1.Introducere
Vita de vie este
planta de cultura care a existat inca din cele mai vechi timpuri. A
fost indelung studiata si bine documentata, poate mai mult decat
oricare alta planta. Romania este o importanta
tara europeana producatoare de vin, dispunand de bogate traditii
culturale, mare parte din ele nemijlocit legate de aceasta
bautura, considerata, pe drept cuvant, o licoare divina. Inceputurile viticulturii in
aceasta parte a lumii dateaza de cel putin 4000 de ani. Legenda
spune ca Dionysos, zeul vinului, s-a nascut in Tracia pe meleagurile
ce astazi reprezinta teritoriul Romaniei. Dacii au avut o
cultura consolidata a vinului.
Dacia era vestita de prin abundenta bucatelor si de prin vinul
produs de daci, incat multe popoare doreau sa o cucereasca. O
masura luata de Burebista, regele primului stat dac centralizat (sec.
I D.C), impotriva invaziilor repetate ale popoarelor migratoare, a fost dsitrugerea
viilor. Din fericire, nu toate viile au fost dezradacinate iar in
scurt timp au fost plantate altele. Monedele batute de romani dupa
cucerirea Daciei (106 D.C)
infatisau o femeie careia doi copii ii ofereau struguri, ca simbol
al principalelor bogatii ale Daciei Felix, cum denumisera
Romanii provincia si ca o dovada ca viile renascusera.
Dupa Teodorescu
et al. (1966), Hasdeu afirma in 1874 ca in Dacia cultura vitei de vie
este “ mai veche decat plugaria”. El apreciaza de alfel ca nu imparatul
Traian a introdus-o prima data, ci a gasit o cultura veche de vita
de vie la poalele Carpatilor. Urbeanu (1908), in 1908 sustinand
ideile lui Hajdeu, considera Dacia ca o prelungire a Traciei si termina
cu apreciaza ca “Tracia a fost atat de bogata in vinuri incat a
dat nastere legendei ca ar fi pamantul natal al zeului Dionysos”
(Teodorescu et al., 1966).
Viticultura romaneasca, de-a lungul timpului, a
tranzitat mai multe perioade dinstincte, fiecare influentand in mod
specific industria viticola. In zona Moldovei plantatiile de vii sunt
dispuse de-a lungul regiunii, incepand din Botosani, in nord, pana in
Vrancea, in sud, iar pe directia E-W si pe toata latimea
ei, din zona deluroasa a subcarpatilor rasariteni si
pana la apa Prutului.
Urmarind harta viticola a Moldovei (fig. 1,
fig. 2), de la N la S, sunt localizate cateva celebre podgorii. In judtul
Iasi se situeaza in primul rand
podgoria Cotnari. Tot aici se afla podgoria Iasilor, cu
centrele sale viticole Copou, Bucium, Uricani si Comama(???), precum
si centrele viticole independente Plugari si Probota. Incepand din
sudul acestui judet si traversad, apoi, judetul Vaslui pe
toata lungimea sa, se gaseste intinsa podgorie a Husilor, in
cuprinsul careia se afla centrele viticole Bohotin, Averesti,
Husi, Vutcani si Murgeni. Tot inVaslui se afla podgoria Colinele
Tutovei, reprezentata de alcatuita din centrele Iana, Tutova si
Balabanesti (ultimul situat in judetul Galati). In judetul
Bacau se afla podgoria Zeletin, cu viile sale din centrele Zeletin,
Dealul Morii, Paricea, Tanasoaia si Gohor. Judetul
Galati, in sud-estul Moldovei, a devenit o mare zona viticola, cu
cele patru podgorii: Dealul Bujorului (cu centrele viticole Bujoru,
Smulti, Oancea si Beresti); Nicoresti (cu centrele Nicoresti
si Buciumeni); Ivesti (centrele viticole Ivesti, Tecuci si
Corod) si Covurlui (centrele viticole Baleni, Scanteiesti, Pechea
si Smardan). In sfarsit, in partea de sud - vest a Moldovei, in Cotul
Carpatilor intalnim podgoriile Vrancei, respectiv Odobesti, Panciu si
Cotesti care cuprind la randul lor o serie de centre viticole de mare
reputatie (Oslobeanu et al., 1988).
Zona viticola a judetului Iasi este una
dintre cele mai importantante zone viticole a tarii cuprinzand arealul unor
podgorii vechi (de exemplu ex. Cotnari) care dateaza de pe timpul domniei
lui Alexandru cel Bun (1400-1432). Particularitatile acestui areal
sunt date atat de efectul restrictiv al unor factori climatici (minime ale
temperaturii sub limita de rezistenta a vitei de vie, seceta
indelungata pe timpul verii), soiurile cultivate (francusa,
tamiioasa romaneasca, grasa de Cotnari, feteasca alba
etc.) cat si de tipurile de sol intilnite in aceasta zona. (Oslobeanu
et al., 1988)
