Principalele amenintari asupra fondului forestier

Principalele amenintari asupra fondului forestier

Principalele amenintari asupra fondului forestier le reprezinta :

Agricultura Silvicultura Turismul Transportul Industria

Agricultura inseamna atat o folosire a terenului prin ea insasi, cat si exercitarea unei influente puternice asupra activitatilor rurale;

Pasunatul poate devasta padurile; poluarea aerului nu respecta nicio granita; focul poate fi din cauze naturale, dar in padurile modificate el poate deveni devastator, in special daca este urmat de pasunat intensiv.

Turismul, ca activitate economica poate cauza pagube mari padurilor, in special daca nu sunt administrate adecvat, dar poate aduce si mari beneficii. Presiunile din partea turismului cresc rapid, presiunile asupra locurilor turistice mai cunoscute cresc, astfel incat ariile naturale frumoase devin din ce in ce mai mult locuri pentru turismul de lunga durata, vizite de o zi si chiar sport.

Facilitatile turistice intra deseori in conflict cu telurile de conservare si strica peisajele naturale; presiunile pentru dezvoltarea unor asemenea facilitati sunt deosebit de puternice in fostul bloc al tarilor est-europene, iar in unele paduri, turismul pur si simplu nu are loc. Dar, daca este planificat si administrat pentru a fi durabil, turismul poate fi o forta foarte pozitiva, aducand beneficii atat ariilor protejate cat si comunitatilor locale.

Turismul va fi binevenit in incinta padurilor daca respecta caracterul special al ariei, cum ar fi: turismul bazat pe aprecierea naturii, turismul cultural si educational, sau activitatea grupurilor mici, linistite si daca pagubele si poluarea sunt minime. Turismul poate ajuta la justificarea infiintarii ariilor protejate in regiunile marginale si poate duce la o inviorare a comunitatilor locale din punct de vedere economic si a culturilor traditionale.

Transportul poate constitui o amenintare pentru fondul forestier, avand in vedere ca drumurile noi si „imbunatatite” sunt o necesitate continua; cateva proiecte de drumuri fac parte din drumurile europene strategice, sprijinite de finantari internationale. Canalizarea raurilor poate pune in pericol tinuturile umede riverane, iar traseele alese pentru caile ferate de mare viteza pot afecta habitate valoroase.

Pagubele produse fondului forestier sunt adesea ignorate sau subestimate in planificarea infrastructurii transporturilor. Dificultatile de reconciliere a marilor programe de construire a drumurilor cu cerintele fondului forestier sunt in mod special acute acolo unde arii protejate mari se intind pe drumurile dintre centre majore de populatie.

Si totusi, exista alternative, cel putin pentru transportul local. Cateva arii protejate din fondul forestier au indicatoare pentru incurajarea (sau constrangerea) oamenilor de a-si lasa masinile langa marginea ariei si sa foloseasca mijloace alternative de transport cum ar fi autobuzele, bicicletele sau barcile – sau sa mearga pe jos. Unii incurajeaza chiar locuitorii oraselor sa faca intreaga calatorie cu mijloacele de transport in comun.

Ca si masurile locale, sunt de dorit si masuri nationale, prin adoptarea de catre tari a unor politici durabile in sectorul transporturilor, acestea fiind necesare urgent, din motive ecologice mai largi – in special reducerea gazelor cu efect de sera si poluarea cu noxe – dar ar fi necesare si fondului forestier. Progresul nu va fi usor: politicile de transport afecteaza in mod direct stilul de viata a milioane de oameni si durabilitatea va cere reevaluarea relatiei noastre cu cea mai indragita proprietate dupa locuinta – masina personala.

Industria - generarea energiei poate afecta fondul forestier in fiecare etapa a procesului tehnologic: extragerea si transportul combustibililor, procesul de generare a curentului electric si transmiterea curentului electric catre consumatori.

Mai mult decat atat, poluarea cu petrol din mare ameninta multe habitate costale si marine; centralele hidroelectrice, barajele si rezervoarele au adus pagube unei parti importante a parcurilor nationale, iar liniile electrice distrug multe peisaje forestiere protejate.

Chiar si schimbarea catre energii refolosibile, care ar trebui sa aduca beneficii ecologice generale, poate crea in acelasi timp probleme fondului forestier. Hidroenergia a adus multe pagube prin crearea de rezervoare deseori in parcuri nationale. Energia mareelor poate afecta estuarele biologic productive si energia eoliana poate afecta peisajele sensibile de coasta sau muntoase.

Industria extractiva pune probleme speciale, multe arii protejate se suprapun in locuri potentiale de aprovizionare cu rocile necesare pentru industrie. Depozitele de nisip si pietris sunt deseori descoperite in zonele umede, iar depozitele alternative scoase din mare cauzeazǎ probleme ecologice. Exploatarea acestor surse este deseori in conflict direct cu scopurile unei arii protejate.

Daca toate aceste sectoare produc dificultǎti fondului forestier, pot exista si beneficii. Fostele zone miniere adanci si fostele cariere ofera sansa refacerii unei paduri. Carierele abandonate pot fi folosite pentru crearea de noi habitate. Acestea pot sa nu recompenseze ceea ce s-a pierdut, ci sa demonstreze din nou ca exista oportunitati ca ariile protejate sa fie gasite in cele mai nepromitatoare circumstante, cu conditia ca sa fie urmate politici durabile. 

Industria mestesugareasca, la scara mica de obicei, este cateodata benefica. Ea are rareori un impact major asupra mediului, dar venitul pe care il genereaza – din prepararea mancarii pe plan local, sau din confectionarea de produse artizanale bazate pe resursele locale, precum cheresteaua sau lana, ajuta la sustinerea unei populatii rurale; pe langa abilitatile lor traditionale de administrare a terenurilor, acesti oameni pot fi necesari pentru a ajuta la mentinerea unui peisaj protejat.