Controlul culturilor forestiere - controlul anual al impaduririlor

Controlul impaduririlor este o lucrare tehnica care urmareste cunoasterea starii culturilor forestiere in evolutia lor, de ia instalare pana la atingerea reusitei definitive. Totodata, cu prilejul efectuarii controlului se obtin informatiile necesare pentru stabilirea ansamblului de masuri silvotehnice de aplicat in vederea dezvoltarii normale a semintisurilor naturale si a impaduririlor in vederea realizarii reusitei definitive in timpul planificat. Aceste verificari la care sunt supuse culturile dupa instalare, poarta denumirea de controlul anual al impaduririlor. Controlul culturilor se face toamna, in perioada 1 septembrie - 31 octombrie. Ultimul control corespunde anului cand se apreciaza ca sunt intrunite conditiile impuse pentru declararea atingerii reusitei definitive de catre cultura supusa controlului. Cu acest prilej se face receptia definitiva a impaduririi, cultura respectiva fiind inscrisa in. fondul de productie al unitatii, pe baza procesului verbal de receptie definitiva intocmit in acest scop.

Controlul impaduririlor se desfasoara in doua etape distincte in raport cu modalitatea de instalare a culturilor, in prima etapa, obiectul controlului il formeaza semintisurile instalate sub adapost fie natural, in urma aplicarii tratamentelor bazate pe regenerarea naturala in padurile de codru, fie artificial, rezultate in urma executarii de semanaturi directe. Controlul acestor semintisuri se face pe suprafete de proba provizorii, cu respectarea tehnicii de lucru folosite curent la verificarea evolutiei regenerarilor naturale din samanta [Florescu, 1991]. Datele de teren obtinute servesc la stabilirea suprafetei efective ocupate de semintis, la determinarea compozitiei si desimii semintisurilor si a modului lor concret de distribuire pe suprafata de regenerat, uniform sau grupat, in cazul distributiei grupate a semintisului, se recomanda intocmirea unor schite, la scara, pe care sa se precizeze amplasamentul grupelor de semintis pe teren si aria ocupata de fiecare grupa in parte. Asemenea schite trebuie intocmite cel mai tarziu cu prilejul efectuarii ultimului control din etapa intaia. Concret, acest control se face in toamna care este urmata de sezonul rece planificat pentru aplicarea taierii definitive si de punere in lumina a noii generatii.

in etapa a doua, obiectul controlului il formeaza toate impaduririle (naturale sau artificiale) care nu intrunesc conditiile pentru declararea reusitei definitive. Primul control din aceasta etapa se efectueaza in toamna anului in care tanara generatie a traversat complet un sezon de vegetatie de la aplicarea taierii definitive, in cazul regenerarilor naturale integrale din samanta, respectiv, de la efectuarea impaduririlor artificiale, indiferent de natura interventiei cu asemenea lucrari (completari, refaceri, substituiri etc.).

Controlul anual al culturilor se face prin sondaj, in suprafete de proba permanente, in cazu! instalarii artificiale (partiala sau integrala) a padurii, controlul se face in suprafetele de proba materializate pe teren cu prilejul efectuarii receptiei tehnico-financiare a lucrarilor de impadurire. Pentru regenerarile naturale integrale, reteaua de suprafete de proba se materializeaza, de regula, cu ocazia efectuarii primului control din etapa a doua, cu respectarea acelorasi principii de lucru privind forma, marimea si distantele de amplasare a acestor suprafete pe teren.

in esenta, controlul consta in inventarierea puietilor pe specii si grupe de specii, in functie de rolul atribuit in compozitia de regenerare sau impadurire (principale de baza, de amestec, secundare si arbustive). Totodata, se masoara inaltimea puietilor si se apreciaza starea lor de vegetatie prin intermediul urmatoarelor calificative: foarte vigurosi, vigurosi, normali, slab si foarte slab dezvoltati.

in cazul impaduririlor integrale, se inventariaza puietii instalati prin plantatii sau rezultati din semanaturi directe. Totusi, in masura in care se intalnesc puietii cu origine naturala din samanta, acestia se iau in considerare daca prin desimea lor sunt intrunite conditiile pentru a constitui o suprafata regenerata natural (1 puiet/m²) si apartin speciilor principale din compozitia de regenerare adoptata.

Tehnica de lucru la inventarierea puietilor se diferentiaza in raport cu metoda de impadurire folosita, in cazul culturilor instalate prin plantatii, se inventariaza si se califica puietii gasiti efectiv pe teren in momentul efectuarii controlului. Spre deosebire de plantatii, pentru semanaturi directe se considera un cuib, metru de rand sau metru patrat (in functie de procedeul de semanat folosit) ca fiind echivalent cu un puiet plantat, atunci cand pe teren exista cel putin doi puieti vigurosi la foioase sau patru puieti la rasinoase, dupa primul sezon de vegetatie (primul control), respectiv, cate un puiet la foioase si doi puieti la rasinoase, in anii urmatori.

Pentru culturi forestiere rezultate din regenerari mixte in urma executarii de completari in semintisuri naturale, inventarierea puietilor pe suprafete de proba se face separat in raport cu provenienta lor (naturala sau artificiala). Trebuie subliniat insa faptul ca puietii rezultati pe cale naturala se iau in considerare numai daca prin desimea si modul lor de dispunere pe teren intrunesc conditiile impuse in cazul regenerarilor naturale din samanta a padurii.

Rezultatele controlului anual se consemneaza in procesul verbal care se completeaza de comisia constituita, in acest document, printre altele, se mentioneaza compozitia reala a culturii forestiere supusa controlului si se precizeaza prin calificative (foarte buna, buna, satisfacatoare sau nesatisfacatoare) reusita actiunii de impadurire.

Calificarea reusitei impaduririlor se face in functie de procentul de mentinere a puietilor, care trebuie calculat separat, atat pe total puieti cat si pe specii principale (de baza si de amestec). Valorile respective se compara cu cele corespunzatoare din tabelele de criterii si indici de reusita din indrumarile tehnice de efectuare a controlului anual (1991), elaborate pe regiuni fito-geografice si pachete de grupe ecologice. Pentru exemplificare, in tabelul 7.2 se prezinta criteriile de calificare a reusitei impaduririlor, corespunzatoare culturilor in varsta de un an. Asemenea tabele cu criterii de reusita sunt intocmite separat in raport cu varsta, incepand cu culturi de un an, pana la culturi in varsta de sase ani si, de la an la an, pentru acelasi indice de reusita, procentul minim de mentinere corespunzator se reduce cu doua unitati (2%).

Criterii de stabilire a reusitei culturilor pentru impaduriri in fond forestier

(Culturi in varsta de 1 an - primul control)

Tabelul 7.2

Pentru calificarea reusitei impaduririlor se compara procentele de mentinere a puietilor, obtinute din calcul pe baza datelor din inventarierile efectuate in suprafete de proba, cu procentele corespunzatoare din tabele. Daca prin ambele procente de mentinere (total specii, respectiv, specii principale) se ajunge la acelasi indice (1,2,3 sau 4) calificativul reusitei impaduririlor (foarte buna, buna, satisfacatoare sau nesatisfacatoare) rezulta direct din aceste tabele (ultima coloana - tabelul 7.2).

Atunci cand procentele de mentinere a puietilor conduc Ia indici diferiti de reusita, pe total specii si specii principale, pentru stabilirea calificativului impaduririlor se tine seama de combinatiile dintre indicii de reusita precizate in tabelul 7.3.

Calificarea impaduririlor cand difera indicii de reusita

Tabelul 7.3

	Reusita impaduririlor	Indici de reusita
	foarte buna buna satisfacatoare nesatisfacatoare	1.2; 2.1 si 1.3; 2.2; 2. 3; 3.1 si 3.2; 1.4*; 2.4*; 3.3; 3.4'; 4.1'; 4. 2' si 4. 3';
* -numai in cazul cand procentul de mentinere al puietilor din speciile principale (de baza si de amestec) nu este sub 50%; ** - numai in cazul cand procentul de mentinere al puietilor pe total nu este sub 50%.			Procentele de mentinere a puietilor in cazul plantatiilor se obtin prin raportarea numarului de puieti gasiti efectiv pe teren cu ocazia controlului la cel din inventarul initial facut cu prilejul receptiei tehnico-financiare a lucrarilor de impadurire. Pentru cuiturile rezultate din semanaturi directe si pentru regenerari naturale, procentul de mentinere a puietilor se stabileste luand ca baza de raportare datele obtinute la efectuarea primului control de calitate din faza a doua. Concomitent cu stabilirea procentului de mentinere a puietilor rezulta prin diferenta si volumul procentual al pierderilor de puieti. Se considera pierderi si se noteaza ca atare cand se efectueaza inventarierea in suprafete de proba, puietii disparuti pentru care nu exista urme evidente ale existentei lor, cei uscati sau vatamati in asa masura incat nu se mai poate conta pe redresarea lor. in principiu pentru pierderi se intocmesc documente justificative in care trebuie sa se precizeze cauzele care le-au provocat. Rezultatele prelucrarii datelor de teren se consemneaza in procesul verbal de efectuare a controlului anual, in acest document trebuie precizate urmatoarele date mai importante privind cultura investigata: compozitia de regenerare sau de impadurire realizata, comparativ cu cea propusa in documentatiile tehnico-economice de impadurire; daca cultura evolueaza in limitele prestabilite pentru realizarea reusitei definitive; natura, volumul si valoarea lucrarilor de ingrijire executate, cu referiri privind oportunitatea si calitatea executarii acestora; calificativul reusitei culturii; lucrari propuse (pe langa cele planificate) pentru urgentarea realizarii reusitei definitive, daca se justifica din punct de vedere tehnic si economic. Pentru cuiturile ajunse la reusita definitiva se face receptia definitiva si de punere in functiune a impaduririlor, in actul de receptie definitiva se precizeaza, in paralel, compozitia propusa si cea realizata in momentul declararii reusitei definitive, desimea culturii (numar de puieti la hectar), calificativul corespunzator reusitei, inaltimea medie a puietilor (in m) si varsta culturii, starea de vegetatie a culturii (viguroasa, normala sau slaba) si valoarea cumulata a lucrarilor de ingrijire executate in intreaga perioada de la instalare pana la realizarea reusitei definitive, in baza actului de receptie definitiva, cultura este luata in evidenta fondului forestier de productie. Contact |- ia legatura cu noi -| Adauga document |- pune-ti documente online -| Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| Silvicultura Animale Pomicultura Silvicultura Viticultura Zootehnie Esee pe aceeasi tema Defrisarea padurilor - cauzele si efectele defrisarii Epoca si adancimea de plantare - plantatiile de toamna Desimea culturilor si norma de semanat Recoltarea materialului de plantat - scosul puietilor Starea actuala a ecosistemelor forestiere si necesitatea interventiei cu lucrari de reconstructie Protectia fondului forestier - protectia impotriva doboraturilor si rupturilor de vant si zapada Instructiuni proprii de securitate a muncii la gatere pentru debitarea bustenilor Comuna Farcasa - situatia teritorial-administrativa a padurii Adancimea de semanat - semintele mari sau mici? Inocularea solului cu microorganisme Ramai informat Informatia de care ai nevoie Acces nelimitat la mii de documente. Online e mai simplu. Contribuie si tu! Adauga online documentul tau.