Silvicultura
Lucrarea partiala a solului pentru impadurireIn conditii de relief accidental specific regiunilor de deal si de munte, factorul principal in functie de care se stabileste modul de pregatire a solului este inclinarea terenului. In cazul unor terenuri slab inclinate (pana la 10°), lipsite de obstacole, ca si in cazul cand culturile forestiere se instaleaza sub masiv sau in urma aplicarii taierilor rase in parchete, cu soluri neinierbate si relativ afanate (situate chiar si in regiunea de campie), se recurge la pregatirea partiala a solului. Avantajele conferite de acest mod de pregatire constau in faptul ca nu necesita inlaturarea arborilor si a cioatelor (defrisarea), elimina pericolul declansarii eroziunii accelerate, tehnologiile de pregatire a terenului si a solului fiind ca urmare mai simple si mai putin costisitoare. Portiunile de teren pe care se efectueaza lucrarea partiala a solului pot avea forma unor fasii (benzi), tablii sau vetre. Suprafata efectiv lucrata depinde de marimea acestor portiuni si de desimea lor, reprezentand 12(25)-40(75)% din suprafata totala a terenului de impadurit. In cazul lucrarii solului in fasii (benzi) cu sau fara terasare, acestea se orienteaza pe directia est-vest pe terenuri plane, asezate si in lungul curbelor de nivel, pe terenuri inclinate. Ele pot fi continui sau intrerupte, in masura in care terenul este presarat cu obstacole si nu se recomanda inlaturarea acestora. Latimea fasiilor cu sol lucrat si distantele dintre ele se stabilesc in functie de inclinarea terenului, gradul de inierbare si dispozitivul de instalare a culturilor, urmarindu-se evitarea obstacolelor (arbori, cioate, pietre etc.), cat si respectarea desimii adoptate, cu dispunerea cat mai uniforma a puietilor pe suprafata de impadurit. Fasiile nelucrate, intercalate, cu rol de tampon in cazul terenurilor inclinate, trebuie sa aiba latimi care sa le permita franarea scurgerilor de suprafata, distantarea lor fiind corelata cu intervalul adoptat intre randurile de puieti. in general, latimea fasiilor cu sol lucrat variaza intre 0,7 si m (benzi inguste), pe terenuri inclinate (peste 12°) si presarat cu numeroase obstacole, putand ajunge la 2-3 m (benzi late), pe terenuri plane, mai mult sau mai putin orizontale si puternic intelenite. Desfundarea solului in lungul fasiilor se realizeaza mecanizat. La executia manuala se apeleaza cand panta terenului si densitatea obstacolelor nu permit utilizarea plugului. Pentru pregatirea solului in fasii pe terenurile in panta se foloseste plugul de coasta, cu sensul de lucru in lungul curbelor de nivel si rasturnarea brazdelor in aval.
In cazul terenurilor cu fenomene de inmlastinare se recomanda pregatirea solului in biloane sau coame de brazda. Acestea sunt forme convexe de microrelief dispuse in paralel si orientate longitudinal pe linia de scurgere a apelor in exces, executandu-se cu pluguri monobrazdare puternice, cu cormana elicoidala. Valurile obtinute din pamantul dislocat, mobilizat si suprainaltat se netezesc, iar pe platforma realizata se instaleaza cultura forestiera prin plantatii. Pregatirea partiala in biloane sau coame de brazda
|
Solurile mai putin intelenite, revene si afanate, pot fi pregatite in benzi cu ajutorul unor pluguri speciale cu dubla cormana, care desprind stratul superficial de sol pe adancimea de 10-12 cm si il rastoarna intr-o parte si alta, lasand in urma o fasie pregatita de 0,7-0,8 m latime, pe care se instaleaza cultura forestiera prin semanaturi directe sau plantatii. Un asemenea plug permite pregatirea solului in benzi, pe suprafete acoperite cu cioate sau arbori intr-un numar de pana ia 800 bucati la hectar. Se recomanda cu deosebire in cazul instalarii culturilor forestiere prin semanaturi directe sub masiv, precum si in lucrari de substituiri si reimpaduriri tipice, imediat dupa exploatarea arboretelor existente, cand solul isi mentine nealterate insusirile specific forestiere.
Pe soluri cu regim alternant sau cu exces de umiditate, lucrarea partiala a solului se poate efectua prin aplicarea araturii la cormana, pentru obtinerea unor benzi cu profil convex, separate prin benzi nelucrate, de aceeasi latime.
In cazul versantilor cu panta pronuntata si soluri formate pe substraturi litologice alcatuite din roci moi (loess, luturi, marne, gresii slab consolidate etc.), puternic expuse eroziunii se recomanda pregatirea terenului si a solului in terase.
Pregatirea
partiala in terase
Constructiv, terasele pot fi simple sau cu taluzurile din aval consolidate cu gardulete, banchete etc., respectiv, inguste (de pana la 1,2 m) sau late (de peste m), in raport cu latimea platformei acestora. Distanta dintre terase (din ax in ax) se stabileste in functie de inclinarea terenului, latimea terasei si dispozitivul de instalare a culturilor. In cazul adoptarii unui asemenea sistem de pregatire a terenului si a solului, se recomanda modelarea dispozitivului de plantare, prin cresterea intervalului intre randurile de puieti si o reducere in compensatie a distantei pe rand, pentru a se putea sigura desimea initiala a culturii, stabilita in raport cu compozitia de impadurire si zona fitoclimatica in care se incadreaza terenul de impadurit. Tot in acest scop, mai cu seama in cazul teraselor late (de peste 1,2 m), pe platforma acestora cultura se instaleaza la o desime mai mare, in lungul lor amplasandu-se 2-3 randuri de puieti. Ca urmare, se poate mari distanta dintre terase, fapt ce conduce la reducerea cheltuielilor de manopera privind executia acestora.
In cazul pregatirii soiului in tablii, desfundarea si afanarea solului se realizeaza manual pe portiuni de teren de forma patrata sau dreptunghiulara, avand dimensiuni de la 1,0/1,0 m pana la 2,0 x 3,0 m. Procedeul este indicat pe terenuri cu numeroase obstacole (arbori, cioate etc.) la suprafata sau in situatiile cand inclinarea mare a acestora nu permite utilizarea plugului pentru pregatirea solului in fasii.
Vetrele sunt tablii cu dimensiuni mai mici, de 40 x 60 cm; 60 x 80 cm sau 80 x 100 cm, lucrarea solului in acest caz constand in mobilizarea lui manuala la o adancime de 12-15 cm, concomitent cu curatirea locului respectiv de buruieni, radacini si pietre. Pe terenuri cu inclinare mare din zona de dealuri inalte si munte (unde se recurge aproape exclusiv la acest procedeu de pregatire a solului), amplasarea vetrelor cu usoara contrapanta se face la adapostul unor obstacole naturale (cioate, fragmente de stanca, pietre mari etc.) pentru a evita efectul scurgerilor apei, care ar putea conduce la spalarea solului de pe vetre sau, dimpotriva, la colmatarea acestora.
Contact |- ia legatura cu noi -| | |
Adauga document |- pune-ti documente online -| | |
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| | |
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| |
|
|||||
|
|||||
Documente online pe aceeasi tema | |||||
| |||||
|
|||||
|
|||||