Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Silvicultura


Qdidactic » bani & cariera » agricultura » silvicultura
Protectia fondului forestier - protectia impotriva doboraturilor si rupturilor de vant si zapada



Protectia fondului forestier - protectia impotriva doboraturilor si rupturilor de vant si zapada




Protectia impotriva doboraturilor si rupturilor de vant si zapada;


Protectia impotriva doboraturilor de vant si rupturilor produse de vant si de zapada, se realizeaza printr-un ansamblu de masuri ce vizeaza atat marimea rezistentei individuale a arboretelor periclitate, cat si asigurarea unei stabilitati mai mari a intregului fond forestier.

Pentru inlaturarea pe cat posibil a efectelor daunatoare a vantului s-au recomandat compozitii tel corespunzatoare tipurilor natural fundamentale, introducand in molidisuri si larice care este mai rezistenta la vant.

In general arboretele sunt rezistente la actiunea vantului si a zapezii, doboraturi si rupturi semnalandu-se de regula la arborii izolati sau pe versantii sau culmile puternic batute de vant si pe soluri scheletice.

Stabilirea gradului de vulnerabilitate a arboretelor la actiunea vantului si a zapezii se bazeaza in principal pe studiul conditiilor stationale de structura si de gospodarire a arboretelor. Rezultatul are un caracter de prognoza si este destinat prescrierii si aplicarii unui sistem adecvat si diferentiat de lucrari de ingrijire in vederea maririii rezistentei arboretelor  la actiunea distructiva a celor doi factori.

Actiunea vantului se resimte indeosebi la arboretele mai mature deoarce acestea pot fi destelenite mai usor.

Actiunea zapezii se resimte mai mult la cele tinere deoarece sunt mai mladii iar o cantitate mai mare de zapada poate rupe ramurile sau varful acestora. Rasinoasele predomina in aceasta unitate iar consistenta lor nu a avut de suferit grav de pe urma rupturilor. Cand totusi actiunea celor doi factori se combina efectul negativ devine mai puternic asupra arboretelor.



Pentru marirea rezistentei padurii la vant si zapada este necesar a se lua o serie de masuri silviculturale vizand indeosebi imbunatatirea compozitiei si consistentei.

Golurile din interiorul padurilor se vor completa cu specii rezistente potrivit conditiilor stationale (larice, paltin de munte, fag, brad). De asemenea regenerarile naturale vor fi inbunatatite prin introducerea si promovarea acestor specii de amestec. Se vor aplica tratamente cu o perioada lunga de regenerare astfel incat sa se mentina sau sa se realizeze structuri rezistente la vant.

In vederea evitarii rupturilor de zapada in padurile tinere, in special de rasinoase este necesar a se executa la timp curatirile. Prin aceste lucrari se realizeaza o rarire a exemplarelor ceea ce permite o dezvoltare mai puternica atat a sistemului radicular cat si a tulpinilor si ramurilor ducand in final la o marire a rezistentei lor atat la zapada cat si la vant.

Se urmareste de asemenea asigurarea unei cat mai bune stari sanitare si de vegetatie a arborilor si semintisurilor in sensul extragerii la timp a exemplarelor compromise. 


2. Protectia impotriva incendiilor


Pe teritoriul fondului forestier din comuna Farcasa nu s-au produs incendii dar preventiv, existand posibilitatea producerii acestora se impun o serie de masuri preventive.

Avand in vedere asezarea unitatii in apropierea centrelor locuite este necesar sa se inceapa actiunea de protectie impotriva incendiilor printr-o constientizare a populatiei cu privire la pericolul acestui factor calamitativ, organizandu-se o buna propaganda vizuala: panouri, afise, locuri speciale de fumat, prezentari si expuneri in scoli sau in alte institutii.


Deoarece in cea mai  mare parte incendiile se produc datorita neglijentei, se impun luarea de masuri severe impotriva aprinderii focului in padure sau in apropierea ei la distante sub limitele admise sau impotriva aruncarii resurilor de tigari in locuri neamenajate pentru acest scop.

Pentru prevenirea incendiilor sunt amenajate poteci sau drumuri de pamant care sa asigure o accesibilitate usoara si o deplasare rapida a echipelor de interventie atunci cand se semnaleaza un inceput de incendiu.

Nu se permite instalarea stanilor pe liziera padurii iar ciobanilor li se fac instructaje specifice.

Paza padurii este asigurata in primul rand de padurari si apoi de intreg personalul ocolului silvic. Se recomanda sporirea vigilentei personalului de paza pentru promptitudine in cazul producerii unui incendiu.





3. Protectia impotriva vanatului si a daunatorilor


In ultimii 30-40 de ani ca urmare a masurilor luate pe plan national a faunei cinegetice, efectivul speciilor de vanat a crescut foarte mult. Odata cu cresterea efectivelor au aparut o serie de daune provocate de vanat mai ales la rasinoase respectiv brad si molid care constau in roaderea cojii la exemplarele in picioare sau a mugurilor terminali si a lujerilor anuali in regenerarile naturale, vatamarile avand loc deobicei la sfarsitul iernii si inceputul primaverii. Roaderea varfului sau a lujerilor puietilor poate produce uscarea acestora, dezvoltare redusa in inaltime sau bifurcarea.

Ranile provocate constituie porti de intrare a sporilor unor ciuperci care depreciaza lemnul.

Panta terenului este invers proportionala cu intensitatea vatamarilor. Astfel cele mai frecvente rosaturi de coaja sunt intalnite pe portiuni cu panta sub 15s si chiar mai mica. De asemenea procentul arborilor vatamati este mai mare in portiunile cu expozitie insorita decat in cele umbrite. Toti acesti factori naturali conditioneaza concentrarea vanatului pe o anumita suprafata si intr-o anumita perioada din an.

Arborii cei mai frecvent vatamati sunt cei varste cuprinse intre 55-75 ani.

In urma lucrarilor de teren s-au observat si atacuri mici de insecte dar gradul de infestare a fost destul de slab; de aceea este necesara cresterea numarului de arbori cursa, cojirea cioatelor arborilor de rasinoase, o actiune de igienizare eficienta si marirea numarului de capcane.

Cu ocazia exploatarilor, o grija deosebita trebuie sa o constituie protejarea arborilor ramasi, cunoscand faptul ca in cazul vatamarii lor prin caderea arborilor de catre instalatiile si utilajele de scos si transportat acestia sunt expusi infestarii de catre daunatori.

In eventualitatea formarii unor pepiniere temporare se atrage atentia ca este necesar sa se verifice starea fitosanitara a ternului respectiv. Cu ocazia diferitelor lucrari ce se pot executa in aceste pepiniere, se vor strange si se vor arde toate resturile vegetale.

De asemenea se recomanda mentinerea in limite optime a efectivelor de rapitori (ursi, lupi, rasi), deoarece acestia contribuie la mentinerea echilibrului dinamic al ecosistemelor forestiere.


4. Masuri de gospodarire a arboretelor cu uscare anormala;


Pe raza comunei Farcasa nu s-au observat fenomene de uscare anormala in masa.

Totusi, pentru prevenirea acestor fenomene, se recomanda mentinerea masurilor de combatere biologica si imbinarea masurilor silviculturale si ecologice cu cele specifice protectiei padurilor.

Pentru combaterea bolilor si daunatorilor se impun urmatoarele:

sa se efectueze observatii si semnalari permanente asupra aparitiei daunatorilor precum si a stadiului de dezvoltare;

arborii afectati de boli sau de daunatori ce nu pot fi aduse la o stare fitosanitara normala sa fie lichidate;

sa se aplice masuri de combatere chimica cu substante biodegradabile si cu o toxicitate redusa atunci cand atacurile sunt in masa.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright