Combaterea chimica a buruienilor - fitocide sistemice organice hormonale

Combaterea chimica a vegetatiei daunatoare se bazeaza pe capacitatea unor substante numite fitocide de a distruge toate sau anumite plante cand ajung in contact ori patrund in ele. Aceste substante poarta denumi­rea de ierbicide, cand se folosesc pentru combaterea plantelor ierbacee (a buruienilor) si arboricide, cand se folosesc impotriva unor plante lemnoase.

In ansamblul lor, fitocidele pot fi clasificate dupa modul de actiune, compozitia chimica si perioada de aplicare.

Dupa modul de actiune, acestea se impart in:

fitocide sistemice (translocante), care patrund in interiorul plantelor, unde perturba progresiv functiile biologice si astfel le distruge;

fitocide selective, care ataca si dis­trug numai anumite specii de plante;

fitocide de contact, care actioneaza direct prin distrugerea tesuturilor atinse si

fitocide totale, care distrug, fara exceptie, toate plantele intalnite.

Dupa compozitia chimica, se impart in

fitocide organice, cu sau fara azot, hormonale si nehormonale si

fitocide anorganice, reprezentate prin diferite saruri minerale si acizi.

Dupa perioada de aplicare se deosebesc:

fitocide preemergente, care se aplica inainte de rasarirea plantelor si

fitocide emergente, aplicate dupa rasarirea plantelor.

Fitocide sistemice organice hormonale Acestea alcatuiesc o gama larga de compusi ai fenoxiacizilor (acetici, butirici si propionici). Actiunea lor sistemica consta intr-o perturbare a functiei tesuturilor generatoare. De aceea, eficacitatea lor se reduce mult in perioadele de crestere inceata si mai ales in timpul repausului vegetativ. Aceste produse nu se comercia­lizeaza in general sub forma de acid pur, ci sub forma de ester sau sare. Esterii nefiind solubili in apa la concentratia ceruta, se comercializeaza impreuna cu alte produse lichide, care permit obtinerea de emulsii.

Fitocide sistemice organice nehormonale. Acestea formeaza grupe de compusi, cu structuri chimice foarte diferite, cum ar fi: triazinele, triazolii, acizii alifatici halogenati, carbamatii si derivatii ureei,

Grupa triazinelor cuprinde cele mai numeroase si mai active substante nehormonale, cu efect fitocid sistemic, total sau selectiv. Aceste substante sunt absorbite in mai mare masura prin radacini decat pe cale foliara. Fiind putin solubile in apa, raman mult timp imobilizate in stratul superior al solului. Au un efect mai slab asupra semintelor si mai puternic asupra plantelor formate.

Fitocide de contact organice. Aceasta categorie de fitocide este foarte cuprinzatoare si include substante cu structuri variate. Cele mai raspandite si mai mult folosite sunt: dibutoxul, dinosebul, sinoxul (din grupa nitro-fenolilor) diquatul, paraquatul (din grupa sarurilor de bipiridilium).

Fitocide de contact anorganice. Dintre acestea, mai importante sunt: sulfamatul de amoniu (AMS), cloratul de sodiu, cianamida de calciu, acidul arsenic cu sarurile sale.

Folosirea erbicidelor in pepiniere. La combaterea buruienilor din pepiniere este necesar sa se tina seama de natura si modul de actiune a ierbicidelor, doza folosita, prezenta sau lipsa culturilor forestiere pe supra­fata tratata.

Pe suprafete ocupate de culturi forestiere se recomanda folosirea unor erbicide eu actiune selectiva, care distrug buruienile fara sa vatame puietii. Dar si aceste erbicide pot fi daunatoare semanaturilor de foioase si rasinoase, precum si butasilor de plop, daca se aplica in doze mari in primul an de viata si, mai ales, curand duna instalarea culturilor. Puietii din semanaturi sau butasiri, aflati in al doilea an de viata, ca si cei repicati, avand inradacinarea mai profunda, dispun de o rezistenta sporita si, ca urmare, suporta mai usor tratamente facute cu doze de erbicide chiar mai mari decat in primul an.

Prin aplicarea erbicidelor, mai ales in semanaturi, nu trebuie sa se urmareasca totdeauna distrugerea totala a buruienilor. Acest lucru nici nu ar fi posibil fara sa se vatame puietii. De aceea, se considera suficient daca, prin folosirea unor doze inofensive culturilor, se reduce gradul de imburuienire. Chiar la o descoplesire partiala de buruieni, puietii se dezvolta mai bine, intr-o perioada cand ei manifesta maximum de sensibilitate fata de factorii daunatori. De asemenea, prin reducerea gradului de imburuienire, scade volumul lucrarilor costisitoare de plivit pe randurile de puieti si de prasit intre randuri.

Pe suprafetele care se pregatesc in vederea instalarii culturilor (sola in ameliorarea cu ogor negru), se recomanda erbicide cu actiune totala, pentru a obtine un teren curat, complet lipsit de buruieni. Instalarea culturilor forestiere, in urma aplicarii tratamentului, se poate face insa numai dupa trecerea timpului in care erbicidele folosite se inactiveaza in sol.

Reteaua drumurilor din pepiniere, constituind o importanta suprafata necultivabila, poate fi intretinuta prin folosirea erbicidelor cu actiune totala, avand grija sa nu se transmita in cuprinsul unitatilor de cultura invecinate.

Masuri de protectia muncii. Erbicidele si unele ingrasaminte chimice folosite in pepiniere pot patrunde in organismul omului sau al animalelor prin piele, aparat respirator sau digestiv, provocand intoxicatii de intensitate diferita in functie de gradul de toxicitate si cantitatea ajunsa in corp.

Pentru a preveni intoxicatiile sau vatamarile de orice fel, se impun o serie de masuri de protectie. Astfel, prepararea solutiilor erbicide se incredinteaza numai persoanelor calificate care poarta obligatoriu echipa­mentul de protectie corespunzator. La manipularea si administrarea solu­tiilor toxice este indicat sa se poarte manusi, sorturi si masti sau ochelari de protectie. Stropirea cu solutii erbicide sau prafuirea se executa in directia de bataie a vantului, pentru a feri muncitorul de aceste substante. In timpul lucrului este interzis de a fuma, bea sau de a manca. Dupa ter­minarea lucrului, echipamentul de protectie se dezbraca iar muncitorii trebuie sa-si spele bine cu apa si sapun fata si mainile. Folosirea in gos­podarie a ambalajelor, in care au fost pastrate erbicidele este interzisa, chiar daca ele se spala. Resturile de solutii sau apa cu care se spala nu trebuie aruncata in apropierea fantanilor sau a cursurilor de apa.