Reforma agrara din timpul lui A. I. Cuza (1864)

Reforma agrara din timpul lui A. I. Cuza (1864)

Reformele lui A.I. Cuza

Desi nu era pregatit sa fie domn, Cuza s-a dovedit un domnitor remarcabil. De o bunatate si de o cinste rara, in scurta sa domnie de sapte ani a adus in Romania mari reforme.

Intai de toate a incercat sa faca un lucru la care se opunea statul rus: secularizarea bunurilor manastiresti.

In trecut, domnitorii romani facusera donatii importante bisericilor de la Muntele Athos, de la Locurile Sfinte si de la Muntele Sinai. Astfel s-a ajuns la situatia in care o septime din pamantul arabil al tarii sa apartina acestor manastiri.

De mult se spunea in cercurile mai inaintate si mai liberale ca este inadmisibil ca atata parte din averea tarii sa plece in fiecare an in strainatate, chiar pe motive religioase.

Acum insa sub Alexandru Ioan Cuza, cu Mihail Kogalniceanu ca prim ministru, se ia hotararea secularizarii averiilor manastiresti in ultimile zile ale lui decembrie 1863, profitandu-se ca la acel moment Rusia nu mai era marea putere de odinioara.

Desigur ca manastirile straine au protestat, in special grecii de la Athos, dar guvernul lui Cuza n-a cedat. S-au dus tratative ca sa-i despagubim in bani, punand la dispozitie o suma de 50 milioane franci aur.

Masura I-a permis lui Cuza sa procedeze la o prima distribuire de pamant taranilor nu insa inainte de a fi silit sa dizolve parlamentul, deoarece se opunea legii agrare.

S-au impartit atunci 2 milioane de hectare la peste 500 mii de familii de plugari. Cum insa cu vremea s-a inmultit populatia rurala, iar lotul de pamant ce se daduse fiecarei familii era in orice caz prea mic, situatia taranilor n-a fost ameliorata substantial de reforma lui Cuza.

Mai importanta din punct de vedere al consecintelor, a fost adoptarea codurilor moderne in legislatia romaneasca.

Luand ca exemplu Franta si Belgia, s-au elaborat coduri moderne: codul civil, codul penal, precum si legi privind invatamantul modern. Scrierea cu alfabet latin s-a introdus la noi in 1863.

O alta hotarare de mare insemnatate s-a luat sub domnia lui Cuza: alegerea Capitalei Munteniei, Bucuresti, drept capitala a Principatelor Unite.

In primii trei ani dupa dubla alegere a lui Cuza fusesera doua guverne separate. Oamenii politici au ales Bucurestiul pentru ca ere un oras mai mare de doua, trei ori decat Iasiul. Era centrul comercial cel mai important si, in plus, Bucurestiul era mai departe de granita cu Rusia, puterea de care romanii se temeau cel mai mult.

Reforma agrara

In 1864 este adoptata prin decret domnesc Legea rurala. Prin aceasta lege, taranii ce urmau sa fie improprietariti sunt impartiti in trei categorii:frunasii( cei cu 4 boi si o vaca, mijlocasii( cei cu 2 boi si o vaca) si palmasii , adica cei cu o vaca.

In Tara Romaneasca, taranii clacasi au fost improprietariti astfel: fruntasii cu 11 pogoane, mijlocasii cu 7 pogoane si 19 prajini, palmasii cu 4 pogoane si 15 prajini.

In Moldova, improprietarira s-a facut astfel: fruntasii cu 5 falci si 40 prajini, mijlocasii cu 4 falci si palmasii cu 2 falci si 40 de prajini. In Basarabia, respectiv judetele Cahul, Ismail si Bolgrad, unde suprafetele agricole erau mai mari si populatia mai mica, taranii au fost improprietariti astfel: cei fruntasi cu 6 falci si 30 de prajini, cei mijlocasi cu 4 falci si 30 de prajini, iar palmasii cu 2 falci si 70 de prajini.

In total pe temeiul legii rurale din 1864 au fost improprietarite 512.OOO famili cu o suprafata de 2 milioane ha, revenind in medie 4 ha la o familie. In urma acestei legi, taranimea stapanea 30% din suprafata totala, mosieri 60% si statul 10%.

Potrivit aceeasi legi, loturile primite nu pot fi instrainate sau ipotecate timp de 30 de ani. Suma despagubirilor pentru proprietari de pamant este stabilita la 200 milione lei, din care statul suporta o treime.

In ceea ce priveste plata rascumparari, legea prevede ca taranii improprietariti vor plati anual , timp de 15 ani , urmatoarele sume: taranii fruntasi 133 lei, cei mijlocasii 100 de lei , iar cei palmasi cu 71 de lei.