Formarea si alcatuirea profilului de sol

Formarea si alcatuirea profilului de sol

1. Caracteristici morfologice ale profilului de sol

Profilul de sol este alcatuit dintr-o succesiune de orizonturi (straturi de sol) identificate si delimitate prin anumite proprietati, mai importante fiind: culoarea, textura, structura, neoformatiile etc. Unele dintre aceste proprietati sau caracteristici morfologice constituie in acelasi timp elemente de alcatuire a solului sau sunt incluse in randul proprietatilor fizice si vor fi prezentate pe larg in capitolele urmatoare.

Culoarea solului. Este determinata de insasi compozitia solului, deoarece componentele solului prezinta culori diferite pe care le imprima solului.

De exemplu,

- humusul, imprima solului nuante de la brun-negricioase pana la galben, in functie de proportia acizilor humici componenti (humici sau fulvici);

- carbonatul de calciu, sarurile solubile, silicea coloidala, imprima solului nuante albicioase;

- oxizii si hidroxizii de fier, imprima nuante de la roscat pana la galben pal ;

- oxizii ferosi, dau nuante vinetii, albastrui, verzui, cenusii.

Prin combinarea acestor compusi, rezulta diverse nuante caracteristice diferitelor orizonturi pedogenetice, respectiv soluri. Culoarea solului poate fi determinata cu ochiul liber, cu ajutorul lupei sau pentru a inlatura subiectivismul, se utilizeaza atlasul Munsell de culori. Acesta, este compus din mai multe planse de culori caracterizate in functie de trei atribute principale:

nuanta, care reprezinta culoarea de baza;

valoarea, care se refera la stralucire, luminozitate;

croma sau intensitatea culorii.

Neoformatiile. Sunt acumulari sau separatiuni de diferite substante, care s-au format pe parcursul procesului de solificare prin eluviere-iluviere, oxido-reducere, etc., deosebindu-se pe profil prin culoare, forma si compozitie.

In functie de natura acestora, neoformatiile pot fi:

de natura chimica, rezultate prin acumulare de saruri solubile, oxizi si hidroxizi etc.;

de natura fizica, formate prin acumularea argilei;

de natura biologica, rezultate in urma actiunii organismelor.

2. Procese pedogenetice si orizonturi rezultate

Principalele procese pedogenetice care au dus la formarea solurilor din tara noastra, specifice zonei temperate, sunt: bioacumularea, argilizarea, argiloiluvierea, gleizarea si stagnogleizarea, podzolirea humico feriiluviala, salinizarea si alcalizarea precum si procesele vertice. Aceste procese se manifesta diferit in functie de conditiile de mediu (roca, organisme, clima, relief, ape freatice si stagnante etc.).

2.1. Bioacumularea si orizonturile rezultate

Bioacumularea, procesul de baza al solificarii, prin care se acumuleaza in sol materie organica aflata in diferite stadii de descompunere si in urma caruia se formeaza orizonturile: A, O si T.

Orizontul "A', este un orizont mineral, format la suprafata solului care datorita conditiilor in care s-a format , se poate diferentia in: Am, Ao, Au si Ame.

Orizontul Am (molic), se formeaza de regula in zona de stepa, pe seama vegetatiei de natura ierboasa, prezinta nuante brun-negricioase, structura glomerulara bine dezvoltata, textura lutoasa, continut de materie organica minim 1%, cu grosimea orizontului de cel putin 25 cm, diagnostic pentru clasa cernisoluri, avand un grad de saturatie in baze (V%) peste 53.

Orizontul Ao (ocric), se formeaza in zonele de silvostepa, prin intermediul litierei, prezinta nuante mai deschise, brun-galbui, structura grauntoasa sau poliedrica, de minim 20 cm grosime, avand textura in general lutoasa, intalnit la clasa luvisoluri dar nu constituie caracter diagnostic.

Orizontul Au (umbric), format in zonele de padure si pajisti alpine, cu climat rece si umed, nuante inchise, cu grosimea de minim 2,5 cm, structura grauntoasa slab formata, diagnostic pentru clasa umbrisoluri, avand gradul de saturatie in baze sub 53 %.

Referat: Proiect - firma s.c. expert srl - obiectivele urmarite Referat: Planul financiar de afaceri - hrs srl - concurenta

Orizontul Ame (molic eluvial sau greic), este un suborizont format sub Am, prin levigarea anumitor compusi din orizontul superior, este imbogatit in particule de cuart, mai deschis la culoare, cu grosimea de 10-15 cm, specific solurilor faeoziomurilor greice (cenusii).

Orizontul  "O', este un orizont organic nehidromorf, format prin acumulare de materie organica la suprafata solului nesaturat sau partial saturat cu apa. In functie de stadiul de dezvoltare, acest orizont poate fi:

◦ orizont de litiera (Ol), alcatuit din materie organica slab descompusa;

◦ orizont de fermentatie (Of), alcatuit din materie organica partial descompusa, la care se observa natura materialului din care provine;

◦ orizont de humificare (Oh), materie organica total descompusa.

Orizontul  "T', este un orizont organic hidromorf sau turbos, format pe seama materiei organice descompusa in conditii de madiu saturat cu apa o mare parte din an. In functie de gradul de descompunere, acet orizont poate fi:

◦ fibric, cu materie organica slab descompusa;

◦ hemic, cu materie organica mediu descompusa;

◦ sapric, cu materie organica total descompusa;

2.2. Procese de argilizare si orizonturi rezultate

Argilizarea este un proces de transformare a mineralelor primare in minerale secundare (argiloase) in urma caruia orizontul subiacent se imbogateste in argila "in situ', (pe loc).n urma acestui proces se formeaza orizontul B cambic, (lat. cambiare = schimbare) notat cu Bv (germ. verwitterung = alterare).

Orizontul Bv este relativ sarac in humus, mai roscat fata de materialul parental pe care s-a format, datorita prezentei oxizilor de fier, rezultati din alterarea silicatilor; prezinta o structura poliedrica subangulara sau columnoid prismatica, textura in general fina, total levigat de saruri solubile si carbonati, avand o grosime de minim 15 cm, insa, limita de aparitie este la peste 25 cm de la suprafata.

2.3. Procese de argiloiluviere si orizonturi rezultate

Argiloiluvierea este un proces de migrare a argilei, care se produce in doua etape: eluviere (levigarea argilei din partea superioara a profilului de sol) si iluvierea (depunerea acesteia in profunzime). Acest proces se desfasoara in conditii de climat ceva mai umed cu media anuala a precipitatiilor in jur de 550 mm, ceea ce corespunde unui regim hidric periodic percolativ.

In prima etapa (eluviere), se formeaza orizontul de tip E, care in functie de intensitatea proceselor de levigare, se pot diferentia orizontul El (eluvial luvic) si respectiv Ea (eluvial albic). Ambele orizonturi au nuante deschise, deoarece sunt imbogatite in silice si particule de cuart, sunt slab structurate sau cel mult cu structura lamelara. Aceste orizonturi sunt specifice luvosolurilor si planosolurilor.

In a doua etapa (iluviere), se formeaza orizontul B argic, argiloiluvial sau textural, notat cu Bt, orizont ce se caracterizeaza morfologic astfel:

acumularea argilei si a oxizilor de fier, care imprima solului onuanta usor roscata;

structura prismatica bine dezvoltata, cu muchiile bine delimitate;

levigarea sarurilor solubile s a carbonatilor;

grosime de 60-140 cm sau mai mult;

textura fina sau argiloasa, datorita acumularii acesteia prin iluviere;

orizont diagnostic pentr clasa luvisoluri.

2.4. Procese de chiluviere sau spodosolizare si orizonturi rezultate.

Acest proces consta in migrarea sescvioxizilor (oxizi de fier si/sau aluminiu)de la suprafata profilului catre baza acestuia, uneori si a fractiunilor humice solubile sub forma de chelati. Are loc in conditii de mediu rece si umed, asociat unei acidifieri permanente a solutiei solului (pH <5), predominant in zonele de padure unde procesele de descompunere se desfioara lent, prin intermediul ciupercilor, cu formare de acizi fulvici.

Ca si procesul anterior, chiluvierea are loc in doua faze (etape):

In prima etapa, are loc levigarea sescvioxizilor de fier si aluminiu cu formarea orizontului Ea (eluvial albic sau spodic), imbogatit rezidual in silice coloidala si cuart cu nuanta cenusiu-deschis.

In a doua etapa, se acumuleaza sescvioxizii de fier si aluminiu si uneori acizi humici, formindu-se orizontul B humico-feriiluvial sau spodic, notat Bhs cu nuante brun negricioase sau se pot acumula sescvioxizi in detrmentul acizilor humici formindu-se orizont B feriiluvial, notat Bs.

De regula, pe profilul de sol se pot individualiza orizonturile Ea si Bhs, unde procesele de chiluviere sunt mai intense sau se formeaza orizontul Bs in absenta orizontului Ea.

2. Procese de gleizare si stagnogleizare si orizonturi rezultate

Aceste procese se formeaza datorita procesului prelungit de umiditate, pe de o parte datorat apelor freatice situate aproape de suprafata solului (gleizare) si pe de alta parte a apelor pluviale si irigatii (stagnogleizare) care se acumuleaza si stagneaza la suprafata solului.

In ambele cazuri, are loc reducerea compusilor de fier si mangan, mobilizarea acestora in peretii porilor de-a lungul fisurilor sau pe urmele de radacini (biogoluri), pe fetele sau in interiorul agregatelor structurale.

Procesele de gleizare determina formarea unui orizont specific numit orizont gleic notat cu G, care in functie de intensitatea acestuia poate fi: gleic de reducere (Gr) sau gleicde oxidoreducere (Go).

Orizontul Gr se formeaza in conditii prelungite de anaerobioza, prezinta nuante verzui, vinetii, albastrui sau cenusii, nestructurat.

Orizontul Go, se formeaza in conditii alternante de anaerobioza, de regula deasupra orizontului Gr, avand un fond marmorat (pete brun-galbui pe fond vinetiu).

Procesele de stagnogleizare se formeaza datorita stagnarii apei la suprafata solului in conditii de drenaj defectuos, prezenta unui substrat greu permeabil si precipiatii de regula peste 600 mm.

In astfel de conditii, se formeaza orizontul stagnogleic notat W (in conditii de anaerobioza) si stagnogleizat otat w (in conditii alternante de anaerobioza). Deoarece se formeaza la suprafata unde predomina procesele de bioacumulare, aceste orizonturi se grefeaza pe orizonturile de baza (A, B), avand nuante cenusiu-inchis, brun-cenusiu etc.

Atat orizonturile de gleizare cat si cele de stagnogleizare sunt specifice clasei hidrisoluri precum si subtipurilor gleic si stagnic ale altor tipuri de sol.

2.6. Procese de salinizare, sodizare si orizonturile rezultate

Ambele procese se formeaza in conditii de mediu secetos si uscat, cu apa freatica aproape de suprafata si mineralizata (imbogatita in saruri).

Salinizarea, reprezinta procesul de imbogatitire a solului in saruri solubile iar sodizarea (alcalizarea) imbogatirea complexului coloidal in ioni de sodiu. Pe langa cele mentionate salinizarea poate fi determinata si de prezenta materialului salifer bogat in saruri (marne salifere). In urma acestor procese se pot forma urmatoarele orizonturi:

- orizont salic (sa), cu acumulare de saruri solubile de peste 1,00-1,15 %;

- orizont salinizat sau hiposalic (sc), unde continutul in saruri solubile este cuprins intre 0,1-1,0 % si 0,15-1,5 %.

- orizont natric (na), avand un continut de peste 15 % sodiu in complex;

- orizont alcalizat sau hiponatric (ac), avand intre 5 si 15 % sodiu in complex.

Toate aceste orizonturi descrise, se grefeaza pe alte orizonturi de baza (Ao, Am, Btna) fiind specifice clasei salsodisoluri, care incadreaza cele include cele doua tipuri de sol: solonceac si solonet.

In teren, aceste soluri pot fi identificate prin lipsa totala a vegetatiei, din acest motiv fiind cunoscute sub numele de chelituri, sau prezenta vegetatiei specifice adaptata la astfel de conditii: Salicornia herbaceea, Salsola soda, Suaeda maritima, Arthemisia salina, Statice gmelini etc.

2.7. Procese de migrare a carbonatilor si orizonturi rezultate

Pe profilul de sol pe langa sarurile solubile si componentii coloidali sunt translocati si depusi in profunzime si carbonatii de calciu, proces cunoscut sub numele de carbonatoiluviere. Se formeaza de regula la baza profilului de sol, pe seama materialului parental de tip C unde se acumuleaza carbonat de calciu in proportie de peste 12 % pe o grosime de minim 20 cm, care se numeste orizont carbonatoacumulativ, calcic sau calxic, notat Cca.

2.8. Procese vertice si orizonturi rezultate

Aceste procese se formeaza in zone unde materialul parental este reprezentat de argile gonflante (care isi maresc volumul prin umezire) cu un continut de peste 30 %, (frecvent peste 50 %).

Pe astfel de soluri (terenuri), in perioadele secetoase, apar crapaturi la suprafata de minim 1 cm pe adancime de cel putin 50 cm, iar in perioadele umede, agregatele structurale isi maresc volumul, aluneca unele peste altele formandu-se asa numit-ul relief de gilgai sau coscove.

In urma acestor fenomene sau procese vertice (lat. verto = intoarcere) se formeaza orizontul vertic, notat cu y care are peste 30 % argila gonflanta si orizontul pelic, notat cu z, avand peste 45 % argila predominant nesmectitica.