Buruienile din culturile agricole

Buruienile din culturile agricole

Buruienile sunt considerate plante salbatice sau cultivate care apar si se dezvolta in culturile agricole. Sunt plante nedorite in culturi, care cresc si se dezvolta oriunde exista un substrat minim de crestere.

Apar pretutindeni (culturi agricole, fanete, pajisti, plantatii pomi-viticole, parcuri, gradini, marginea drumurilor, cailor ferate, canale de irigatii etc. Buruienile, provin din flora spontana si se impart in doua grupe in functie de locul de aparitie:

- segetale, buruieni care cresc si se dezvolta pe terenurile cultivate (palamida, costrei, mohor, etc.);

- ruderale, buruieni care cresc si se dezvolta pe terenuri necultivate (troscot, loboda, nalba, boz etc.). 

Sunt si unele specii de buruieni foarte pagubitoare: pir gros (Cynodon dactylon), pir tarator (Agropiron repens) care pot sa apara pe pajisti fiind considerate plante de furaj. Anumite plante de cultura care apar in culturile de baza odata cu semanatul sau plantatul, se numesc buruieni conditionate. Ex: grau in orz, secara in grau etc.

Daune produse de buruieni

Datorita infestarii cu buruieni, recoltele pot fi diminuate cu 20-60 % sau chiar pot compromite cultura. Principalele daune provocate de buruieni sunt considerate urmatoarele:

. cresterea costurilor de productie, prin suplimentarea anumitor lucrari mecanice inclusiv ierbicidarea pre- si/sau postemergenta;

. diminuarea cantitativa a recoltelor, prin rapirea apei, substantelor nutritive, luminii, aerului etc.; buruienile sunt mult mai bine adaptate conditiilor de mediu; sistemul radicular al acestora patrunde mai usor, mai repede si mai in profunzime; de exemplu, palamida (cirsium arvense) poate explora solul pana la peste 5 m adancime; consumul de elemente nutritive este de 2-3 ori mai mare comparativ cu plantele de cultura;

. deprecierea calitativa a recoltelor, datorita fenomenului de concurenta, calitatea plantelor de cultura scade: continutului in proteina la cereale, in ulei la floarea soarelui si rapita, de amidon la cartof, de fibre in cazul inului si canepei etc.; unele seminte de buruieni pot infesta masa de seminte la recoltare ceea ce induc anumite mirosuri neplacute sau deprecierea fainii, pot deveni toxice sau pot crea probleme la depozitare datorita umiditatii necorespunzatoare.

Particularitati biologice ale buruienilor

Buruienile au insusiri biologice diferite comparativ cu plantele de cultura, avand capacitate de inmultire, rezistenta la intemperii, concurenta mult superioara.

● Inmultirea, particularitate biologica cea mai importanta deoarece se pot inmulti atat generativ (prin seminte) cat si vegetativ (prin portiuni de planta - stoloni, rizomi, drajoni); sunt specii de buruieni care pot produce peste 1 000 000 seminte (loboda, stir etc.) iar altele se pot inmulti vegetativ (pir gros, pir tarator, costrei, boz etc.) sau in ambele moduri.

● Maturitatea semintelor, ofera posibilitatea acestora de a se mentine viabile in sol, pot germina in perioade diferite (in vegetatie) deoarece pe aceeasi planta, in acelasi timp se pot gasi atat seminte cat si flori (palamida, stir, mohor lat etc., cu posibilitate de rasarire pe toata perioada de vegetatie.

● Longevitatea semintelor, insusire biologica a buruienilor de a-si pastra capacitatea si puterea de germinatie un timp indelungat; de exemplu, seminte de laur, teisor ingropate in sol au germinat dupa 38 de ani (dupa Duvel - SUA, citat de Budoi si Penescu, 1996).

Referat: Proiect - firma s.c. expert srl - obiectivele urmarite Referat: Planul financiar de afaceri - hrs srl - concurenta

● Adaptabilitatea si plasticitatea buruienilor Adaptabilitatea buruienilor confera acestora posibilitatea de convietuire cu anumite plante de cultura, de a se adapta la anumite conditii de mediu. Plasticitatea, se manifesta prin posibilitatea acestora de a creste, de a se dezvolta, de a se inmulti in conditii variate de mediu.

Sunt specii de buruieni care cresc in toate culturile, iar altele care cresc in anumite culturi. De exemplu, unele imburuieneaza culturile de cereale paioase (albastrele, turita, musetel), culturile de in (orz salbatic), in orezarii (orez salbatic sau alte buruieni hidrofile).

23. 3 Surse de imburuienare

Principalele surse de imburuienare a culturilor agricole sunt: solul, terenurile necultivate, samanta utilizata, gunoiul de grajd, utilajele agricole etc.

Solul, constituie o imensa rezerva de seminte care se mentin viabile o perioada lunga si cu germinatie esalonata; dupa unii autori, pe suprafata unui ha se pot gasi pana la trei miliarde seminte (Kott, citat de Gh. I. Sisesti, 1958, pana la 500 mil. dupa T. Savulescu citat de Gh. I. Sisesti, 1958); in prezent, pe suprafata unui ha in primii 20 cm pot fi gasite sute de miliarde seminte (Penescu si Ciontu, 2001).

Terenurile necultivate, marginea drumurilor, cailor ferate, canale de irigatii, capetele parcelelor etc., ofera buruienilor conditii de crestere nestingherite, care pot infesta culturile agricole din vecinatatea acestora.

Gunoiul de grajd nefermentat, care aplicat pe teren poate infesta culturile agricole. Sunt seminte de buruieni care isi pastreaza capacitatea de germinare chiar daca sunt trecute prin tubul digestiv al animalelor. De exemplu, la porci, se pastreaza cca. 24 %, la bovine 23 %, la cabaline 13 % iar la oi 11 %. (dupa Sisesti, 1959 citat de Penescu si Ciontu, 2001).

Circulatia produselor agricole, din diferite tari, in special cele de carantina cum ar fi: stir, busuioc, batranis sunt de origine americana, pungulita de origine americana, voinicica de origine asiatica.

23.4. Cai de raspandire a buruienilor

Principalele cai de raspandire a buruienilor in ordinea importantei lor sunt: vantul, apa, animalele si factorul antropic.

Vantul. Semintele multor specii de buruieni prezinta anumiti perisori (papus) cum ar fi: palamida, susai, papadie etc. ce faciliteaza transportul acestora la distante foarte mari; altele (stir, ciurlan) au forma globuloasa fiind usor spulberate de vant si transportate pe alte suprafete.

Apa, provenita din precipitatii sau scurgeri de pe pante, poate antrena un numar impresionant de seminte care pot ajunge in rauri, canale etc., isi pot pastra capacitatea de germinatie de la cateva luni pana la cativa ani. (44 luni la cornaci, sulfina etc.).

Animalele Unele seminte de buruieni au organe de prindere, de agatare sub forma de tepi, carlige, ariste etc., cu ajutorul carora se pot prinde de lana oilor, blana animalelor fiind raspandite la distante foarte mari. (cornaci, turita, brusture etc.).  De asemenea, animalele si pasarile pot contribui la raspandirea semintelor prin dejectiile lasate pe sol.

Factorul antropic, prin activitatile desfasurate poate favoriza raspandirea buruienilor, astfel:

utilizarea la semanat a semintelor necertificate;

utilizarea de furaje infestate cu seminte de buruieni;

efectuarea de lucrari necorespunzatoare sau neefectuate la timp;

transportul recoltei cu utilaje necorespunzatoare;

necuratarea utilajelor (cultivatoare, combinatoare etc.) la terminarea lucrarii sau cand se lucreaza pe mai multe parcele.