Notiuni despre asolamente

notiuni despre Asolamente

Se cunoaste faptul ca productia unei culturi scade daca anul urmator se cultiva pe aceeasi suprafata si creste daca se cultiva pe alte suprafete de teren cu conditii pedo-climatice asemanatoare sau identice.

In tara noastra au fost infiintate asolamente in 1928 in cadrul ICAR dar s-au intrerupt datorita comasarilor. In prezent, se experimenteaza la ICCPT Fundulea  - 46 ani, Simnic - 55 ani, M. Domneasca - 32 ani, Aldeni (Buzau) - 43 ani (pe terenuri situate in panta).

Asolamentul, este cea mai importanta masura agrotehnica de mentinere si sporire a fertilitatii solului, de combatere a bolilor, daunatorilor si buruienilor, sporirea eficacitatii celorlalte masuri agrofitotehnice, pentru obtinerea productiilor calitative si cantitative cu cheltuieli minime. Este principala masura de planificare si organizare a activitatii din exploatatie. O masura rentabila ce nu necesita investitii speciale ci se bazeaza doar pe priceperea fermierului (managerului).

Importanta asolamentului

pastrarea si ameliorarea insusirilor fizico-chimice si biologice ale solului;

eficacitatea masurilor agrotehnice si sporirea productiei;

importanta fitosanitara;

folosirea judicioasa a fortei de munca si a mijloacelor tehnice.

Notiuni (denumiri) in cadrul asolamentelor

Principalele notiuni din cadrul asolamentelor sunt: sola, rotatia culturilor, monocultura, cultura repetata, asolamentul, structura culturilor, sola combinata, schema de rotatie, cultura succesiva etc.

Sola, reprezinta o suprafata de teren, cu sol cat mai omogen pe care se cultiva una sau mai multe plante (cultura). Este delimitata de drumuri sau restrictii (fir de vale, cai ferate etc.). Optim pentru o ferma ar fi 4-6 sole care pot fi impartite in parcele.

Rotatia culturilor, reprezinta ordinea (succesiunea) de cultivare a plantelor in timp, pe o sola. Rotatia se prezinta prin numere (ordinea fiecarei culturi), astfel: 1. soia; 2. grau de toamna; 3. fl-s.; 4. orz de toamna; 5. porumb boabe.

Durata rotatiei, reprezinta nr. de ani pentru ca o cultura sa revina pe acelasi loc. De regula, durata rotatiei corespunde cu nr. de culturi din rotatie.

Planta premergatoare, este cea care a fost cultivata in anul precedent pe o anumita sola.

Monocultura, este o practica opusa rotatiei; cultivarea unei singure plante mai multi ani pe acelasi loc (sola) cel putin cat dureaza rotatia; efectul monoculturii - oboseala solului.

Cultura repetata, cultivarea aceleiasi plante pe aceeasi sola 2-4 ani consecutiv, fara a depasi durata rotatiei.

Veriga a rotatiei, se refera la doua culturi care se succed intr-o rotatie: grau si porumb; soia si grau; fl-s. si grau.

Asolamentul, reprezinta impartirea terenului unei exploatatii (ferme) in cateva sole si practicarea aceleiasi rotatii a culturilor pe fiecare sola; rotatia culturilor in timp si spatiu. Pentru a nu se confunda asolamentul cu rotatia, se poate retine expresia:  Asolamentul fermei are 4 sole si urmatoarea rotatie a culturilor: 1. soia; 2. grau; 3. fl-s.; 4. porumb.

Referat: Proiect - firma s.c. expert srl - obiectivele urmarite Referat: Planul financiar de afaceri - hrs srl - concurenta

Structura culturilor, reprezinta ponderea ocupata de fiecare cultura din suprafata totala a asolamentului.

Ex: asolamentul cu 4 sole are supr. totala de 100 ha  - graul ocupa 25 % din structura culturilor.

Sola combinata (mixta), atunci cand sola este cultivata cu doua sau mai multe culturi, dar culturile sa fie din aceeasi grupa: agrotehnic sau/si biologic. Ex: mazare- fasole-soia; grau-orz; sfecla-cartof; porumb-sorg etc.

Tip si schema de rotatie Exista doua situatii: cand culturile se prezinta concret intr-o rotatie - tip; cand se prezinta numai grupele de culturi - schema.

Cultura succesiva atunci cand in acelasi an, pe aceeasi sola se obtin doua culturi. Ex: orz si porumb boabe; mazare si sorg; borceag si porumb siloz etc.

Reguli ce trebuie respectate la intocmirea rotatiei culturilor

In functie de particularitatile biologice si agrotehnice, fiecare planta de cultura are o anumita influenta asupra fertilitatii solului, lasandu-l intr-o stare culturala mai mult sau mai putin favorabila. Legat de acest aspect, se tine cont de ordinea plantelor in rotatie, astfel:

- consumul de substante nutritive; sunt plante la care sistemul radicular patrunde adanc in sol iar altele exploreaza numai stratul superficial (fig. 12.1).

- consumul de apa; unele precum fl-soarelui, sunt mari consumatoare de apa;

- influenta asupra insusirilor fizice ale solului;

- protectia impotriva eroziunii;

- bilantul substantei organice din sol;

- combaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor;

- suportabilitatea;

- perioada de timp dintre doua culturi care se succed;

- oboseala solului.

Fig. 12.1 Adancimea de patrundere a radacinilor diferitelor plante cultivate

1. lucerna; 2. trifoi; 3. sfecla; 4. fl-s.; 5. grau; 6. mazare; 7. cartof; 8. in; 9 fasole

Lucrari de semanat si ingrijire a culturilor

Datorita diversitatii plantelor de cultura si particularitatilor diferite ale acestora, este necesara cunoasterea principiilor generale ce trebuie respectate, cum ar fi:

Materialul de semanat si plantat. Samanta trebuie sa fie selectata, conditionata, tratata si insotita de buletinul de analiza - STAS.

Epoca de semanat. Difera in functie de speciile de plante, soiul si hibridul folosit, conditiile ecologice locale, destinatia productiei.

Metoda de semanat. Aceasta difera in functie de particularitatile biologice ale plantelor, scopul culturii, conditiile naturale etc. In functie de acestea, semanatul se poate executa: in randuri obisnuite, dese, indepartate, echidistante, in benzi, rigole, coame etc.

Adancimea de semanat. Aceasta influenteaza germinatia, rasarirea si uniformitatea culturii; difera in functie de natura solului, umiditate, MMB, puterea germinativa etc.

Norma de samanta. Cantitatea de samanta utilizata pentru un ha., se poate determina cu ajutorul formulei:

Norma de samanta (kg/ha) =

Lucrarile de ingrijire a culturilor. Se executa de la semanat pana la recoltat, diferentiat in functie de cultura, conditiile pedo-climatice, unitate agricola etc.