Stiinta
si practica apicola au demonstrat faptul ca roitul este
un fenomen biologic natural care corespunde unei necesitati biologice menite sa
contribuie la conservarea si perpetuarea speciei.
In apicultura moderna roitul natural nu este
dorit iar conceptia unor apicultori care asteapta roirea naturala ca unicul
mijloc de inmultire sau repopulare a stupilor ar fi bine sa fie revizuita si
inlocuita cu metodele stiintifice de inmultire artificiala care au numeroase
avantaje fiind executata cu usurinta la dorinta si interventia controlata a
apicultorului.
Roirea
artificiala
Roirea artificiala are menirea sa
inlature toate neajunsurile roirii naturale. Ea se efectueaza la timpul
potrivit si ne permite sa efectuam o selectie a materialului biologic,evitand riscul unor pierderi de roi pe care nu-i putem
supraveghea si recupera.
Se poate afirma ca evitarea completa a roirii este destul de
dificila,insa exista o serie intreaga de operatiuni
preventive care pot evita sau reduce mult roirea naturala.Pentru aceasta este
necesar sa cunoastem temeinic cauzele care determina roirea si masurile care
urmeaza a fi luate pentru prevenirea roitului.
In practicarea unei apiculturi moderne se recomanda sa intretinem numai familii puternice cu matci tinere si de
mare productivitate.Pentru a evita roitul natural trebuie sa retinem faptul ca
este mai usor de prevenit decat de combatut acest instinct atunci cand familia
de albine intra in frigurile roitului.
Principalele cauze care determina roirea sunt: suprapopularea
stupilor,deci aglomerarea cuibului,ventilatia necorespunzatoare a
acestora,expunerea lor la soare si supraincalzirea acestora prin
insolatie,aparitia unei necorespondente intre cantitatea de albine tinere care pot
hrani puietul si cantitatea de puiet pe care ele trebuie sa-l
hraneasca,glandele salivare ale acestor albine pot secreta laptisor, dar nu au
suficiente larve pe care sa le poata creste,faguri insuficienti sau
necorespunzatori pentru depunerea oualelor, lipsa de spatiu pentru cladirea
fagurilor,predispozitia ereditara si alti factori care constituie tot atatia
excitanti interni sau externi care favorizeaza roitul.
A stabili care dintre aceste cauze are cea mai mare
importanta pentru manifestarea instinctului de roire este foarte greu,putandu-se analiza numai fiecare in parte si sintetiza
corelatia care exista intre ele.
- Stupi de mare
capacitate - Este necesar sa se asigure in primul rand folosirea de
stupi sistematici cu un spatiu corespunzator a caror volum poate fi marit dupa
nevoie astfel ca matcile sa aiba posibilitatea nelimitata de a depune oua
evitandu-se blocarea cuibului.In functie de cules se face largirea periodica a
cuibului cu noi rame si faguri artificiali.Daca primavara nu avem faguri suficienti
se limiteaza ponta matcii si aceasta lipsa duce si la diminuarea
culesului.Calculele au aratat ca la un spor zilnic de 1 kg a capacitatii de
prelucrare si depozitare a nectarului sunt necesari 2-3 faguri,iar la un spor
zilnic de 8 kg vor fi necesari 15-20 faguri.
- Amplasarea
stupilor - Este indicat ca stupii sa fie amplasati la umbra in
perioada de maxima insolatie(orele 12-17)deoarece
supraincalzirea favorizeaza instinctul de roire.Este bine ca stupii sa fie
vopsiti in nuante deschise la culoare pentru a nu atrage caldura razelor de
soare.
- Culesul
nectarului si polenului - Sunt elemente care actioneaza ca
stimulenti,determinand o mai buna hranire a matcii,o
mai buna depozitare a nectarului si polenului care produc caldura in stup,contribuind
la cresterea puterii familiei.Un cules intensiv de rapita timpurie poate
constitui cauza principala a roirii daca apicultorul nu intervine la timp.De
asemenea in perioadele lipsite de cules este bine sa practicam stuparitul
pastoral.
- Aglomeratia de
albine tinere - Existenta unui numar excesiv de albine tinere
indeamna familia sa inceapa pregatirile de roire prin
cladirea de botci pe faguri in care matca depune oua din care vor ecluziona
viitoarele matci.Familia respectiva trece prin frigurile roitului mai ales in
cazul unei perioade mai lungi de timp nefavorabil.
- Lipsa de
spatiu si ventilatie - Aglomeratia si caldura cuibului fac ca
activitatea albinelor ventilatoare sa nu mai fie intodeauna pozitive si
suficient de eficace,predispunand familia de albine la
roire.In timpul culesului se recomanda deschiderea mare a urdinisurilor si
asigurarea ventilatiei.
- Blocarea
cuibului cu miere si pastura - La un cules
intensiv de nectar si polen cand cuibul nu este corespunzator marit acesta se
blocheaza iar matca nu mai are celule goale pentru a depune oua diminuandu-se
activitatea albinelor si favorizand roirea.
- Excesul de
laptisor de matca - Producerea laptisorului de matca destinat
hranirii larvelor de albine in primele trei zile de viata daca este tulburat de
prezenta unui numar mare de albine lucratoare care nu pot sa transmita produsul
lor larvelor,acestea ajung sa cladeasca botci in care
depoziteaza hrana glandulara stimuland roirea.mentinerea unor familii puternice
cu multe rame cu puiet necapacit reprezinta o metoda eficienta de prevenire a
roitului.
- Varsta matcii
- S-a constatat ca matcile batrane au tendinta mai mare de roire de
unde concluzia de a detine cat mai multe matci tinere
selectionate din cele mai bune familii de albine.
- Carenta de
feromoni a matcii - Se cunoaste faptul ca glandele mandibulare ale
matcii produc o secretie denumita 'substanta de matca' dupa care
albinele percep si recunosc matca stupului.Cat timp albinele primesc o
cantitate determinata din aceasta substanta,totul este normal,cand aceasta
cantitate insa se reduce,albinele hotarasc inlocuirea matcii.acest fenomen se
produce fie din cauza imbatranirii matcii cand se diminueaza si secretia de
feromoni fie si la unele matci tinere din cauza suprapopularii stupului care
determina reducerea cantitatii de feromoni primiti.Rezultatul este
acelasi:cladirea de botci.
Cum intrerupem roitul
Aparitia botcilor intr-un numar mare este un semn
sigur a roirii si numai prin distrugerea lor sistematica se poate impiedica
roirea.Aceasta operatie este grea si anevoioasa cerand un control atent al
tuturor ramelor si o mare atentie in depistarea si distrugerea botcilor
deoarece daca ramane o botca ascunsa,neobservata,toata operatiunea devine
inutila.Operatia se repeta la 10 zile si apoi din nou la 7 zile pentru
distrugerea noilor botci cladite intre timp.Cand aceasta operatie se efectueaza
in ajunul recoltarii productia de miere scade mult,fiindca familia de albine
este in frigurile roitului iar metoda de intrerupere a roitului prin
distrugerea botcilor contribuie la prelungirea acestei stari,de unde concluzia
ca este mai usor sa prevenim decat sa combatem acest instinct puternic.
Metode de roire artificiala
Roirea artificiala inlatura toate neajunsurile roirii
naturale care este mai complexa si cere un volum mare de munca.Roirea
artificiala usureaza munca si contribuie la sporirea productiei de miere.In
literatura de specialitate sunt descrise toate metodele de formare a roilor
artificiali.Aici insa vom descrie doar cateva(cele mai simple si
eficace),folosite atat in stupine de amatori cat si in stupine ale
profesionistilor:
- Roirea
artificiala prin divizare - Aceasta este cea mai simpla metoda de
inmultire artificiala a albinelor si se practica cu rezultate foarte bune in
stupinele cu un numar mic de familii.Cu aceasta metoda se obtine dublarea
efectivului,apicultorul ajungand intr-un timp relativ scurt sa-si formeze o
stupina adevarata,dimensionata dupa dorinta.In zona de stepa,divizarea se face
dupa ce culesul la salcam a fost facut,iar in zona de munte-deal in prima
jumatate a lunii mai.In acest fel noile familii participa la culesurile ce
urmeaza si isi asigura o dezvoltare corespunzatoare.
Divizarea familiilor se executa in zilele calduroase
cand albinele executa zboruri intense.Cu scopul de a forma familia noua,se
aduce langa familia ce urmeaza sa fie divizata un stup gol in care se trec
jumatate din fagurii cu albine,puiet si miere a familiei de baza.Cu ocazia
divizarii familiei se cauta matca pentru a se stabili in care stup a ramas.Dupa
aceasta operatie cei doi stupi se aseaza departati intre ei,de o parte si de
alta a locului in care a fost urdinisul familiei din care s-a format familia
noua.Albinele culegatoare,pe masura ce se inapoiaza de la cules,se impart
aproape egal in cei doi stupi.In cazul in care se constata ca albinele
populeaza mai bine unul din stupi,acesta se poate indeparta putin pentru ca
repartizarea albinelor sa se faca cat mai egal.Spre seara,in familia orfana se
introduce,intr-o colivie,o matca imperecheata sau neimperecheata.In cazul in
care lipsesc matcile de rezerva dupa 24 de ore,in diviziunea ramasa orfana se
introduce o botca matura.Dupa imperecherea matcii si inceperea depunerii
oualelor, familia nou-formata se dezvolta dupa tehnica obisnuita in vederea
valorificarii culesurilor.Folosind acest procedeu de inmultire a albinelor se
realizeaza un spor efectiv de 100%.
- Roirea
artificiala prin stolonare colectiva - Presupune ridicarea a cate
doi faguri cu puiet si albina de la fiecare familie de baza.Aceasta face ca
puterea familiilor donatoare sa nu fie influentata.Cu cat roiurile se formeaza
mai tarziu vor trebui sa fie mai puternice. Pentru ca iernarea sa decurga in conditii bune se impune ca pana in toamna sa
atinga parametrii cantitativi ai unor familii de albine normale.
Se scoate din fiecare familie donatoare cate una sau
doua rame cu puiet capacit bine acoperite de albine.Se va
urmari sa nu se ridice din greseala si matca.Ramele se aseaza in stupul ce va
gazdui roiul. In timpul formarii roiului,urdinisul
stupului se tine inchis pentru a se evita depopularea.in general,roiul se
formeaza din 4 rame bine acoperite de albine,din care doua cu puiet si doua
rame cu miere si pastura.Dupa cateva ore,in roi,sub protectia coliviei,se
introduce o matca tanara imperecheata.In lipsa unui cules de intretinere se va
hrani stimulent cu cate 300 g sirop de zahar in concentratie de 1/1 sau 1/2.
Roirea naturala
Prin roirea naturala a familiilor de albine se intelege
actiunea prin care matca,o parte din albine si trantori parasesc stupul si dau
nastere la un roi natural.In functie de ordinea in care ies din stup roiurile
se impart in:roiuri primare,care se caracterizeaza prin aceea ca albinele
parasesc stupul cu matca varstnica si roiuri secundare si tertiare cand
albinele parasesc stupul cu matci tinere neimperecheate.Legat de data cand
parasesc stupul,roiurile se impart in:timpurii,atunci cand familiile roiesc la
inceputul lunii mai si roiuri tarzii,cand familiile roiesc in luna iulie.
Obisnuit,roiurile naturale parasesc stupul in zilele
calduroase si cu timp frumos,intre orele 11-15.Dupa ce matca iese din stup
insotita de albine,roiul se invarteste in apropierea stupinei si cauta un loc
potrivit de care sa se prinda.Roiul primar cu matca varstnica,spre deosebire de
roiurile secundare si tertiare,nu se indeparteaza prea mult de stupina si dupa
ce se aseaza pe crengile unor copaci ramane linistit timp de cateva ore.Dupa
prinderea roiului acesta se lasa sa se linisteasca intr-un loc racoros si spre
seara se scutura direct intr-un stup nou,pregatit in acest scop.Stupul in care
se introduce roiul se echipeaza cu faguri artificiali si i se asigura o hranire
suficienta pentru a putea incepe cresterea puietului. Dupa 2-3 zile roiul se
controleaza,se verifica prezenta matcii si se
organizeaza cuibul urmarindu-se ca albinele sa cladeasca in timp cat mai scurt
fagurii artificiali introdusi pentru a asigura spatiul necesar.
Fagurii familiei care a roit se verifica imediat dupa iesirea
roiului si se distrug toate botcile cu exceptia celei mai mari,iar cuibul se
reorganizeaza lasandu-se in stup numai fagurii ocupati de albine.Prin
distrugerea botcilor se urmareste sa se impiedice roirea in continuare a
familiei si sa se evite in acest fel slabirea acesteia.Roirea naturala a
familiilor de albine in preajma culesului principal impiedica realizarea unor
productii corespunzatoare de miere marfa datorita slabirii familiilor care au
roit.
Ingrijirea
roiurilor
Dupa ce am format roiurile trebuie sa ne canalizam
eforturile in doua directii:una este aceea de asigurare a puterii acestora iar
a doua de asigurare a rezervelor de hrana.Pana la intrarea in iarna toate
trebuie sa aiba cel putin 0,8-1kg albine si in faguri rezerve de miere de 10-12
kg.In vederea ajungerii la acest deziderat se iau urmatoarele masuri:
- La formarea roiurilor cu albine tinere(unde lipsesc
culegatoarele)se administreaza in faguri apa.
- Se urmareste ca roiurile formate cu matci
neimperecheate(sau botci)sa aiba in cat mai scurt timp matci imperecheate.
- Roiurile care se depopuleaza dar sunt dotate cu o matca
valoroasa se ajuta periodic cu puiet capacit.
- Se asigura matcilor fagurii necesari depunerii oualelor si
dezvoltarii activitatii.
- Se asigura existenta de culesuri abundente,iar in perioadele dintre ele roiurile sa fie hranite
stimulent.
Respectarea termenelor prevazute pentru executarea lucrarilor
si ingrijirea atenta a roiurilor dupa formare,asigura
dezvoltarea corespunzatoare a acestora in cursul sezonului.Astfel acestea vor
intra in iarna puternice urmand ca in sezonul urmator sa fie incluse in grupa
familiilor de baza.Roiurile care nu au ajuns la o dezvoltare corespunzatoare se
desfiinteaza,iar albinele,puietul si rezervele de hrana se folosesc la
intarirea celorlalte roiuri.
Integrarea
somerilor de lunga durata si a categoriilor sociale expuse
excluderii de pe piata muncii;
Promovarea
sanselor egale de acces la munca;
Reconversia si
imbunatatirea
pregatirii educationale si profesionale.
Asadar, Fondul Social
European a urmarit, in principal, diminuarea consecintelor sociale
ale restructurarii economice prin sprijinirea ocuparii fortei de
munca.
Punerea in aplicare a Politicii
Agricole Comune s-a realizat printr-un instrument financiar special, instituit
in 1964, intitulat Fondul European pentru Orientare si Garantare pentru
Agricultura (FEOGA) cu scopul de a sustine actiunile
in favoarea fermierilor. FEOGA are doua sectiuni:
a)
Cea de garantare care nu este un fond structural, ci un instrument financiar al PAC;
b)
Cea de orientare, care este un fond structural si este destinat:
Sprijinirii
actiunilor din zonele defavorizate, in special montane;
Sustinerii
tinerilor fermieri;
Organizarii de
asociatii rurale si agricole;