A.    Consideratii generale

Procesul trehnologic pentru obtinerea fainurilor de porumb poate fi mai mult sau mai putin dezvoltat, in functie de sortimentele ce urmeaza a fi realizate.

Datorita structurii bobului si insusirile sale mecanice, macinarea porumbului nu prezint

complexitate deosebita. Bobul de porumb are dimensiuni mult mai mari decat cele ale graului si secarei. De asemenea, embrionul care are un continut mare de grasimi si vitamine ocupa 8 - 14 % din bob. Pentru tehnologia prelucrarii porumbului prezinta importanta gradul de sticlozitate al boabelor, deoarece proportia dintre zonele sticloase si fainoase depind de insusirile mecanice ale bobului, respectiv gradul de maruntire a bobului si granulozitatea produselor intermediare obtinute la acelasi regim de macinare.

Macinarea porumbului se face in scopuri furajere, fie in scopul obtinerii unor sorturi de malai necesare consumului uman. In tot mai multe tari, porumbul inainte de a fi transformat in malai este degerminat, iar germenii obtinuti datorita continutului bogat in ulei (circa 25 %) si in vitamine (B₁, B₂ si E) sunt prelucrati, obtinandu-se uleiul de germeni, care este produs dietetic. Totodata, sorturile de malai obtinute dupa separarea germenilor au o durata de conservare mai mare de conservare, deoarece se inlatura in cea mai mare parte grasimile din bob, care prin oxidare imprima malaiului un gust neplacut si-l face impropriu consumului. Cel mai simplu, porumbul este transformat in malai printr-o singura actiune de maruntire la o piatra de moara sau valt. Diagramele mai complete sunt prevazute si cu masini de cernut pentru separarea particulelor de invelis (taratele) precum si cu instalatii de degerminare si separare a germenilor. Crupele rezultate dupa separarea germenilor sunt macinate si cernute in 4 - 6 pasaje de valt si sita plana.

Pentru obtinerea unor sortimente de malai grisat sau semigrisat se folosesc masini de gris. In general, instalatiile folosite in tara noastra pentru obtinerea sortimentelor de malai consta in zdrobirea porumbului la valturi de porumb(cu trei macinisuri) sau valturi obisnuite de grau si cernerea produselor rezultate de ciururi, burate, site centrifuge  sau site plane.

In ultimii ani, in tara noastra s-au construit mori de porumb, cu o tehnologie de macinis dezvoltata, care pot realiza simultan in diferite procente, urmatoarele produse si subproduse: malai grisat, malai semigrisat, malai comun 1 si 2, faina furajera, tarate si germeni.

La macinarea porumbului alimentar pentru producerea malaiului de calitatea I (extractie 0 - 75) se pot folosi instalatiile tehnologice cu ajutorul carora se fabrica in mod curent malai grisat si malai obisnuit. Pentru desfasurarea procesului tehnologic in conditii cat mai bune, valturile folosite trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici (tabela 21).

Tabela 21

Caracterisiticile valturilor folosite la macinarea porumbului

Caracterisitici	Valt de porumb cu trei macinisuri					Valturi obisnuite
	Tavalug nr.					Pasaj nr.
Numarul riflurilor pe centimetru						Eseu: Rolul intreprinzatorului in societate Eseu: Programarea strategica a unei afaceri
Inclinatia riflurilor %
Unghiul taisului / unghiul spatelui (α/β)
Pozitia riflurilor	T/T	T/T		T/T	T/T	T/T	T/T	T/T	T/T

Ciururile utilizate la cernere sunt prevazute cu site, nr. 18 si 55. Refuzul sitei 18 reprezinta tarata, cernutul sitei 18 si refuzul sitei 55 reprezinta malaiul extractie 0 - 75, iar cernutul sitei 55 pospaiul.

Pentru producerea uruielii de porumb in scopuri furajere se folosesc in mod frecvent morile cu ciocane. Porumbul zdrobit este absorbit de catre ventilator prin sita metalica a morii, prevazuta cu ochiuri de dimensiunile dorite si dirijate la un ciclon unde se produce separarea uruielii de aer.

B.      Diagrame folosite la macinarea porumbului

In figura 172 sunt prezentate cateva diagrame simple pentru macinarea porumbului, in vederea obtinerii malaiului obisnuit (extractie 0 - 90) sau a malaiului de calitatea I (extractie 0 - 75).

In prima diagrama (fig. 172, a), macinarea se realizeaza cu valtul de porumb 1 (cu trei macinisuri), iar cernerea cu ciurul simplu 2, prevazut cu sita metalica nr. 14 - 18. Refuzul sitei constituie tarata, iar cernutul malaiul obisnuit care este trecut peste magnetul 3, pentru retinerea eventualelor corpuri feroase. In a doua diagrama (fig. 172, b), macinarea se realizeaza cu valtul de porumb 1, iar cernerea cu ciurul 2, prevazut cu doua site metalice, prima avand numarul 18, iar a doua 55. Cu aceasta diagrama se obtine malai calitatea I (extractie 0 - 75), ca refuz al sitei nr. 55. Cernutul sitei 55 se amesteca refuzul sitei 18, obtinandu-se un produs furajer alcatuit din pospai (faina fara porumb) si tarate.

A treia diagrama (fig. 172, c) foloseste pentru producerea malaiului de extractie 0 -75 un valt dublu de grau si doua ciururi echipate cu cate doua site fiecare.

Porumbul macinat la pasajul de valt 1 este dirijat pentru cernere la ciurul 2, prevazut cu sitele nr. 20 si 50. Refuzul sitei nr. 20 este macinat in continuare la al doilea pasaj de valt 3, si apoi cernut la ciurul 4, prevazut cu sitele nr. 22 si 55. Refuzul sitei nr. 50 se uneste cu refuzul sitei nr. 55, obtinandu-se malaiul de extractie 0 - 75, iar cernutul sitei 50 se uneste cu refuzul sitei nr. 22 si cernutul sitei nr. 55, obtinandu-se un produs furajer.

In figura 172, d este prezentata o diagrama pentru producerea malaiului de extractie 0 - 75, alcatuita din trei pasaje de sfaramare (1, 2, 3), folosindu-se un valt dublu de grau si o piatra. Cernerea se realizeaza cu ciururile 2, 4 si 6, echipate cu cate doua site fiecare. Malaiul obtinut ca refuz al sitelor nr. 55 este trecut peste magnetul 7 pentru indepartarea corpurilor feroase.

O diagrama mai dezvoltata prevazuta cu doua valturi duble de grau, o sita plana cu patru pasaje si o masina de gris dubla este prezentata in figura 173.

Capacitatea de productie a acesteia este de 25-30 t/24 h si permite realizarea concomitenta a doua calitati de malai: malai grisat extractie 0-15 (15 %) si malai obisnuit extractie 15 - 90 (70 %). Zdrobirea porumbului se face cu patru pasaje distincte de maruntire (1, 2, 3, 4), fiecare pasaj avand atribuita pentru cernere cate ¼ din suprafata sitei plane. Grisurile mai mari obtinute de la primele trei pasaje sunt curatate la masina de gris 1, iar cele mai mici obtinute de la masina de gris 2. Malaiul grisat extractie 0-15, care nu trebuie sa contina urme de tarate, este colectat de la cele doua masini de gris.

Dupa cum s-a aratat mai inainte, in prezent se tinde spre aplicarea unor diagrame dezvoltate, care sa permita degerminarea prealabila a porumbului si obtinerea din crupele fara germeni a unor sortimente de malai grisat si semigrisat in proportii cat mai mari. In functie de procesul tehnologic aplicat, degerminarea porumbului se poate face pe cale umeda sau uscata. Degerminarea umeda desi realizeaza o separare mai buna a germenilor necesita insa in anumite cazuri instalatii pentru uscarea acestora dupa separare, ca sa impiedice alterarea.

Un procedeu de degerminare umeda prevede umezirea porumbului pana la o umiditate de 20-21 %, si apoi separarea propriu-zisa a germenului. Umezirea porumbului pana la umiditatea prescrisa se face in doua trepte: spalarea si umectarea suplimentara. Dupa spalare este necesar un repaus de 2 - 6 ore, iar dupa umectarea suplimentara, maximum 1 h.

Un alt procedeu prevede umezirea porumbului in doua trepte, in doze mici, urmate de un scurt timp de odihna.

Prin umezirea in doua trepte si odihna a porumbului se slabeste coeziunea dintre partile anatomice ale embrionului, contribuind la o separare mai usoara a embrionului si a invelisului in timpul macinisului. Degerminarea uscata s-a extins in ultimii ani foarte mult, datorita folosirii unor scheme tehnologice si utilaje adecvate care asigura o separare buna a germenilor, instalatiile fiind simple si usor de dirijat.

In figura 174 este prezentata diagrama pentru determinarea uscata a porumbului aplicata la o moara de porumb din tara noastra, de 100 t capacitate in 24 h. Utilajele folosite sunt urmatoarele:

doua masini duble de degerminat, care formeaza trei pasaje distincte de prelucrare;

o sita plana cu 6 pasaje a cat 14 rame, care formeaza patru pasaje distincte de prelucrare;

cinci cascade pentru curatarea crupelor si germenilor;

cinci mese densimetrice pentru separarea germenilor de crupele curatate.

In principiu, masina de degerminat folosita seamana foarte mult cu decojitorul dublu de grau, tip D. D. 714. Spre deosebire insa de acesta, degerminatorul mai are sudate, pe peretii interiori ai mantalei de tabla, niste bare metalice de sectiune dreptunghiulara de 10 5 mm, fixate la o distanta de 100 mm una de alta, fiind prevazute si cu o inclinare de circa 10 fata de cea orizontala. Inclinarea barelor este in sens invers miscarii rotorului pe care sunt prinse paletele. Macinarea crupelor de porumb obtinute dupa degerminare in vederea obtinerii diferitelor sortimente de malai se face aplicand diagrama din figura 175. Fluxul tehnologic se compune din sase sroturi si doua macinatoare. Pentru curatarea fractiunilor grisoase se folosesc doua masini de gris duble, cu doua randuri de site suprapuse.

La valturi ajunge aproxmativ 65 % din porumbul introdus la prelucrat, restul fiind separat in faza de pregatire, sub forma de germeni si pospai. Sortarea produselor dupa prelucrarea la valturi se face cu ajutorul unei site plane cu opt pasaje.

Ca rezultat al prelucrarii porumbului, conform diagramelor prezentate in figurile 174 si 175, pe langa germeni  in procent de 10 - 12 % se mai poate obtine:

30 % malai grisat;

15 % malai semigrisat;

17 % malai comun calitatea I;

18 % malai comun calitatea a II-a;

3 % malai furajer;

5 % tarate.