Constructii pentru realizarea productiei vegetale

Constructii pentru realizarea productiei vegetale

Realizarea productiei vegetale in spatii protejate ofera avantaje deosebite si anume: obtinerea de productii timpurii si extratimpurii, siguranta in realizarea ei prin evitarea pericolelor prezentate de grindina, ploi torentiale, ingheturi sau brume tarzii, prelungirea perioadei de vegetatie a plantelor, esalonarea produselor si realizarea de productii mari pe unitatea de suprafata.

Clasificare

Constructiile pentru realizarea productiei vegetale pot fi:

rasadnite si solarii, folosite pentru prelungirea duratei de vegetatie toamna si primavara, ii scopul obtinerii recoltelor timpurii sau tarzii;

sere destinate productiei intensive tot timpul anului.

Rasadnite

Sunt constructii simple si permit delimitarea unei anumite suprafete de teren si un volum variabil de aer, unde se realizeaza conditii optime pentru cresterea plantelor legumicole. Ele dispun de o sursa proprie de energie cat si de aportul caloric al radiatiilor solare. Tinand seama de particularitatile constructive si materialele folosite pentru realizarea rasadnitelor, acestea se pot clasifica astfel:

dupa nivelul temperaturii realizate: rasadnite calde (20°C - 25°C), semicalde (15°C - 20°C), reci (8°C - 12°C);

dupa pozitia fata de suprafata solului: rasadnite de suprafata, semiingropate si ingropate;

dupa numarul pantelor: rasadnite cu o panta si cu doua pante;

dupa materialele de constructie: rasadnite de lemn, prefabricate din beton;

dupa materialele de acoperire: rasadnite acoperite cu sticla, acoperite cu material plastic;

dupa gradul de mobilitate: rasadnite mobile, semimobile si fixe.

Solariile

Sunt constructii cu ajutorul carora se realizeaza productii timpurii si extratimpurii a legumelor. Ele sunt reci (neincalzite) sau cu incalzire biologica (gunoi de grajd). Dupa caracteristice constructive, materialele folosite si destinatia lor se deosebesc:

folie intinsa - folie fara sustinere. Este tipul cel mai simplu de protejare, folosind folie foarte subtire (0,01 mm) perforata;

tunele joase sau tunele simple; au latimea de 70-80 cm, inaltimea de 40 cm iar lungimea de 10-15 cm. Pentru sustinerea foliei se folosesc arcuri din nuiele de rachita sau salcie cu diametrul de 10-20 mm si lungimea de 160-180 cm; distanta intre arcuri este de 1 m iar la intervalele de 10 m cate un arc fier-beton. Se mai folosesc bare din otel-beton cu diametrul de 6 mm sau tuburi PVC, distanta intre arcuri fiind de 1,50-2,00 m. Folia se ancoreaza la capete cu tarusi;

solar tip cort. Acesta are stalpi in pamant, sustinerea foliei facandu-se cu o scandura intinsa pe stalpi. La coama inaltimea este de 75 cm iar la margine de 50 cm. Solariile se mai pot realiza cu o structura de arce de rezistenta sub forma de semicerc cu deschidere de 6,00 - 9,00 m si traveea de 1,00 - 1,50 m realizate din boltari confectionati din lamele de lemn. Inchiderile se realizeaza din folie sau sticla.

Conditii de amplasare pentru rasadnite si solare

Productia realizata in rasadnite si solarii este influentata de o serie de factori climatici si de teren de care trebuie sa se tina seama la amplasarea acestor constructii.

Caldura si lumina. Sunt factori de baza de care depinde cresterea plantelor legumicole. Caldura se asigura din procesele de descompunere a materialului organic (biocombustibil) atat in timpul noptii cat si in timpul zilei, la care se adauga si cea rezultata din radiatia solara din timpul zilei. Lumina naturala este determinata de pozitia geografica a terenului si orientarea constructiilor. Din acest punct de vedere rasadnitele si solariile sunt amplasate de preferinta in zone insorite cu nebulozitate scazuta.

Relieful si expozitia. Suprafata terenului pe care se amplaseaza rasadnitele si solariile trebuie sa aiba o inclinatie intre 2 si 15 % pentru a permite scurgerea apelor provenite din precipitatii. Orientarea trebuie sa fie sudica, sud-estica sau sud-vestica pentru a primi o cantitate cat mai mare de radiatie solara si pe o durata maxima a zilei. Din aceste considerente, pe suprafete orizontale, rasadnitele se aseaza cu tocul inclinat.

Protectia impotriva vanturilor este necesara pentru a reduce pierderile de caldura si se realizeaza prin amplasarea rasadnitelor si solariilor in spatii protejate de alte cladiri existente (fara a le umbri) sau prin perdele de protectie din diferite materiale care au inaltime de 2,50 - 3,00 m.

Sursa de apa trebuie sa asigure cantitatea de apa necesara pentru utilizarea zilnica, deci sursa permanenta si se asigura din fantani care capteaza panza freatica, izvoare etc.

Climatul interior in rasadnite si solarii

Caldura. La rasadnitele si solariile care folosesc incalzire biologica (gunoi de grajd), caldura se dirijeaza cu mai multa siguranta deoarece aceasta este o sursa permanenta si oscilatiile datorate mediului se simt mult mai putin. Deseori apar insa situatii in care temperatura este ridicata si in acest caz se recurge la aerisire prin ridicarea ferestrelor si sustinerea pe suporti cu mai multe trepte denumite aere. Ferestrele se deschid orientate astfel incat curentii de aer rece sa nu patrunda direct pe cultura.

Lumina. Intensitatea luminii se urmareste cu atentie deoarece aceste constructii se utilizeaza primavara timpuriu cand radiatia luminoasa este mai slaba si cu o durata mai redusa.

Apa. Se asigura permanent in functie de cultura la temperaturi adecvate si sa nu contina saruri nocive.

Aerul. Compozitia aerului este un factor de mediu important, deoarece gunoiul de grajd aflat in fermentatie degaja caldura si bioxid de carbon necesare plantelor dar si alte gaze nocive cum ar fi amoniacul. Pentru eliminarea bioxidului de carbon in exces cat si a amoniacului se practica aerisirea rasadnitelor si solariilor chiar si in zilele racoroase.

Sere

Definitie, caracteristici

Serelw sunt constructii destinate productiei de legume sau flori avand posibilitatea de a se realiza un microclimat interior necesar acestui scop. Create initial pentru producerea florilor (Olanda), acestea au cunoscut o rapida dezvoltare si in cultura legumelor datorita eficentei lor economice ridicate. Serele au peretii si acoperisul realizate din materiale transparente, spatiul interior fiind organizat, in general cu o alee centrala de circulatie iar pe de o parte si de alta spatii de productie.

Clasificarea serelor

Clasificarea serelor se face avand in vedere mai multe criterii si anume:

regimul de temperatura la care sunt exploatate si sunt sere reci, semicalde si calde. Serele calde si semicalde prezinta instalatii de incalzire cu apa, abur sau aer cald iar in cele reci se foloseste in exclusivitate caldura rezultata din radiatie solara;

dupa natura materialului din care se realizeaza elementele de inchidere, serele pot fi din sticla sau placi din materiale plastice;

dupa tipul constructiv, sunt: a) sere individuale sau sere specializate destinate numai pentru anumite culturi; b) sere bloc sau sere universale, fiind constructii cu spatii practic nelimitate in plan si pot fi folosite pentru mai multe specii de culturi, acest tip de sere fiind cel care s-a extins cel mai mult din cauza eficientei economice foarte ridicate; c) sere etajate sau sistem turn cu planuri de cultura dezvoltate pe verticala si se mai numesc sere Ruthner dupa numele realizatorului acestui tip de sera - au avantajele folosirii superioare a terenului de constructie;

Referat: Capitalul de risc si crearea companiilor inovative Proiect: Organele societatii cu raspundere limitata

dupa gradul de mobilitate sunt: a) sere fixe si anume serele individuale si bloc care raman in acelasi loc tot timpul exploatarii; b) sere demontabile care au structura formata din panouri care pot fi demontate si imbinate din nou astfel incat pot fi realizate in locurile in care acestea sunt necesare; c)sere mobile care se pot deplasa pe sine pe o lungime de circa de trei ori mai mare decat lungimea serei. Prin mutarea lor in diferite locuri se creeaza posibilitatea protejarii culturilor timpurii primavara si prelungirea perioadei de recoltare toamna, evitarea infectarii solului cu diversi agenti patogeni cat si aparitia fenomenelor de salinizare si degradare chimica si structuro-texturala a acestuia;

dupa forma acoperisului, serele pot fi: a) sere cu o panta folosite mai putin datorita deficientei de iluminare si cost ridicat; b) sere cu doua pante, simetrice sau asimetrice. Serele cu doua pante simetrice sunt cele mai folosite asigurand posibilitati maxime de modulare, usurinta in montaj si un consum minim de material.

Solutii constructive

Elementele de constructie ale unei sere sunt elementele structurii de rezistenta si elementele de inchidere.

Structura de rezistenta este formata din fundatie, stalpi si rigle. Materialele din care se realizeaza trebuie sa indeplineasca o serie de conditii si anume: sa aiba rezistente mecanice mari ca sa se poata realiza sectiuni mici pentru a duce la umbrirea minima a suprafetei serei; sa aiba o comportare buna la mediul agresiv din sera si anume umiditate mare si continut ridicat de bioxid de carbon; sa permita executia industrializata.

Lemnul este cel mai vechi material folosit la executia serelor, dar necorespunzand cerintelor impuse; se utilizeaza mai ales la serele mici individuale mai ales sub forma de arce din lemn lamelat incleiat sau arce cintru.

Metalul folosit curent este otelul sub forma de profile laminate, tabla indoita, bare sau tevi se protejeaza impotriva coroziunii prin galvanizare si vopsire.

Microclimatul in sere

Serele, fiind constructii destinate cresterii fortate a florilor si legumelor, trebuie sa asigure un climat interior cat mai aproape de cel necesar productiei in conditii naturale, in intreaga perioada a anului. Factorii de microclimat trebuie sa fie mentinuti in limite stricte, variatii foarte mici, stiind ca plantele sunt dependente de mediul ambiant. Principalii factori de microclimat sunt apa, temperatura, continutul de gaze si viteza curentilor de aer. Lumina influenteaza direct dezvoltarea plantelor datorita asimilatiei clorofiliene iar caldura este absolut necesara pentru sinteza hidratilor de carbon care au rol de catalizator. Plantele nu se dezvolta in spatii intunecate. Temperatura este deasemeni un factor important al climatului interior deoarece plantele au nevoie de caldura pentru dezvoltare lor si nu suporta variatii de temperatura mai mari de 3°C-4°C mai mult de 10-12 ore pe zi.

Constructii pentru depozitarea, conservarea si conditionarea productiei vegetale

Depozitarea, conservarea si conditionarea productiei vegetale se realizeaza in constructii care trebuie sa asigure conditii optime pentru limitarea maxima a proceselor vitale ale maselor de depozitat, mentinerea acesteia in starea initiala timp cat mai indelungat, cat si reducerea pierderilor fiziologice si mecanice. Aceasta presupune cunoasterea tuturor proceselor fiziologice si fizico-chimice care au loc in toata perioada de depozitare, avand in vedere ca produsele vegetale prezinta un grad ridicat de perisabilitate. Constructiile pentru depozitarea, conservarea si conditionarea productiei vegetale sunt proiectate si utilate functional avand in vedere scopul pentru care se conserva si anume: consum imediat, consum in timpul iernii, rezerve locale sau la nivelul economiei nationale, pentru seminte sau pentru prelucrare. Dupa natura produselor depozitate, sunt: constructii pentru depozitarea legumelor si a fructelor, constructii pentru depozitarea cerealelor si constructii pentru depozitarea furajelor.

Constructii pentru depozitarea legumelor si a fructelor

Pentru a asigura consumul de legume si fructe pe tot timpul anului, acestea trebuie depozitate, conservate si conditionate. Produsele hortiviticole continua in timpul pastrarii o serie de procese metabolice si anume: respiratie, maturare, incoltire etc. Conditiile de pastrare variaza de la un produs la altul si depozitele se proiecteaza avand in vedere aceste necesitati.

Clasificarea depozitelor pentru legume si fructe

Depozitele pentru legume si fructe se clasifica dupa mai multe criterii si anume:

dupa natura productiei depozitate sunt: depozite specializate pentru un singur produs, depozite universale pentru mai multe produse si complexe de valorificari cu activitati de pastrare si depozitare a produselor;

dupa modul de realizare a conditiilor de pastrare se deosebesc depozite fara posibilitati de reglare a conditiilor de depozitare, depozite cu posibilitati de reglare a conditiilor de depozitare, cu atmosfera controlata, prevazute cu instalatii de ventilatie mecanica si frigorifice;

dupa tipul constructiei adoptate, depozitele pot fi: pavilionare si comasate;

dupa limitele temperaturilor pentru pastrare, depozitele sunt: cu temperaturi pozitive (0°C-5°C), cu temperaturi negative de pana la -24°C pentru produse congelate si cu temperaturi apropiate de cele ale mediului exterior, care sunt determinante la realizarea microclimatului interior;

dupa gradul de dotare al depozitului, pot fi: depozite speciale cu instalatii mecanizate de sortare si de realizare a climatului interior, depozite simple, fara instalatii, destinate pastrarii de scurta durata;

dupa capacitate sunt depozite de mica capacitate (50-100 tone) si de mare capacitate (20.000 tone).

Caracteristici constructive pentru depozite de legume si fructe

Depozitele pentru legume si fructe sunt diversificate intr-o multitudine de tipuri, dupa caracteristicile constructiv-functionale, de la simple santuri si transee la constructii cu capacitati mari dotate cu utilitati tehnologice de performanta. Solutiile traditionale folosesc materiale locale si putin pretentioase iar solutiile noi materiale si tehnologii de executie moderne.

Depozite de mica capacitate

Depozitele de mica capacitate sunt folosite pentru cantitati mici de legume si pentru perioade scurte de timp, in general folosite pentru deservirea gospodariilor individuale si unitati de productie din mediul rural.

Depozite de mare capacitate

Sunt depozite cu structuri in general din beton armat prefabricat, formate din: fundatii pahar, stalpi si grinzi, panouri prefabricate pentru pereti, elemente de acoperis, drepte sau curbe, panouri usoare termoizolante pentru inchiderile exterioare. Depozite de mare capacitate sunt de tip parter sau cu mai multe nivele, solutia fiind determinata de considerente economice.

Elemente de proiectare a depozitelor de legume si fructe

Spatiile necesare pentru depozitarea legumelor si fructelor sunt determinate de specia produselor si tehnologia de depozitare (tabelul 1).

Specia Sistemul de depozitare Inaltimea (m) Tone

* pe mp de suprafata * pe mc de

de celula volum de celula

Cartofi * vrac * 4,00 * 2,50 * 0,40

Radacinoase * containere * 5,50 * 1,70 * 0,20

Ceapa * vrac * 3,50 * 2,10 * 0,40

Mere * lazi, paletizate * 6,00 * 1,70 * 0,21

Pere * lazi, paletizate * 6,00 * 1,80 * 0,22

Microclimatul necesar pentru a fi crea in depozite este deosebit de important deoarece acesta influenteaza productia in mod direct. Temperatura necesara a fi realizata (tabelul 2) este importanta deoarece la temperaturi joase se reduc procesele de metabolism; se prelungeste durata pana la aparitia imbatranirii; se reduc pierderile de apa (evitandu-se astfel vestejirea) iar deprecierile calitative datorate atacurilor ciupercilor si bacteriilor apar in proportie mult mai mica.

Natura produsului Temperatura °C Natura produsului Temperatura °C

Cartofi pentru insamantari * 2,04,0 * Ceapa * 0,00,5

Cartofi pentru consum * 3,05,0 * Varza * 0,01,0

Cartofi pentru prelucrare * 2,06,0 * Mere * 0,01,0

Cartofi pentru furajare * 2,06,0 * Pere * 0,51,0

Radacinoase * 0,01,0 * Struguri * -1,01,0

Umiditatea relativa variaza intre limitele de 70 - 90%; umiditatea ami redusa produce zbarcirea produselor ca urmare a pierderilor de apa iar umiditatea ridicata favorizeaza dezvoltarea ciupercilor (mucegai) si bacteriilor. Pentru realizarea conditiilor de microclimat optime, elementele de inchidere a depozitelor de legume si fructe se proiecteaza astfel incat sa se asigure o izolatie termica eficienta.

Instalatii si utilaje folosite in depozitele de legime si fructe

Instalatiile si utilajele prevazute in depozitele de legume si fructe sunt determinate de procesul tehnologic adoptat si permit climatizarea aerului interior, iluminarea artificiala, transportul si manipularea produselor depozitate cat si conditionarea lor. Instalatiile de climatizare interioara asigura microclimatul in celulele frigorifice prin mentinerea in limitele optime a temperaturii, umiditatii si compozitiei aerului. Instalatiile de racire se folosesc pentru depozitarea pe durate mai indelungate si mentin la parametri optimi temperatura, umiditatea, presiunea si continutul de gaze. Instalatiile de umidificare a aerului au rolul de a mentine umiditatea necesara in celulele de depozitare. Instalatia de atmosfera controlata se proiecteaza pentru mentinerea tuturor factorilor de climat interior specific fiecarui tip de depozitat si anume: temperatura, umiditate, concentratie de oxigen si bioxid de carbon etc. Instalatiile de iluminat (in general fluorescent) prevazute in depozitele de legume si fructe sunt diferentiate:

in hala de sortare iluminarea se face astfel incat sa fie cat mai aproape de cea naturala;

in celulele de depozitare nu este necesara lumina deoarece aceasta ar stimula sau intensifica unele procese nedorite (vegetatie, vestejire etc.);

pe aleile de circulatie si anexe, o iluminare obisnuita.

Utilajele de transport si stivit sunt necesare pentru manipularea in bune conditii a masei de depozitat si cu un pret de cost cat mai redus. Aceste utilaje sunt: transportoare mobile cu banda de cauciuc, graifere, lopeti mecanice, electrocare cu brat ridicator, carucioare actionate manual sau mecanic, motostivuitoare, electrostivuitoare etc. Masinile si instalatiile pentru conditionare se folosesc pentru pregatirea legumelor si fructelor pentru depozitare si apoi livrare.

Constructii pentru depozitarea cerealelor

In masa de depozitare a cerealelor, in timpul depozitarii si conservarii se produc o serie de procese vitale care trebuie sa fie mentinute cat mai mult timp in stare latenta pentru a reduce pierderile fiziologice si mecanice. In acest sens, proiectarea si realizarea constructiilor destinate acestui scop se face tinand seama de: natura produselor vegetale depozitate, procesele ce au loc in masa de depozitat, factorii fizico-chimici necesari in spatiile de pastrare, metoda de conservare adoptata.

Constructii pentru depozitarea furajelor

Aceste constructii sunt destinate depozitarii produselor vegetale necesara pentru asigurarea alimentatiei animalelor pentru perioada de iarna si pana la productia din anul curent. Constructiile pentru depozitarea furajelor sunt de doua tipuri:

fanare - pentru furaje fibroase uscate;

silozuri - pentru furaje verzi.

La proiectarea si executarea acestor constructii trebuie sa se tina seama de:

reducerea pe cat posibil a pierderilor cantitative a produsului depozitat;

pastrarea valorii nutritive a furajelor;

impiedicarea unor reactii chimice care deterioreaza calitatea furajelor.

Fanare

Conservarea protejata sub acoperis a furajelor fibroase uscate inlatura pierderile si degradarile cauzate de intemperii si permite uscarea suplimentara in timpul depozitarii prin infiltrarea de aer.

Fanarele tip sopron sunt constructii simple, deschise lateral, cu pereti perforati sau din plasa de sarma. Structura de rezistenta este formata din stalpi din lemn, metal sau beton, incastrati in fundatii de beton; acoperisul este realizat din ferme de lemn, beton sau metal si invelitoare din tabla sau azbociment ondulat; pardoseala este din pamant batut sau beton.

Fanarele turn sunt constructii cilindrice cu diametrul de 6 - 8 m si inaltimea de 8 - 13 m. Inchiderea fanarului se face cu plasa de sarma, protejata cu sectoare circulare de azbociment asezate sub forma de solzi departati care impiedica patrunderea apei permitand insa patrunderea aerului. Incarcarea se face pe la partea superioara, pneumatic; cu ajutorul unui sablon-clopot prin care se insufla aer de uscare se realizare un cos central in masa de furaj. Prin acest cos, o freza superioara de extractie descarca furajelepe instalatia de transport de la baza turnului.

Silozuri pentru furaje verzi

Pentru depozitarea si pastrarea furajelor verzi se folosesc doua metode de insilozare si anume: in spatii etanse (anaeroba) si in spatii neetanse (aeroba).

Insilozarea in spatii etanse (anaeroba) se realizeaza intr-un continut de gaz inert (bioxidul de carbon) mentinandu-se o presiune constanta cu ajutorul unei instalatii care se numeste plaman de presiune. Silozul este realizat din metal, protejat anticoroziv si permite pastrarea masei insilozate in proportie de 95%; investitia specifica fiind mare; acest tip de siloz se foloseste pentru furaje care sunt valoroase pentru productie si anume: lucerna, nutreturi combinate, ovaz, porumb boabe etc.

Insilozarea in spatii nrretanse se foloseste pentru insilozarea furajelor grosiere admitandu-se anumite perderi calitative si cantitative avandu-se in vedere cotul mai redus al investitiei.

Bibliografie

Buzdugan Gheorghe, Rezistenta materialelor, Editura Didactica si Pedagogica 1983, Editura Tehnica, 1956

Focsa Vasile, Hidrotermica si Acustica Cladirilor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975

Jerghiuta Victor, Constructii agricole, Institutul Politehnic Iasi, 1973

Plesca Theodor, Teza de doctorat, Institutul Politehnic Iasi, 1984

Sofronie Eugenia, Teza de doctorat, Institutul Politehnic Iasi, 1990

Voican Vasile, Rasadnite si solarii, Editura Ceres, Bucuresti