CARTOFUL

A.      Sistematizare

FAMILIA Solanaceae

GENUL Solanum

SPECIA Solanum Tuberosum

B.      Origine si raspandire

originar din America de Sud (regiunile inalte si umede din Peru, Columbia);

a fost adus in Europa in secolul al XVI-lea (prima oara in Spania, apoi in Anglia);

s‑a raspandit in zonele cu conditii favorabile;

productii mari se obtin in Germania, Olanda, Franta, Polonia etc.;

a fost luat in cultura in Romania in secolul XIX.

C.            Importanta si compozitia chimica

folosit in alimentatia omului: -consum direct

-produse uscate

-produse semipreparate

folosit in industrie:

-amidon, spirt

-produse pe baza de amidon, spirt (cauciuc sintetic, coloranti)

folosit ca hrana pentru animale (porcine, bovine)

contine: - 76,3% apa;

- 23,7% substanta uscata (17,5% amidon si proteine):

- enzime;

- vitaminele A, B₁, B₂, C, D, PP;

- solanina gust amar; poate deranja la stomac;

devine toxica la 0,1 g/kg masa vie.

Din o tona de cartofi se obtin prin prelucrare industriala:

- 95 litri de alcool de 40˚;

- 15-17 kilograme de cauciuc sintetic;

- 140 de kilograme de amidon uscat;

- 100 de kilograme de dextrina.

Referat: Capitalul de risc si crearea companiilor inovative Proiect: Organele societatii cu raspundere limitata

D.           Particularitati botanice si biologice

de la plantare la rasarire sunt 15‑30 de zile (in functie de temperatura);

de la rasarire pana la inceputul tuberizarii sunt 10‑30 zile (are loc cresterea radacinii, a stolonilor, a tulpinii si frunzelor)
Radacina fibroasa si ramificata, radacina primara si radacina secundara (stolonifera);
Stoloni - muguri axilari si terminali; in spatiul varfului de crestere exista o zona care se ingroasa, din care se formeaza tuberculul.

tuberizarea (incetarea cresterii plantei aeriene si crestere tuberculului) dureaza 25‑45 de zile;

Maturarea tuberculului (reducerea ritmului de tuberizare, frunzele si lujerii ingalbenindu‑se) dureaza 20‑40 de zile.

Pe suprafata tuberculului exista ochi, formati din 3 muguri la subsoara unui rudiment de frunza, care se numeste spranceana. In conditii optime de perminare, cartoful incolteste (mugurele central) se transforma in colt.

E.            Clasificare

dupa perioada de vegetatie: Soiuri           timpurii - Fresco (95 de zile, perioada de vegetatie)
semitimpurii - Bran, Rustic, Teo (95‑110 zile);
semitarzii - Super (110‑130 zile)
tarzii - Titus (peste 30 de zile).

dupa calitate:         Clasa A - pentru salate (tuberculii mai putin fainosi, nu se sfarama la fierbere; consistenta tare)
Clasa B - pentru diferite preparate culinare (mai putin fainosi, crapa uneori la fierbere; amidon fin);
Clasa C - fainos, are consistenta redusa si crapa la fierber;
Clasa D - foarte fainos, se sfarama complet; amidon grosier folosit in industria sa.

F.     Zone de favorabilitate

foarte favorabile - depresiunile intramontane si extramontane (temperaturi de 16‑18 C, precipitatii anuale mai mari de 600 mm/an);

favorabile - dealuri subcarpatice (temperaturi de 19‑20 C, precipitatii anuale mai mici);

favorabile pentru cultura timpurie - in Sud, in Sud‑Est, in Arad,in Sudul Moldovei, in Dobrogea.

G.      Relatiile cu factorii de mediu

caldura - cresterea plantelor si formarea tuberculilor are loc cel mai bine la temperaturi de 15‑18 C; la temperaturi de -2 sau ‑3 C cartoful este complet distrus;

lumina - este pretentios fata de lumina mai ales in faza formarii tuberculilor; la umbra nu formeaza tuberculi;

umiditatea - are cerinte mari fata de umiditate; seceta determina stagnarea cresterii tuberculilor, reducerea productiei si capacitatea de pastrare;

solul - are cerinte ridicate fatp de sol; prefera soluri nisipo‑lutoase, luto ‑ nisipoase, aluvionare, afanate, bine aerisite, fertile.

H.      Rotatia culturii

Inaintea cartofului se cultiva: familia leguminosae grau, orz si porumb.

Se recolteaza:

cartofii timpurii - manual, cand au aproximativ 30 de grame;

ceilalti - cand vrejii sunt uscati.

I.       Daunatori si boli

Carabusul de mai (larva roade galseria in tubercul, si aici se restbilesc bacteriile si ciupercile, care produc putrezirea);

Gandacul de Colorado (roade frunzele);

Boli:

Viroze (virusi);

Raia comuna a cartofului;

Mana (pete brun‑rosiatice pe frunze);

Fainarea (frunzele acoperite cu un micelin albicios).