Clasificarea buruienilor

Clasificarea buruienilor

Datorita diversitatii acestora, buruienile se pot clasifica dupa mai multe criterii:

● din punct de vedere botanic (sistematic); in aceeasi familie sunt incadrate specii de buruieni cu deosebiri biologice dar asemanatoare anatomic si morfologic. De exemplu, unele graminee pot fi anuale (mohor, iarba barboasa) dar si perene (costrei, pir) care difera biologic;

● dupa locul de crestere si dezvoltare sau dupa culturile pe care le imburuieneaza, care pot fi: ruderale si segetale sau se gasesc in ambele situatii (stirul);

● dupa modul de raspandire a semintelor, care se pot diferentia astfel:

- care se raspandesc prin dispozitive proprii, numite autohore (mac, stir, loboda, mustar);

- care se raspandesc prin alte mijloace, numite alohore (papadie, albastrele, susai, costrei, turita, cornaci, mohor, costrei etc.).

● dupa modul de hranire, care pot fi: autotrofe, semiparazite si parazite.

Buruienile autotrofe, isi sintetizeaza singure hrana, grupa ce incadreaza majoritatea speciilor de buruieni.

Buruieni semiparazite, care se dezvolta in ambele moduri (autotrof sau prin haustori). Ex. silur, graul prepelitei, dintura, clocotici etc.

Buruieni parazite, care nu poseda clorofila ca si celelalte grupe prezentate si nu-si pot sintetiza hrana necesara decat cu ajutorul plantelor pe care le paraziteaza.

Deoarece majoritatea speciilor de buruieni sunt autotrofe, acestea se pot clasifica in functie de: nr. de cotiledoane, durata de viata, cerinte fata de mediu etc. In functie de numarul de cotiledoane, buruienile pot fi: monocotiledonate (cu un singur cotiledon, cu nervurile paralele sau cu frunze inguste) si dicotiledonate (cu doua cotiledoane, cu nervurile ramificate, sau cu frunza lata). In functie de durata de viata, ambele grupe pot fi anuale sau/si perene.

Buruieni monocotiledonate

24.1.1. Monocotiledonate anuale, clasa ce incadreaza buruieni cu o singura generatie pe an si se inmultesc numai prin seminte. Dupa perioada de germinare, acestea pot fi:

- cu germinatie primavara timpuriu, cele care germineaza si rasar la temperaturi scazute, imburuieneaza culturile ce se seamana primavara devreme dar si pe cele semanate toamna; Ex: ovaz salbatic (Avena fatua), zazanie (Lolium temulentum) etc.;

- cu germinatie la inceputul verii pana toamna, care infesteaza culturile de prasitoare, legumicole, orez, plantatii pomi-viticole, gradini, parcuri etc. Ex: meisor, mohor etc.;

- care pot ierna si infesteaza atat culturile de toamna cat si pe cele de primavara-vara Ex: iarba vantului (Apera spica venti),  obsiga (Bromus inermis) etc.

24.1.2. Monocotiledonate perene, reprezinta o grupa de buruieni care se pot diferentia astfel:

- perene cu rizomi si/sau stoloni Ex: pir tarator, pir gros, costrei, orez salbatic, pipirig, trestie, papura lata;

- perene cu bulbi  Ex: ceapa ciorii, brandusa de toamna etc.

Referat: Proiect - firma s.c. expert srl - obiectivele urmarite Referat: Planul financiar de afaceri - hrs srl - concurenta

Buruieni dicotiledonate

1. Dicotiledonate anuale,  se inmultesc prin seminte si au o singura generatie. Datorita varietatii acestora, buruienile dicotile anuale se grupeaza astfel:

- anuale efemere, cu perioada de vegetatie scurta (1-2- luni) care pot imburuiena culturile de primavara sau/si toamna. Ex: rocoina, soparlita, urzica moarta, flamanzica, ciocul berzei etc.;

- care germineaza primavara timpuriu, ajung la maturitate odata cu plantele de cultura, impurificand recoltele; Ex: cocosei de camp, rapita, mustar, alior, turita, troscot, ridiche salbatica, susai, piperul baltii, coltii babei etc.

- care germineaza in primavara-vara, frecvente in culturile de prasitoare. Ex: teisor, stir, loboda, laur, busuioc, zarna, cornaci, holera etc.

- anuale care pot ierna, fiind extrem de eterogene, pot germina primavara si ajung la maturitate toamna sau pot germina toamna si ajung la maturitate anul urmator. Ex: neghina, romanita, albastrita, traista ciobanului, nemtisor de camp, batranis, macul, musetel, mazariche, pungulita, trei frati patati etc.

- anuale de toamna si bienale, avand ciclul de viata de doi ani. Ex: scaieti, morcov salbatic, sulfina, lumanarica etc.

2. Dicotiledonate perene, include o gama larga de buruieni, fiind grupate astfel:

- cu inmultire prin seminte Ex: cicoare, patlagina, papadie, macris, pelin etc.;

- cu inmultire prin seminte si muguri din stoloni, care imburuieneaza pajisti din zone umede. Ex: rugul, vinarita, cinci degete, piciorul cocosului, silnicul etc.

- cu inmultire prin seminte si rizomi, specifice terenurilor ruderale, nelucrate, din zone umede. Ex: sangele voinicului, marul lupului, bozul, stirigoaia, urzica moarta etc.;

- cu inmultire prin seminte si drajoni, extrem de pagubitoare in culturile agricole. Ex: palamida, volbura, susai, alior, urda vacii, lanarita, macris, dragavei etc.

Buruieni semiparazite, prezinta clorofila si pot sintetiza singure hrana dar de regula prefera sa se hraneasca pe seama plantei parazitate, la nivel de haustori. Ex: graul prepelitei, clocotici, silur, dintura etc.

Buruieni parazite, sunt mai reduse ca numar si pot parazita pe radacina sau pe tulpina.

- buruieni care paraziteaza pe tulpina, reprezentante fiind Cuscuta spp. Acestea ataca in vetre, parazitand plantele cultivate, foarte diferite: legume, trifoi, lucerna, soia, cartof, sfecla etc.;

- buruieni parazite pe radacina, reprezentative fiind speciile de Orobanche (lupoaia), plante fara clorofila, de culoare brun-albastruie. Acestea paraziteaza plantele de floarea soarelui, tutun etc.

Importanta economica a buruienilor- alternativa pentru agricultura ecologica

Pe langa faptul ca sunt daunatoare culturilor agricole, buruienile pot fi si folositoare deoarece, datorita insusirilor acestora pot fi utilizate in scop farmaceutic, in alimentatia umana, apicultura, cosmetica etc.

In alimentatia omului, buruienile impun si anumite restrictii cum ar fi:

- sa nu provina de pe terenuri unde au fost aplicate pesticide, ingrasaminte chimice azotoase;

- sa nu fie atacate de boli sau daunatori, deoarece pot transmite anumite vizoze;

- sa fie utilizate in complex cu alte specii.

In acest sens, cele mai utilizate specii de buruieni sunt: stir de ogoare, coada soricelului, hrean, pelin, traista ciobanului, coada calului, iarba grasa, sangele voinicului, mustar salbatic, papadie, pir tarator, cicoare etc., ce pot fi preparate sub forma de supe, salata, fainuri etc.

In apicultura, speciile de buruieni cele mai cautate de catre albine sunt: trifoi rosu, cicoare, tataneasa, rachitan, talpa gastei, albastrita, sulfina, mac rosu, mur de miriste, papadie, troscot etc.

In industria farmaceutica, sunt utilizate peste 100 de specii mai importante fiind: hrean, dentita, traista ciobanului, volbura, scanteiuta, ciumafaie, nalba, macris, mac rosu si altele.

In cosmetica, de regula sunt utilizate specii segetale, insa, cu respectarea restrictiilor mentionate anterior in alimentatia omului. Dintre acestea, pot fi mentionate: coada soricelului, stir, coada calului, musetel, papadie, urzica, trei frati patati etc.