Conversia de la agricultura conventionala la agricultura ecologica

Conversia de la agricultura conventionala la agricultura ecologica

Conversia este perioada de timp in care operatorul care doreste sa fie certificat aplica toate verigile tehnologice din agricultura ecologica si este supus sistemului de inspectie.

Conversia de la agricultura conventionala la agricultura ecologica necesita din partea agricultorului cunostinte privind acest tip de agricultura, o motivatie puternica pentru un mod de productie in armonie cu legile naturii, care sa protejeze mediul inconjurator si sanatatea consumatorilor de produse agricole.

In timpul perioadei de conversie exploatatia agricola trebuie sa fie vizitata de catre consultantul agricol pentru a se urmari evolutia exploatatiei agricole, depistarea si rezolvarea eventualelor probleme. De asemenea, exploatatia agricola este controlata de catre reprezentantii institutiilor autorizate cu privire la respectarea regulilor si a principiilor agriculturii ecologice (V. Ion si colab., 2005).

Conversia sistemelor de productie agroalimentare conventionale se poate realiza in concordanta cu standardele ecologice nationale si internationale, intr-o anumita perioada, specifica pentru fiecare activitate, dupa cum urmeaza:

. 2 ani pentru culturile de camp anuale;

. 3 ani pentru culturile perene si plantatii;

. 2 ani pentru pajisti si culturi furajere;

. 12 luni pentru vite pentru carne;

. 6 luni pentru rumegatoare mici si porci;

. 12 saptamani pentru animale de lapte;

. 10 saptamani pentru pasari pentru productia de oua sau carne, cumparate la varsta de 3 zile;

. 1 an pentru albine, daca familia a fost cumparata din stupine conventionale. (www.maap.ro)

Ploiele se intensifica incepand cu luna aprilie pana in iunie iulie cand convectia, activitatea frontala si anticiclonul Azorelor determina cresterea cantitatilor de precipitatii. De fapt, lunile mai-iunie reprezinta, din punct de vedere pluviometric, perioada cand se inregistreaza cele mai mari cantitat de precipitatii. Apa cazuta in aceste luni detine 22-26% din cantitatea medie anuala. Tot in aceste luni au frecventa cea mai mare ploiele torentiale generate de asocierea proceselor convective cu cele frontale. Acestea au o durata scurta (pana la 30 de minute), cantitatea de apa cazuta la sol este mare (de la 1 la 10 mm/m²) si sunt insotite adesea de fenomene orajoase intense. Spre exemplu la 26 iunie 1925, la Ciuperceni Vechi s-au inregistrat 349 mm, iar la 4 iunie 1940, la Calafat s-au inegistrat 149 mm. In aceste conditii, mai ales daca intensitatile lor sunt foarte mari, se exercita o actiune mecanica puternica asupra covorului vegetal si asupra solului determinand degradari ale acestuia prin eroziune in suprafata si adancime. Pot provoca, de asemenea, o serie de fenomene hidrologice pe rauri (cresteri de nivel, la debite, inundatii).

Datorita continentalismuli climei, repartitia precipitaitiilor in cursul unui an este neuniforma. Seinregistreaza dupa cum spuneam, doua maxime pluviometrice (mai-iunie si octombrie-noiembrie) si doua minime (februarie-martie si august-septembrie). Maximul pluviometric din mai-iunie este cauzat de anticiclonul Azorelor care ianinteaza spre interiorul continentului european. Minimul de precipitatii dein februarie-martie se produce ca urmare a frecventei mari a aerului continental in lunile de iarna.In celalate luni din an precipitatiile au valori intermediare intre cele ale maximului si minimului pluviometric.

In ceea ce priveste lunile extreme, februarie si iunie, se constata o variabilitatea simtitoare de la un an la altul.In timp ce la Bailesti, in februarie 1986, au cazut 151,8 mm, in aceasi localitate, in februarie 2002, s-au inregistrat numai 0,7 mm. La Calafat, in februarie 1986, precipitatiile au fost de 146,7 mm, iar in 2002, numai 0,2 mm. Aceeasi disproportie se remarca si in luna iunie: 123,6 mm (in anul 1983) si 8,5 mm (in anul 2003), la Bailesti; 152,8 mm (in anul 1969) si 7,2 mm (in anul 1990), la Calafat.

Uneori cantitatile de apa cazute intr-o singura luna depasesc mediile lunare multianuale.Spre exemplu, in iunie 1940 au cazut la Calafat 427 mm adica de aproximativ sapte ori mai mult fata de media lunara multianuala; in septembrie 1910, la Ciuperceni au fost inregistrati 202 mm, ceea ce inseamna o cantitate de sase ori mai mare decat media lunara³⁷ , iar in august 2005, 257,4 mm.

Desi in sezonul rece cantitaltiile de precipitatii sunt mai reduse, totusi, s-au intalnit cazuri cand in luna februarie (luna cea mai deficitara sub rapot pluviometric) s-au inregistrat cantitatii care au depasit 120 mm (1476,7 mm in anul 1986, la Calafat si 151,8 mm in acelasi an, la Bailesti). Acestea apar sub forma de ninsoare si provin, mai ales, din averse puternice de natura frontala sau convectiva.

In alte situatii sinoptice, precipitatiile insumeaza cativa milimetri sau lipsesc, uneori, in intervale de timp destul de mari generand fenomenul de seceta, frecvent in Campia Bailestiului. La aparitia acestuia mai contribuie umezeala si temperatura aerului, evapotranspiratia, viteza vantului, relieful si natura solului. Durata medie a secetelor depaseste 15-20 de zile, dar se intalnesc si situatii exceptionale cand afecteaza perioade mai mari de timp, Spre exemplu in anul 1946, la Cetate, laCalafat si Ciuperceni in lunile iulie si august nu s-au inregistrat precipitatii.

In sezonul rece, cu temperaturi negative, incepand cu luna decembrie precipitatiile ai caracter solid. Dar, ele sunt posibile incepand din ultima decada a lunii noiembrie pana in prima decada a lunii martie. Stratul de zapada este, de obicei , foarte subtire si discontinuu, iar durata lui medie este de 45 de zile. Regimul stratului de zapada depinde de temperatura aerului, precipitatii si vant. Tot iarna, mai sunt caracteritice si intervale cu nin sori abundente urmate de depunerea unui strat mai gros si continuu de zapada care persista mai mult.

Analiza regimului si repartitiei geografice a precipitatiilor evidentiaza rolul morfologic al acestora. Distributia si actiunea lor sunt disontinue si cu instensitati diferite.

Ploile terentiale cu intensitati mari au drept consecinta degradarea solurilor prin porcese de eroziune lineara. Sunt afecatate fruntile de terasa si versantii vailor.In mod indirect, regimul precipitatiilor actioneaza prin intermediul retelei hidrografice, ale carei variatii de debit si nivel afecteaza stabilitatea malurilor

Dinamica atmosferei

Vantul constituie fenomenul meteorologic care, alaturi de precipitatii foarte bogate, ploi torentiale, grindina s.a. este daunator agrculturii.Regimul vantului este determinat de succesiunea si frecventa sistemelor barice, cat si de particularitatile suprafetei active.Factori fizico-geografici, in special relieful (Muntii Carpati), au o influenta destul de mare producand modificari esentiale ale directiei si vitezei acestuia concretizate in intensificaro sau atenuari locale

Dupa datele statiilor meteorologice de la Calafat si Bailesti, masele de aer domintate, atat in anotimpul cald, cat si in cel rece sunt cele formate in cadrul directiilor vest si nord-vest.

Valea Dunarii i deschiderea larga spre est contribuie la dirijarea curentilor de aer in directiile mentionate. La Bailesti, frecventa anuala a directiilor vest si nord-vest ajunge la 30% . La Calafat, frecventa vantului din directia sud-vest are valori maxime(20,1%), iar in vest si nord-vest, insumate, 26,6. Alaturi de aceste directii dominante de fac simtit si curentii de aer dinspre sud-est si nord-est, cu fracvente diferite in functie de amplasamentul statiei meteorologice: la Calafatm vanturile sud-estice au o freventa de 20%, iar la Bailesti frecventa mare o au cele din directie nord-estica (peste 15%)

Ca o consecinta a schimbarilor circulatiei generale a atmosferei sunt modificarile frecventei vanturilor pe anumite directii. La cele doua statii meteorologice, cea mai mare frecventa a vantului se inregistreaza primavara, dominate fiind cele de vest.In lunile de vara frecventa mare au vanturile de vest si nord-vest. Un specific baltilor Dunarii este Baltaretul, vand umed, care bate in special toamne si primavara din sud-est spre nord-vest sau est-vest.

In timpul anului exista si perioade lipsite de miscari oricontale. Numarul zilelor cu calm inregistrate la Calafat este de 15%, frecventa cea mai amre avand-o in lunile de iarna(18-20%)si cea mai redusa in lunile de primavara si inceput de vara.

Vitezele medii de deplasare a maselor de aer sunt de aporximativ 3,9m/s pe directia vestica. In general, acestea cresc ziua, in tot cursul anului, ca o consecinta a intensificarii turbulentei termice, atingand valori maxime in cursul dupa-amiezei. Se pot inregistra si viteze mari de peste 11m/n si 16m/s la vanturile din directia vestica si, mai ales, in sezonul cald.

Atat frecventa cat si viteza au un rol deosebit in modelarea reliefului intrucat antreneaza particule de dimensiuni diferite creand astfel asociatii de relief eolian (dune si interdune). Localizarea si directia dunelor mobile(de la vest-nord-vest spre est-sud-est) arata ca in regiune vantul dominant bate din nord-vest. Avand in vedee valorile acestor parametri climatici se poate aprecia existenta unor premise favorabile concentrarii de populatie si activitati economice.

Fenomene de uscaciune si seceta

Campia Bailestiului se impune in peisajul geografic al Campiei Romane prin fenomene de uscaciune si seceta, tipice pentru climatul temperat-continental in care se incadreaza tara noastra.La declansarea acestor fenomene, deosebit de copmlexe, contribuie o multitudine de factori: dinamica atmosferei, particularitatile suprafetei active, caracteristice fiziolocige ale planetei, influenta antropica etc38 . Rolul predominant il detin, insa, factori anticiclonici care determina predominarea timpului senin, a insolatiei, scaderea cantitatii de precipitatii sau chiar absenta lor cel putin 10-15 zile consecutiv.

Dupa poluare, seceta si fenomenele asociate (aridizarea si desertificarea) reprezinta cea de-a doua mare problema cu care se confunta omenirea in ultima jumatatea de secol. In anul 2000 seceta a afectat unele tari europene printre care si Romania, Bulgaria, Polonia. Secetele prelungite conduc, in cele din urma, la modificarea invelisului edafic, distrugerea recoltelor, diminuarea numarului de animale, prin pierderea lor, reducerea resurselor de apaetc.

Intervalele de seceta prelungita in Romania sunt destul de numeroase. Dintre acestea mentionam1894-1907, 1945-1951, 1983-1994, 2000-2003, 2007.

In lucrarea de fata am incercat o evidentiere a acestui fenomen cu ajutorul Indicelui de ariditatea "De Martonne", calculat pe baza formulei: Ia=P/T+10

Unde, Ia=indicele de ariditatea; P=cantitatea medie anuala de precipitatii; T=temperatura medie anuala; 10=un coeficient utilizat pentru a nu obtine valori negative.

"Acest indice prezinta avantajul de a exprima si caracteristicile covorului vegetal, ca si pe cele ale retelei hidrografice in raport cu gradul de uscaciune"(geografia Romaniei, vol. V).Din interpretarea valorilor anuale (tabel nr. 6) la cele doua statii meteorologice (Bailesti si Calafat) reiese ca indicele exprima disfunctionalitatea de mediu a Campiei Bailestiului sub raportul nevoii de adaos de apa in perioada de fructificare si maturizare a fructelor.

Valorile anuale ale acestui indice plaseaza Campia Bailestiului in arealul de silvostepa, cu precipitatii medii anuale de 450-550 mm si peste, cu formatiuni vegetale de padure (stejar termofil in asociatie cu alte foioase), cu o retea hidrografica mai bogata, comparativ cu Baraganul, unde indicele de ariditatea are cele mai mici valori (ariditatea maxima) si bine organizate ale carei variatii de nicel si debit, dependente de fluctuatiile climatice, sunt usor diminuate.

Din cele prezentate se poate deduce ca unitatea studiata de noi inregistreaza valori medii ale Indicelui de ariditate "de Martonne" (53,7), cu fluctuatii anuale. Fenomenele de uscaciune si seceta cele mai frecvente, mai intense si cu durata mai mare se remarca in anii cu cele mai mici valori ale Ia (1993 si 2000). Cauzele sunt legate de cantitatile reduse de precipitatii si valorile mari ale insolatiei.

In ultimile decenii ale secolului al XX-lea ai inceputul secolului al XXI-lea se observa o tendinta de incalzire globala a climei, fapt ce influenteaza si valorile indicelui de ariditate "de Martonne". Izoliniile ce reprezinta acest indice inregistreaza o deplasare catre vest, dar si dinspre sud spre nord. In ultimul timp, se vorbeste tot mai mult de problema desertificarii.

Extinderea acestui fenomen este pusa in evidenta de datele climatice care arata o incalzire progresiva a atmosferei si o reducere a cantitatii de precipitatii ce determina, intr-o prima faza, aparitia secetei, urmata de fenomenul de aridizare, apoi desertificare.

De fapt, specialistii din cadrul Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Craiova au tras un semnal in acest sens. Cel mai afectat este arealul cuprins mintre Calafat - Poiana Mare - bistret si Dunare cu extindere in afara campiei pana la Dabuleni, unde prezenta unor soluri nisipoase ce nu retin apa ii imprima caracterul de zona semiarida cu accente de aridizare si chiar desertificare. Reducerea drastica a suprafetelor ocupate cu paduri este, poate, principalul factor favorizant in acest sens, stiut fiind faptul ca padurile aduc ploaia. Daca in 1970 suprafata ocupata de acestea era 12% din teritoriul judetului Dolj, in prezent ele nu depasesc 7%, in zona studiata de noi fiind cu mult sub acest procent. Patura ierbacee nu poa

In cazul in care, daca conversia se face la nivelul intregii exploatatii, ceea ce include animalele din exploatatia agricola si suprafata de teren aferenta producerii furajelor, atunci perioada de conversie este de 24 de luni atat pentru animale cat si pentru teren, cu respectarea urmatoarelor conditii:

regula se aplica numai animalelor deja existente in exploatatia agricola si terenurilor folosite pentru producerea furajelor inainte de inceperea conversiei catre agricultura ecologica;

furajele trebuie sa provina numai din cadrul expoatatiei.

Dupa perioada de conversie, exploatatia agricola primeste un certificat de la institutia autorizata la care este afiliata, urmand periodic sa fie inspectata pentru a se vedea daca se respecta regulile si normele specifice agriculturii ecologice (V. Ion si colab. 2005).

Produsele in conversie pot fi certificate numai dupa ce ferma a incheiat perioada de conversie. Inceputul perioadei de conversie este calculat, de obicei, de la data cererii producatorului catre organismul de certificare, cand fermierii se obliga sa respecte standardele. In timpul procesului de conversie, produsele pot fi etichetate ca "produse de agricultura ecologica in curs de conversie" cu conditia sa fi fost satisfacute cerintele de baza timp de cel putin 12 luni (Viorica Boboc, 2005).

Organismul de inspectie si certificare ales cu aprobarea M.A.D.R., poate prelungi sau scurta perioada de conversie, dar nu pentru o perioada mai mica de 12 luni.