Clasa cambisoluri

Clasa cambisoluri

Aceste soluri prezinta o pedogeneza caracterizata printr-o anumita dezvoltare a structurii sau culorii, indicand o alterare si dezvoltare moderata a caracteristicilor morfologice. Procesul de alterare se recunoaste prin prezenta structurii solului comparativ cu structura rocii, crome mai intense, nuante mai roscate, continut mai mare de argila comparativ cu materialul parental.

Principala caracteristica a acestor soluri este prezenta unui orizont de alterare orizont ce apare si la alte soluri insa nu constituie orizont diagnostic. Cambisolurile au textura mijlocie si fina cu o buna stabilitate structurala, porozitate ridicata, capacitate buna de retinere a apei si un drenaj intern favorabil.

Adesea, au reactie neutra sau slab acida, fertilitate chimica satisfacatoare si o fauna activa. In aceasta clasa au fost incluse doua tipuri de sol: eutricambosol (brun  eu mezobazic) si districambosol (brun acid).

1 Eutricambosolul (brun eu-mezobazic)

Se defineste prin prezenta carbonatilor liberi in sol sau saturatie in baze peste 60 % in unul sau mai multe suborizonturi situate intre 25-75 cm adancime, culori in nuante mai galbene decat 5YR cu valori si crome ≥ 3,5 la materialul umed.

Raspandire: Ocupa suprafete insemnate in Podisul Transilvaniei, Podisul Moldovei, Podisul Getic, Dobrogea de Nord, Piemonturile Vestice, in zona Subcarpatilor si pe suprafete restranse in Carpatii Meridionali si Orientali.

Conditii si procese pedogenetice: Aceste soluri apar in conditii de relief foarte diversificat: munte, deal, podis, mai rar pe suprafete plane: terase, campii inalte cu un drenaj extern favorabil.

Materialul parental este reprezentat de roci sedimentare (conglomerate, gresii, luturi) produse rezultate prin dezagregarea si alterarea unor roci magmatice si metamorfice bogate in calciu si elemente bazice. Vegetatia predominant lemnoasa: paduri de fag, fag-gorun, fag-rasinoase la care se adauga vegetatia ierboasa neacidofila din genurile: Asperula, Dentaria, Allium, Mercuriallis, Lamium, etc.

Clima este temperat umeda, cu precipitatii intre 650-1000 mm si temperaturi de 6-9⁰C, avand un indice de ariditate de 35-55. Evapotranspiratia nu depaseste regimul precipitatiilor iar regimul hidric este percolativ.

Solificarea se desfasoara in conditii de clima umeda insa procesele de levigare si debazificare sunt moderate datorita elementelor bazice din componenta materialului parental care au actiune coagulanta asupra complexelor argiloferihumice,  fiind favorizate procesele de arterare (Bv) si nu de iluviere (Bt).

Descrierea profilului: Profilul tipic pentru eutricambosol are urmatoarea succesiune de orizonturi: Ao - Bv - C

Orizontul Ao cu grosimi de 10-35 cm si culoare bruna; orizontul Bv cu grosimi de 20-120 cm si de culoare brun-galbui, urmat de material parental C. In partea superioara a profilului apar neoformatii biogene iar la nivelul orizontului Bv pete slabe de sescvioxizi.

Proprietati: Adesea, textura este mijlocie, nediferentiata pe profil iar structura slab-moderat dezvoltata in Ao si poliedric angulara in Bv. Continutul in humus este de 2-4 % gradul de saturatie in baze variaza intre 60-85 %, iar reactia este slab acida pana la neutra (pH = 6,2-7) cu o buna aprovizionare in elemente nutritive.

Subtipuri: tipic, molic, psamic, pelic, vertic, andic, gleic, stagnic, aluvic, litic, scheletic, rodic, salinizat, alcalizat.

Referat: Proiect - firma s.c. expert srl - obiectivele urmarite Referat: Planul financiar de afaceri - hrs srl - concurenta

Fertilitate: Deoarece au insusiri fizice si chimice favorabile sunt considerate ca fiind mijlociu fertile. Au folosinte variate datorita formarii acestora in diferite zone geografice (campie, deal, podis, munte). In zonele montane sunt ocupate cu paduri si pajisti naturale, iar in celelalte zone sunt ocupate cu plantatii pomicole sau culturi de camp (grau, porumb, secara, cartof, trifoi etc.).

Datorita raspandirii acestora in zone vulnerabile proceselor de eroziune, se impun masuri de stavilire a acestora. Pe langa acestea, se recomanda fertilizari complexe, asolamente, lucrari agrotehnice adecvate (lucrari pe curbe de nivel, benzi inierbate, agroterase etc.).

2. Districambosolul (brun acid)

Se definesc prin grad de saturatie in baze < 60 % in unul sau mai multe orizonturi cuprinse intre 25-75 cm adancime.

Raspandire: Ocupa suprafete intinse in Carpatii Meridionali, Orientali si Occidentali la altitudini de peste 800-1000 m.

Conditii si procese de formare: S-au format in conditii umede si racoroase cu media anuala a precipitatiilor intre 800-1000 mm si temperaturi de 4-6⁰C avand un indice de ariditate cuprins intre 45-75 iar regimul hidric percolativ.

Materialul parental este reprezentat de roci acide foarte variate: granite, granodiorite, sisturi cristaline, gresii, conglomerate, luturi.

Vegetatia naturala, formata din paduri de molid, molid-brad, fag-rasinoase sub care se formeaza o vegetatie ierboasa acidofila: Oxalis acetosella, Deschampsia flexuoza, Homogyne alpina, muschi verzi etc.

In conditii de clima rece si umeda la care se adauga resturi vegetale cu caracter acid, descompunerea este foarte lenta, se acumuleaza humus putin de slaba calitate in care predomina acizii fulvici.

De asemenea, are loc o alterare intensa, mineralele primare trec direct in componentele de baza: silice, sescvioxizi de fier si aluminiu etc.

Descrierea profilului: Districambosolul are aceeasi succesiune de orizonturi ca si eutricambosolul cu anumite diferente in ce priveste insusirile acestora.

Orizontul Ao cu grosimi de 20-30 cm de culoare brun deschis, urmat de orizont Bv cu grosimi de 20-60 cm  culoare brun cu nuante galbui, urmat de material parental R sau C. In partea superioara a profilului apar neoformatii biogene iar la nivelul orizontului Bv apar pete slabe de oxizi si hidroxizi hidratati (limonit, limnit).

Proprietati: Textura este mijlocie-grosiera, nediferentiata pe profil cu structura grauntoasa in Ao si poliedrica in Bv. Continutul in humus este redus (3-4 %) unde predomina acizii fulvici dar cu rezerva mare de materie organica (200-300 t/ha). pana la 50 cm). Reactia solului este acida cu valori pH de 4,5-5 iar gradul de saturatie in baze adesea sub 35 %.

Subtipuri: tipic, umbric, psamic, andic, prespodic, litic, scheletic, gleic.

Fertilitate: Este incomparabil mai scazuta fata de eutricambosol  datorita proprietatilor fizice si chimice nefavorabile. Sunt ocupate cu paduri si pajisti de slaba calitate cu un volum edafic redus. Se recomanda ameliorarea solurilor prin administrarea de amendamente pe baza de calciu, fertilizare organica etc.