Clasa umbrisoluri

Clasa umbrisoluri

Sunt incluse soluri cu orizont A umbric si orizont subiacent (AC, AR, Bv) avand culori de orizont umbric cel putin in partea superioara a acestuia. Nu prezinta orizont andic specific andisolurilor si nici orizont gleic in primii 50 cm sau alte elemente diagnostice. La suprafata pot avea orizont organic nehidromorf (O).

Din aceasta clasa fac parte doua tipuri de sol: nigrosol si humosiosol.

1. Nigrosolul

Nigrosolurile se definesc prin prezenta orizontului A umbric cu crome mai mici de 2 la umed si orizont Bv cu grad de saturatie in baze < 60 %; materia organica intim amestecata cu partea minerala a orizontului Au.

Raspandire: S-au format in aceleasi areale cu districambosolurile, in continuarea acestora la altitudini de peste 1000-1200 m din Carpatii Meridionali, Orientali si Occidentali.

Conditii de formare: Relieful este specific montan cu altitudini de 1000-1600 m (versanti, platforme, depresiuni). Roca parentala are caracter acid (granite, sisturi, gresii, conglomerate, andezite, luturi, etc). Climatul este umed si racoros cu precipitatii medii anuale de 1000-1400 mm si temperaturi medii anuale de 3-6^oC cu un indice de ariditate anual cuprins intre 45-80 evapotranspiratia mult inferioara regimului de precipitatii si un regim hidric percolativ repetat.

Vegetatia predominant lemnoasa, reprezentata prin paduri de molid, molid-brad, fag-rasinoase cu flora acidofila (Nardus stricta, Festuca rubra, Agrostis tenuis etc).

In astfel de conditii s-a format un humus alcatuit din acizi humici nesaturati, cu formarea unui orizont A umbric de culoare inchisa. Are loc o alterare puternica a silicatilor primari cu formare de silice coloidala si sescvioxizi de fier si aluminiu hidratati care in combinatie cu acizii humici formeaza complexe organominerale stabile, fara a avea loc acumulare reziduala de particule silicioase.

Descrierea profilului: Nigrosolul are urmatoarea succesiune de orizonturi: Au - Bv - C sau R

La suprafata se formeaza un orizont A umbric cu grosimi de 20-30 cm de culoare brun-inchis cu crome < 2 la umed, urmat de orizont Bv cu grosimi de 20-70 cm cu grad de saturatie in baze < 60 % de culoare brun-galbuie, sub care apare un orizont C sau R care constituie materialul parental.

Proprietati: Textura este mijlocie-grosiera, nediferentiata pe profil cu o structura grauntoasa slab dezvoltata in Au si poliedrica in Bv. Continutul in humus este ridicat de 5-20 % insa de slaba calitate (humus brut), cu o rezerva de 200-300 t/ha pe adancimea de 50 cm. Saturatia in baze este scazuta cu valori de 20-60 % uneori sub 20 % iar reactia solului acida cu valori pH sub 5 si o slaba activitate microbiologica.

Subtipuri: tipic, cambic, litic, scheletic, aluvic

Fertilitate: Au fertilitate scazuta ca si districambosolurile deoarece s-au format in aceleasi conditii necesitand aceleasi masuri de ameliorare asupra pajistilor pe care le ocupa.

2. Humosiosolul (humicosilicatic)

Se definesc prin prezenta orizontului A umbric cu crome < 2 la materialul umed urmat de orizont AC, AR sau Bv iar partea organica humificata este net segragabila de partea minerala a orizontului Au.

Referat: Proiect - firma s.c. expert srl - obiectivele urmarite Referat: Planul financiar de afaceri - hrs srl - concurenta

2. Podzolurile

Sunt spodisoluri care se definesc prin prezenta orizonturilor sescvioxidic (Bs) sau humosescvioxidic (Bhs) si orizont eluvial albic (Ea) continuu sau discontinuu de minim 2 cm.

Raspandire: Pot fi intalnite in Muntii Fagaras, Bucegi, Parang, Rodnei, Retezat-Godeanu la altitudini de peste 1800 m.

Conditii si procese de solificare: S-au format in aceleasi conditii ca si prepodzolul, pe aceleasi categorii de roci, ocupand versanti, coame, platforme, depresiuni, etc.

Climatul este ceva mai umed si mai rece cu temperaturi medii anuale de 2-5^oC si precipitatii medii anuale de 900-1400 mm, cu valori ale indicelui de ariditate de 50-100 sau mai mult si regim hidric percolativ repetat.

Vegetatia sub care s-au format este reprezentata prin specii lemnoase de molidisuri si jnepenisuri la care se adauga vegetatia ierboasa de pajisti alpine (Nardus stricta, Festuca supina etc.).

In conditiile prezentate, activitatea microbiologica este slaba, se acumuleaza o mare cantitate de materie organica, cu acumulare de humus brut la suprafata solului. Are loc alterarea silicatilor primari prin hidroliza celor secundari, rezultand complexe organo-metalice solubile care sunt levigate si depuse in profunzime (orizonturi mai slab acide).

Asadar, se diferentiaza un orizont eluvial imbogatit rezidual in silice si particule de cuart sub care se formeaza un orizont iluvial unde se acumuleaza humusul si sescvioxizii migrati din partea superioara a profilului.

Conditii de solificare: Clima este foarte umeda si rece cu temperatura medie anuala cuprinsa intre 3 si -3⁰C si precipitatii de peste 1400 mm cu un indice de ariditate de peste 100. Temperaturi favorabile proceselor de bioacumulare (peste 10^oC) se realizeaza intr-o perioada redusa, circa 90 de zile din an.

Relieful este reprezentat de platouri, coame lungi, versanti cu inclinare redusa, unde se intalnesc roci consolidate, acide sau intermediare (magmatice, metamorfice si sedimentare.

Vegetatia este specifica etajului alpin si subalpin unde se pot intalni urmatoarele specii ierboase acidofile: Festuca rubra, F. supina, Nardus stricta arbusti: Pinus mugo, Juniperus comunis, Vitis ideea, Salix herbaceea, vacinium mirtillus etc.

Datorita conditiilor climatice prezentate are loc o acumulare intensa de materie organica aflata in diferite stadii de descompunere; rocile dure determina formarea unui profil scurt cu un procent ridicat de schelet, de regula peste 75 %.

Descrierea profilului: Profilul acestor soluri este de forma: Au sau Aou - AR sau AC - R sau C.

Orizontul Au prezinta culoare inchisa, de minim 20 cm grosime unde partea organica este segregabila de partea minerala. Orizontul de tranzitie care poate fi A/R sau A/C cu grosimi de 15-20 cm avand in partea superioara culori cu valori < 3,5 la umed. De obicei, la mai putin de 50 cm apare roca parentala (R) sau materialul parental (C).

Proprietati: Sunt soluri in care se acumuleaza o mare cantitate de materie organica (300-500 t/ha), sarace in humus si elemente nutritive, debazificate, acide, unde gradul de saturatie in baze poate sa scada pana la 5-10 % iar pH-ul in jur de 4.

Textura este grosiera-mijlocie, nediferentiata pe profil cu mult material scheletic.

Subtipuri: tipic, cambic, litic, scheletic.

Fertilitate: Sunt considerate foarte slab fertile datorita insusirilor fizico-chimice nefavorabile, fiind utilizate ca pasuni si fanete naturale insa, de calitate slaba. In vederea ameliorarii se recomanda fertilizare organica, indeosebi prin tarlire, amendare calcica, suprainsamantare etc.