Stuparii
au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din
primavara si acum asteapta roadele muncii lor.Culesurile la pomii fructiferi si
flora spontana au asigurat familiilor necesarul de miere si polen.In anii de
exceptie se pot obtine si cateva kg de miere marfa,dar marea multumire este ca
albinele au hrana din abundenta.In general culesurile sunt de mare
intensitate,insa durata lor este scurta.Aceste culesuri pot fi timpurii
(salcam,zmeuris),de vara(tei,faneata,floarea soarelui) si tarzii.
Recunoasterea
unui cules
- speciile melifere infloresc abundent
- intensitatea zborurilor creste exponential,albinele
se inghesuie la urdinis.
- fagurii din cuib se inalbesc datorita
faptului ca albinele alungesc celulele si capacesc mierea.
- pe inserat in stupina se simte mirosul
caracteristic al mierii.
- albinele ventilatoare isi intensifica
activitatea,pentru a evapora apa din nectarul proaspat cules.
Conditii
pentru valorificarea culesurilor
Devine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si
pentru cel experimentat ca nu orice familie de albine din stupina poate
valorifica la maxim un cules.Conditiile necesare sunt :
- familiile sa fie puternice
si sa ocupe min. 12 faguri standard,dintre care 8-9 cu puiet
- familiile sa fie in stare
activa,stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roire sau in preajma
roitului isi diminuiaza mult activitatea
Cum obtinem acest deziderat? Sunt lucrari care facute
la timp,ne pun in ipostaza de a aborda cu maxim succes culesul:
- familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare
capacitate care ofera posibilitatea ca dezvoltarea cuibului sa se faca
normal,depozitarea mierii sa fie asigurata si a caror volum se poate mari sau
micsora
- intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor,ridicarea
partiala sau totala a podisorului si inlocuirea acestuia cu o sita
- ridicarea periodica de rame cu puiet capacit,cu albina
aferenta,aceasta operatiune prevenind intrarea in frigurile roitului si
totodata asigurand marirea efectivului stupinei
- inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci
tinere,apte biologic si genetic pentru performanta
- folosirea familiilor ajutatoare si unificarea acestora cu familia
de baza in preajma culesului,in acest fel asigurand o cantitate mare de albina
culegatoare si implicit o productie pe masura
- marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea,prin
imputernicirea lor cu puiet capacit ridicat din stupii puternici
Sunt primaveri favorabile dezvoltarii familiilor de
albine,in care culesul incepe timpuriu.Zonele cu salcii,artar,cu flora spontana
si mai ales padurile de salcam pot oferi cantitati importante de miere.
Stuparii care au in zona asemenea 'comori',sau cei care practica
stuparitul pastoral,obtin rezultate remarcabile.Odata cu sfarsitul
primaverii,familiile de albine ating capacitatea maxima de dezvoltare.Daca nu
se intervine ferm,acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile
urmatoare-tei,fanete,floarea soarelui- pot fi compromise.Formarea de noi
familii si aplicarea stricta a tuturor masurilor prevazute pentru aceasta
perioada,pot impedica pagubele ce vor urma si dau posibilitatea valorificarii
culesurilor urmatoare.
Stuparitul
pastoral - generalitati
In cautarea surselor variate si permanente de nectar,se
practica deplasarea stupinelor la masivele melifere.Pentru reusita actiunii
stuparii trebuie sa cunoasca : lucrarile
legate de pregatirea si manuirea stupilor inainte si in timpul transportului ;
baza melifera,timpul de inflorire specific fiecarei zone si drumurile de acces
spre masiv ; locul efectiv de amplasare a stupinei,sursele de apa si tot ce
tine de locatia respectiva din punctul de vedere al asigurarii unui pastoral
reusit.
Inainte de a efectua deplasarea la locul de cules se
face recunoasterea masivului melifer.In acest fel stabilim cu precizie locul
unde va fi amplasata stupina.Se va avea in vedere ca stupii sa fie
umbriti,existenta unei surse de apa(care este foarte necesara),posibilitatea ca
stupina sa fie evacuata usor in caz de urgenta(deci drumuri
practicabile).Alegem vetre de stupina la marginea padurilor,in poienite sau
locuri cu raritura de arbori.Toti stupii vor fi verificati inainte de plecare,trebuind
sa ne intereseze atat starea familiilor cat si a cutiilor.Se astupa
crapaturile,se pregatesc toate sistemele de fixare,ventilatie etc.
Vom scoate fagurii plini si extragem mierea.Deplasarea
la sursele de cules se va face de preferinta noaptea : odata ajunsi la masivul
melifer stupii se aseaza paralel si nu perpendicular pe sursa.La culesul de
salcam,stupina se aseaza pe locuri insorite- dat fiind faptul ca acest cules
are loc la sfarsit de mai- pentru ca albinele sa primeasca soarele inca de la
primele ore ale diminetii.La tei si floarea soarelui,cules care are loc in
perioada de canicula,vom aseza stupii la umbra.Daca nu putem asigura o umbrire
naturala o vom crea prin aplicarea pe capacele stupilor de diferite
materiale(paie,frunze).Daca nu facem aceasta,contingente intregi de albine vor
ventila stupul,neparticipand la cules.
Pregatirea
familiilor - manuirea stupilor
Pregatirea stupilor-implicit si a familiilor de
albine-se face diferentiat :
- Stupii orizontali :
cu o saptamana inaintea debutului unui cules,fiecare familie trebuie asigurata
cu 5-6 faguri,pentru a crea loc suficient depozitarii nectarului.La
introducerea acestor faguri,organizam cuibul astfel : la capatul stupului
dinspre urdinis se aseaza un fagure cu pastura,fagurii cu puiet,inca un fagure
cu pastura si miere,faguri cu miere,urmand apoi fagurii goi.Ce se intampla in
timpul culesului : albinele vor umple intai fagurii din cuib,prin depozitarea
mierii in coroane.Cand cuibul este completat in totalitate,depozitarea se
continua in fagurii goi.Cateodata mai este nevoie a se introduce si alte rame
cu faguri claditi sau artificiali.
- Stupii verticali cu
magazine : crearea spatiului necesar se face prin adaugarea unui
magazin deasupra cuibului.Urmarind culesul si daca constatam ca albinele au
umplut magazinul,mai adaugam un magazin suplimentar,peste cuib, iar deasupra
acestuia magazinul plin.Albinele vor umple si magazinul adaugat si vor capaci
mierea in celalalt.
- Stupii multietajati
: In cazul unui cules abundent se adauga un al treile corp
peste celelalte doua.Albinele depoziteaza mierea in corpul 2(care are puiet) si
incep sa o capaceasca.Acum este momentul ca modulul 3 sa fie schimbat cu
modulul 2.In acest fel depozitarea mierii continua in corpul 3,acum devenit 2.
Dupa incetarea culesului urmeaza o perioada dificila in
viata familiilor.Populatia creste si sursa de hrana scade.In scopul mentinerii
albinelor in stare activa,unii apicultori fac hraniri
suplimentare cu sirop de zahar 1/1.Pentru a crea loc matcii sa oua(cuibul fiind
blocat cu miere)se introduc faguri goi in mijlocul cuibului.
Extragerea
si conditionarea mierii
In urma unor culesuri bogate rezulta mari cantitati de
miere,care reprezinta poate cel mai important produs
al stupului.Inainte de toate trebuie sa spunem ca mierea este un 'organism
viu' si de modul in care o recoltam si preconditionam,depinde finalizarea
cu succes a muncii noastre de 1 an.Apropiata aderare a Romaniei la U.E si
exportul actual spre aceste tari au introdus noi norme de calitate pentru
miere.
Scoatem din stupi fagurii plini cu miere cand albinele
au capacit cel putin jumatate din suprafata lor.Se apreciaza ca la 1/3 de
suprafata capacita,mierea are un continut de apa de
18-20%.Sunt insa situatii in care din cauza vremii umede cantitatea de apa
depaseste acest procent.O prima concluzie
ar fi aceea ca ramele pline sa fie tinute cat mai mult in stup pentru o buna
maturare.De multe ori se prefera adaugarea de noi rame si corpuri
decat scoaterea prematura a celor pline. Cum scoatem ramele pline : aceasta
lucrare se face cu ajutorul afumatorului si a daltii apicole.Mult hulitele
'podisoare izgonitoare' nu se vor folosi,pentru ca prin continutul
lor de substanta activa,riscam sa contaminam mierea.
Fagurii de scos se tin deasupra stupului si prin cateva
miscari bruste scuturam albinele.Atentie mare la matca : din diferite motive
aceasta poate fi aici si riscam sa o vatamam.Albinele care raman se perie cu o
pana sau o pensula speciala,dupa care punem rama in ladita de transport.Executam
operatiunea cu grija si rapid pentru a nu starni furtisagul in stupina.Camera
in care facem extractia va fi curata si dezinfectata,lucru valabil si pentru
utilajele de extractie.Inainte de inceperea lucrarii efective de extragere a
mierii,se procedeaza la sortarea fagurilor dupa culoare.Daca extragerea mierii
se face mai tarziu fagurii trebuie preancalziti la 35 grade C,cu un curent de
aer cald.
Extractia efectiva a mierii cuprinde doua lucrari : descapacirea fagurilor si extragerea propiu-zisa a
mierii din faguri.Ce fel de echipament folosim : La un nivel mic se
poate folosi un vas descapacitor cu sita pentru separarea mierii de ceara,cutit
sau furculita de descapacit,un extractor tangential,un vas unde se scurge
mierea,un maturator,strecuratori diferite.Toate aceste utilaje se recomanda sa
fie din inox sau un alt material agreat de norme.La descapacire cutitul se tine
in pozitie orizontala,cu partea inferioara a lamei in unghi de 35 grade fata de
suprafata fagurelui.Actionam cutitul cu miscari scurte aplicate de sus in jos.
Folosirea extractorului tangential se face intr-o prima
faza cu multa atentie pentru ca fagurii sunt grei si s-ar putea rupe.Dupa ce
intoarcem fagurii pe partea opusa,putem mari turatia
pana la 200-250 ture/min.Dupa extractie,fagurii goliti se dau familiilor pentru
a fi curatati.
Limpezirea mierii este procesul prin care corpurile
straine mai grele,cad la fund,si cele mai usoare se
salta la suprafata.Limpezirea unui vas cu miere inalt de 1m se face la temperatura
de 20 grade C in 3 zile,iar la 25 grade C in 36 ore.Dupa decantare mierea se va
trece in vasele maturatoare,unde procentul de apa scade pana la limita admisa
de norme.Depozitarea finala se face in recipiente de inox,sau altele agreate de
cumparator.
Concluzii
Lucrarile din timpul verii sunt si ele
numeroase.Producerea si imperecherea matcilor,formarea noilor familii si
ingrijirea lor,au fost deja expuse in alte pagini asa ca nu mai are rost sa
insistam asupra lor.Dupa cum si singuri v-ati dat seamavara se numara
.bidoanele..!!!! Succes!!!
Gratie
PAC, Uniunea Europeana a devenit o putere agricola, iar
amenintarea penuriei alimentare a disparut pentru consumatorul
comunitar.
PAC nu numai ca a confirmat si a dezvoltat
vocatia agricola a Europei, dar
in Europa occidentala a contribuit esential la mentinerea unui
anumit echilibru intre oras si sat, pe de o parte, si intre
interesele agricultorilor si cele ale consumatorilor, pe de alta
parte. Mai mult, ea a mentinut
pe loc o populatie agricola dinamica si a incetinit exodul
rural catre marile aglomeratii urbane. Toate acestea ar fi fost
mult mai dificil de realizat fara PAC.
Definite prin Tratatul de la Roma
si explicitate prin Conferinta de la Stressa, obiectivele PAC au fost puse
in aplicare treptat intre 1958 si 1968, perioada realizarii
pietei unice a produselor agricole. Primele produse au fost supuse
reglementarilor pietei comune in 1962. Preturile comune
insa, au fost aplicate incepand din 1968.
In vederea
finantarii unitare a PAC, in ianuarie 1962 Consiliul a instituit
Fondul European de Orientare si Garantii Agricole (FEOGA).
FEOGA cuprinde toate creditele destinate Politicii Agricole Comune, constituind
un capitol special si cel mai mare in bugetul UE. Pana in urma
cu cativa ani, FEOGA reprezenta peste 50% din bugetul Uniunii.
Fondul are doua sectiuni distincte si
anume:
- sectiunea "orientare", destinata ajustarii
structurilor agricole si modernizarii agriculturii;
- sectiunea "garantii" ce reprezinta
peste 90% din FEOGA si este destinata transpunerii in practica a
celor trei principii fundamentale.
FEOGA finanteaza in intregime:
- mecanismele de sustinere a preturilor;
- restituirile la export si interventia
publica de piata;