Impactul reformei din 1992 - costul PAC (POLITICA AGRICOLA)

In urma reformei din 1992 (McShary), costul PAC (POLITICA AGRICOLA)  a devenit mult mai suportabil pentru guvernele Statelor membre, lucru ce nu ar fi fost posibil prin continuarea sistemului anterior. Cea mai mare parte a acestui buget va servi platii ajutoarelor directe pentru agricultori, iar o parte mai putin consistenta va continua sa gestioneze excedentele si sa subventioneze exporturile pe pietele mondiale. Gratie reducerii preturilor garantate, agricultorii comunitari au devenit mai competitivi, atat pe pietele interioare, cat si pe cele mondiale.

Natura reformei a avut darul sa schimbe modul de functionare a sistemului de sustinere a agriculturii. Pentru prima oara reforma a prevazut niveluri diferite de compensare in diferitele regiuni ale Uniunii, avand ca baza de calcul statisticile privind productia si randamentul. Mai mult, suma compensatiilor varsate nu va depinde numai de pret, ci si de cantitatea produsa.

Pentru cereale, compensarile vor depinde de numarul de hectare cultivate si de localizarea acestora. Ajutorul acordat crescatorilor de bovine va depinde de marimea septelului si de metoda de crestere practicata.

In sistemul anterior, bazat pe sustinerea pretului fara impunerea de limite la cantitatile de produse, in momentul cand preturile erau inghetate, agricultorul nu avea alta posibilitate de ameliorare a situatiei sale decat prin cresterea randamentelor si deci, producand mai mult. In prezent, el primeste o compensare de venit integrala, fara a fi obligat sa produca mai mult.

Acest sistem de sustinere directa a veniturilor nu mai creeaza o dependenta a fermierului fata de o anumita forma de asistenta publica. Sistemul de sustinere a pretului aplicat anterior, le acorda de facto subventii care chiar daca erau mai putin vizibile nu erau mai putin reale. Un sistem care consta in vanzarea directa catre depozitele frigorifice ale comunitatii, la preturi dinainte garantate, a produselor ce nu aveau nici un fel de sansa de a fi competitive pe pietele mondiale nu avea mai nimic in comun cu principiile pietei libere. In cazul sistemului reformat cea mai mare parte a veniturilor agricultorilor provine de pe piata. Ajutorul pentru sustinerea veniturilor va constitui un supliment.

Reforma va permite o stabilizare a productiei la un nivel mai apropiat de consumul comunitar. Ea va frana in mod sigur cresterea viitoare a productiei, fara sa antreneze totusi reduceri majore ale nivelurilor ei actuale. Singura ratiune de crestere a productiei in viitor va fi gasirea de noi piete de desfacere. Aceste piete vor fi insa aprovizionate prin exporturi concurentiale si nicidecum prin exporturi subventionate. Gratie reducerilor de pret, in mod normal produsele ar trebui sa fie mai ieftine pentru consumatorul final.

Consumatorii ar trebui sa profite de aceste reduceri de pret, dar nu integral. Preturile bunurilor alimentare vor creste cu siguranta mai incet pe parcursul anilor urmatori decat rata generala a inflatiei pe ansamblul economiei europene.

Exista cu siguranta un domeniu in care consumatorii au de castigat: calitatea. Din 1985, Comisia Europeana propune ca o parte integranta a PAC (POLITICA AGRICOLA) sa fie criteriile de calitate. Produsele de calitate ar trebui sa beneficieze de o bonificare in raport cu produsele de masa. S-au introdus noi reguli in materie. Ele prevad utilizarea etichetelor speciale si a certificatelor de garantare a calitatii, pentru informarea consumatorului ca este vorba de un produs de calitate. S-a adoptat o reglementare privind metodele de productie biologica a produselor agricole si a marfurilor alimentare. O noua directiva protejeaza denumirea de origine controlata.

S-a avut in vedere o calitate superioara, fixarea unor norme de igiena severa pentru bunurile alimentare ale UE si furnizarea de informatii adecvate consumatorilor despre valoarea dietetica a alimentelor.

O atentie deosebita se acorda specialitatilor regionale fabricate potrivit procedeelor traditionale, precum branza pe baza de lapte nepasteurizat, vinurile locale, carnea afumata sau sarata. UE trebuie sa asigure respectarea regulilor de igiena obligatorie in momentul vanzarii acestor produse.

Reforma recompenseaza modelele mai putin intensive de cultura si crestere a animalelor. Sistemul anterior de sustinere a preturilor pentru un nivel nelimitat al productiei a incurajat nu numai recurgerea masiva la ingrasaminte si pesticide, dar si cresterea productiilor cu randament ridicat. In fapt, confruntati cu o inghetare a preturilor, producatorii nu aveau alt mijloc de crestere sau cel putin de mentinere a nivelului anterior de venit decat producand mai mult pentru acelasi pret. Mai mult, agricultorii pot acum sa ramana in agricultura lucru care nu era posibil in sistemul anterior. Pana in prezent, numarul exploatarilor agricole s-a redus intr-un ritm de 3% pe an.