Analiza situatiei actuale a agriculturii

ANALIZA SITUATIEI ACTUALE A AGRICULTURII

1.1. Situatia economica generala

Cu o suprafata de 238 mii km2 si o populatie de peste 21 milioane locuitori, Romania este ca dimensiune numar de locuitori un important stat membru al UE, desi ca nivel de dezvoltare economica si sociala exista un decalaj semnificativ fata de vechile state membre, in special fata de UE-15.

Dupa definitia nationala, spatiul rural din Romania detine 87,1% din teritoriu si 45,1% din populatie (la 1 iulie 2005 - date furnizate de Institutul National de Statistica3), respectiv, 9,7 milioane locuitori. In momentul de fata nu exista suficiente date statistice pentru definitia spatiului rural conform metodologiei OECD - in vederea compararii celor doua definitii a se vedea Capitolul 1 al PNS.

Spatiul rural joaca un rol important in contextul national, atat in ceea ce priveste dimensiunea sa cat si in ceea ce priveste functia sa rezidentiala, economica si recreationala.

In Romania, PIB/locuitor in 2005 a fost de aproximativ 34% din media UE-25 in comparatie cu 26,9% cat reprezenta in 2001 (INS - Anuarul Statistic al Romaniei 2006). PIB-ul a inregistrat cresteri incepand cu anul 2000 si a atins cresterea maxima in anul 2004 (8,5% in comparatie cu anul anterior), rata medie de crestere a PIB-ului a fost de 5%.Contributia agriculturii in PIB ramane in mod traditional ridicata. Astfel ponderea VAB din agricultura in PIB, la nivelul anului 2004, a fost de 12,1% iar ponderea VAB a aceluiasi sector in total VAB a fost de 13,6% (INS 2006). Valoarea produselor agricole si alimentare provenite din resurse proprii asa cum este reflectat in venitul total al gospodariilor, a fost de asemenea ridicat, desi a scazut de la 22,7%, cat reprezenta in anul 2002, la 17,3% in anul 2005. Pentru familiile fermierilor si familiile din spatiul rural, nivelul este semnificativ mai mare, de 42,4% in anul 2005 (INS - Anuarul Statistic al Romaniei 2006).

De vreme ce datele cronologice necesare pentru a diferentia spatiul rural de spatiul urban nu sunt disponibile, dependenta spatiului rural de agricultura si silvicultura sugereaza similaritatea contributiei celor doua medii la PIB.

In perioada 2002-2005, populatia ocupata la nivel national a scazut treptat de la 9,2 la 9,1 milioane persoane, rata de ocupare avand fluctuatii de mai putin de un procent, fiind de 57,7% in 2005, mai ridicata (61,6%) in zona rurala. (INS - Anuarul Statistic al Romaniei 2006). Rata somajului (BIM), la nivel national, a fost in anul 2005 de 7,2%, in scadere fata de anul 2002 (8,4%). In zona rurala, rata somajului a fost in fiecare an cu cel putin 3% mai mica (in 2005 a fost de 5,2%) decat cea din zona urbana. (INS - Anuarul Statistic al Romaniei 2006).

1.2. Privire de ansamblu asupra demografiei rurale

Evolutia demografica din mediul rural din Romania, a cunoscut in ultimul timp o dinamica diferita atat datorita tendintelor societatii de modernizare cat si tendintelor din perioada anterioara sau datorita impactului noilor factori economici, politici si sociali. Analiza structurii populatiei rurale pe grupe de varsta, in perioada 1998-2005, releva urmatoarele tendinte:

. populatia cu varsta cuprinsa intre 0 - 14 ani a scazut cu 2%, reprezentand 1,74 milioane (17,8% din total populatie) in 2005;

. populatia cu varsta cuprinsa intre 15 - 64 ani a ramas relativ constanta pe parcursul perioadei de referinta, reprezentand 6,18 milioane (63,4% din total populatie) in 2005. (Pentru detalii a se vedea PNS - capitolul 1.3.1)

. populatia cu varsta de 65 ani si peste a inregistrat o crestere de 1,5% pe parcursul perioadei de raportare, reprezentand 1,82 milioane de locuitori (18,7% din populatia totala) in anul 2005.

Aceasta crestere ilustreaza un fenomen de lunga durata ce afecteaza mediul rural. Din punct de vedere administrativ, teritoriul Romaniei este organizat la nivel NUtS 5 in 319 orase (din care 103 municipii - orasele cele mai importante) care formeaza zona urbana si din 2.851 de comune care reprezinta zona rurala (situatia la 31 dec. 2005) in conformitate cu Legea 350/2001 privind Amenajarea teritoriului si Urbanismului si Legea 351/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a

teritoriului National. La randul lor, comunele sunt alcatuite de regula din mai multe sate (pe total tara, 12.946 sate) care nu au atributii administrative. transformarea unei comune in oras se face prin lege. Orasele si comunele sunt grupate in judete (nivel NUtS 3), care au functii administrative. Cele 42 de judete sunt grupate la randul lor in 8 regiuni de dezvoltare (NUtS 2), fara functii administrative.

3 In prezent, Romania dispune de o baza de date ce cuprinde indicatori relevanti ai spatiul rural, definiti dupa legislatia nationala. Analiza aferenta Planului National Strategic se bazeaza pe acesti indicatori, iar in urmatoarea perioada se va analiza oportunitatea aplicarii metodologiei OECD.

Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 11 ˝imbatranirea populatiei rurale˝. (INS - Anuarul Statistic al Romaniei 1999/2006). Densitatea medie a populatiei din mediul rural a ramas relativ constanta de-a lungul anilor, fiind de

45,1 locuitori/km2 - INS, 2005). Analiza acestui indicator la nivel teritorial evidentiaza faptul ca peste 80% dintre localitatile rurale au o densitate apropiata pragului utilizat de Uniunea Europeana pentru identificarea zonelor rurale. Exista mari disparitati, in special determinate de influenta reliefului la nivel regional si judetean.

Migratia

Fluctuatiile la nivelul evolutiei populatiei sunt o consecinta a migratiei, in special a tinerilor aptie munca, spre mediul urban, in cautarea unor locuri de munca mai bune si a unui mod de viata mai atractiv.

Migratia externa prezinta o importanta deosebita pentru Romania si are efecte pozitive la nivel economic si social datorita resurselor financiare importante aduse in tara de catre emigranti. Astfel de contributii sunt deosebit de importante pentru economia rurala, emigrarea ajutand, totodata, la schimbarea mentalitatii si a deschiderii spre modernizare.

1.3. Forta de munca

Rata de ocupare a populatiei din mediul rural raportata la totalul populatiei active rurale, cu varsta cuprinsa intre 15 si 64 de ani, a scazut cu 6,8%, in perioada 1998 - 2005, atingand procentul de 61,6% in anul 2005. Comparativ cu rata de ocupare in urban (55%) aceasta prezinta valori mai crescute in rural ca urmare a unui numar crescut de persoane angajate in activitati agricole.

Structura ocupationala, pentru fiecare sector economic, in mediul rural, arata ca majoritatea fortei de munca este ocupata in sectorul primar (64,2%), urmata de sectorul secundar (18,7%) si sectorul tertiar (17,1%). (INS - Anuarul Statistic al Romaniei 2006)

In ceea ce priveste populatia rurala ocupata in activitati non-agricole, raportata la totalul populatiei, implicata in activitati non-agricole, la nivelul anului 2005, aceasta reprezinta 24,5%, inregistrand o tendinta descendenta in perioada 1998 -2005. Aceasta s-a datorat, pe de o parte, unui regim de restructurare a activitatilor desfasurate in afara fermei, unei rate scazute a dezvoltarii activitatilor non-agricole si, de asemenea, cresterii migratiei. (INS 2005)

O tendinta descendenta se poate observa in randul persoanelor care au desfasurat o activitate proprie, in perioada 1998 - 2005, la nivel national, cu 26,6% iar in mediul rural cu 28,7%. Datorita mono-ocuparii populatiei din mediul rural in activitati agricole pe cont propriu, rata somajului in zonele rurale, este mult mai scazuta decat in cazul populatiei urbane iar rata de activitate pentru populatia cu varste intre 15 - 64 ani este cu 5% mai mare in zonele rurale (65,3%), decat in zonele urbane (60,3%). (INS -Anuarul Statistic al Romaniei, 2006)

Numarul de someri din mediul rural este de 232.000 de persoane, reprezentand 33% din numarul total al somerilor din Romania. Valorile cele mai mari in ceea ce priveste numarul de someri sunt inregistrate in regiunea de Sud, iar valori mai reduse, in Regiunea Vest si Sud - Vest, exceptand regiunea Bucuresti Ilfov. Ponderea femeilor care se afla in somaj este mult mai scazuta decat a barbatilor, datorita faptului ca si rata de ocupare a femeilor este mai redusa. (INS 2005)

Pe grupe de varsta, cea mai mare rata a somajului a fost inregistrata la nivelul populatiei tinere, cu varsta cuprinsa intre 15 - 24 de ani (19,7%), cu diferente semnificative intre mediul rural (13,9%) si mediul urban (26,3%). (Studiu INS - tendinte Sociale 2006)

Somajul mascat este un fenomen prezent si in rural, unul din argumente fiind ca aproape 85% din populatia rurala lucreaza in agricultura ca a doua activitate ceea ce presupune derularea unei alte activitati ocupationale anterioare.

Rata somajului pe termen lung (mai mult de 12 luni), la nivel national, a crescut cu 1,5% in perioada 1998 - 2005, fiind de 4% in 2005, cu un procent de 5,2% in mediul urban si 2,7%. in mediul rural. (INS, Biroul Fortei de Munca 2006)

Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013 12In realitate, rata somajului pe termen lung este o problema ce afecteaza mai ales mediul urban, in timp

ce, in mediul rural, problema majora o constituie sub-ocuparea care conditioneaza viabilitatea si dimensiunea economica a exploatatiei agricole.

Din totalul populatiei ocupate in sectorul primar, 66,2% au varste cuprinse intre 15-54 de ani, 18,5% intre 55-64 de ani, iar 15,3 % au varste de 65 ani si peste, ceea ce evidentiaza ponderea ridicata a persoanelor de peste 55 de ani. O pondere de 37,4% din populatia ocupata o reprezinta tinerii cu varsta cuprinsa intre 24 si 44 de ani. (INS - Anuarul Statistic al Romaniei 2006)

Cu toate ca ponderea populatiei ocupate in agricultura a fost si ramane relativ ridicata, nivelul de instruire este scazut, rata inscrierii in invatamantul tehnic agricol si silvic fiind redusa la toate nivelurile de invatamant. Astfel, este evidenta necesitatea optimizarii si adaptarii potentialului uman care activeaza in agricultura, silvicultura si in industria agroalimentara. In ceea ce priveste nivelul de instruire al managerilor exploatatiilor individuale, din cele 4.237.889 de persoane care ocupau aceasta pozitie in anul 2005, 4,4% nu aveau nici o scoala absolvita, iar 56,6%

(2.387.371 persoane) aveau un nivel de instruire de baza (studii primare sau gimnaziale). Cei cu studii complete (de la treapta I de liceu, incluzand si scolile profesionale, pana la studii universitare) reprezentau 39,3% din total. Din ultima categorie, 18,5% (308.254 persoane) aveau studii de specialitate in domeniul agricol.

Pregatirea de baza a fortei de munca, calificata pentru agricultura se realizeaza in cadrul retelei nationale de invatamant de specialitate, cu o veche traditie, desi in ultimii ani numarul absolventilor studiilor de specialitate agricola este in scadere. In perioada 1998-2005, numarul unitatilor de invatamant cu profil agricol (licee, scoli profesionale, scoli postliceale) s-a redus, in timp ce numarul celor cu profil silvic si veterinar a crescut.

1.4. Sistemul public si privat al serviciilor de consiliere si consultanta

Agentia Nationala de Consultanta Agricola (ANCA) este o institutie publica, in subordinea MADR prin intermediul specialistilor din cadrul oficiilor de la nivel judetean si local, asigura servicii de consiliere si consultanta agricola producatorilor agricoli.

In ceea ce priveste sistemul privat de consultanta din Romania, se observa faptul ca majoritatea firmelor de consultanta, indiferent de dimensiune si/sau experienta profesionala si/sau specializare, nu au o repartitie teritoriala uniforma care sa satisfaca cerintele la nivelul intregii tari, acestea deservind de cele mai multe ori numai exploatatiile agricole mari. Consultantii privati nu sunt organizati, pentru a putea acorda servicii de consiliere de durata in firme specializate, care sa asigure consultanta specifica necesara producatorilor agricoli si detinatorilor de padure.

1.5.Utilizarea terenului si proprietatea asupra acestuia

Eseu: Cenzorii - organ de control Referat: Analiza productiei exrcitiului

Suprafata totala a terenului agricol din Romania a fost de 14.741,2 mii hectare in 2005, reprezentand 61,8% din suprafata fondului funciar, din care terenul arabil reprezinta aproximativ 63,9%, viile si pepinierele viticole 1,5%, livezile si pepinierele pomicole 1,4%, pasunile 22,8% si fanetele 10,2% (INS - Anuarul Statistic, 2006).

Suprafata acoperita de paduri si alta vegetatie forestiera reprezinta 28,28% din suprafata totala. Din aceasta suprafata (6.742,8 mii ha), 92,4% este reprezentata de paduri (INS - Anuarul Statistic, 2006).

Procesul de retrocedare a terenului agricol si forestier in proprietate privata a inceput in anul 1991 si a continuat in etape succesive, astfel incat, pana in anul 2005 s-au retrocedat aproximativ 95,6% hectare din suprafata terenului agricol. Procesul este inca in curs de desfasurare, deoarece exista litigii asupra amplasamentelor, dar un procent mare de proprietari si-au primit terenurile si titlurile de proprietate.

In anul 2005, din numarul total de 4.256.152 exploatatii agricole, 4.121.247 exploatatii utilizeaza o suprafata agricola de 13.906,7 mii ha. Dintre acestea, 90,65% au o suprafata mai mica de 5 ha, 9,02% au intre 5-50 ha, iar 0,34% sunt mai mari de 50 ha. Fragmentarea excesiva a proprietatii in agricultura, precum si lipsa formelor de asociere conduce la perpetuarea unei dualitati, reprezentata pe de o parte de exploatatiile de subzistenta si semisubzistenta, iar pe de alta parte de exploatatiile comerciale. In cazul exploatatiilor comerciale se poate constata ca exista inca un dezechilibru, in ceea ce priveste suprafata agricola utilizata de exploatatiile familiale (individuale) si intreprinderile agricole (cu personalitate juridica), ultimele reusind in mare parte sa se adapteze nevoilor unei agriculturi performante, ca urmare a investitiilor realizate in perioada de pre-aderare.

1.6. Performanta in sectoarele agricol, forestier

1.6.1. Competitivitatea in sectoarele agricolsi forestier

Agricultura si silvicultura constituie prin traditie ramuri importante ale economiei romanesti, atat prin dimensiunea suprafetei agricole (14,7 milioane ha) si a suprafetei acoperite de paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera (6,7 milioane ha), cat si, in special, prin ponderea populatiei ocupate in agricultura si silvicultura (32 %). Din totalul populatiei rurale (9,7 milioane) peste 8 milioane o reprezinta populatia cu varsta de peste 15 ani, iar 46,3% o reprezinta populatia activa. In anul 2004, contributia sectorului primar (agricultura, silvicultura si piscicultura) la formarea VAB a fost de 14,1%, in scadere de la 16,2% in 1998, din cauza productiei reduse (INS - Anuarul Statistic, 2006).

Contributia agriculturii la valoarea adaugata bruta (VAB) a fost relativ redusa, comparativ cu resursele utilizate si in descrestere, in comparatie cu anul 1990 cand era in jur de 20%. Ponderea valorii adaugate brute in agricultura, in total VAB in anul 2004 a fost de 13,4% (INS - Anuarul Statistic, 2006).

In ceea ce priveste sub-sectoarele, productia vegetala are un caracter preponderent cerealier (69% din suprafata arabila). Suprafetele cultivate cu plante tehnice (rapita, in, canepa etc.), precum si cu plante furajere, plante medicinale si aromatice sunt limitate, in principal, din cauza dificultatilor in asigurarea dotarilor pentru mecanizarea acestor culturi. Media productiilor de cereale oscileaza de la un an la altul, fiind dependenta de conditiile climatice si ramane relativ scazuta in comparatie cu potentialul tarii. Productiile medii inregistrate la principalele cereale cultivate, in perioada 2000-2005, au fost: la grau de 2.508 kg/ha, reprezentand  40% din potential, iar la porumb boabe 3.150 kg/ha, reprezentand 39,4% (conform estimarilor specialistilor ASAS).

In ceea ce priveste patrimoniul viticol, suprafetele cultivate cu vita de vie nobila, in perioada 1998 - 2005 au scazut cu 16%. Nivelul productiv al vitei de vie nobila este de doar 30 hl vin/hectar, prezentand un decalaj semnificativ fata de media statelor membre UE, care este de 50 hl vin/hectar.

Suprafata cultivata cu vii hibride apartinand exploatatiilor individuale a scazut in aceeasi perioada cu 20%.

Plantatiile de pomi s-au redus de la an la an, iar productiile obtinute au scazut atat din punct de vedere al cantitatii, cat si al calitatii. Suprafetele cu livezi si pepiniere au scazut in perioada 1998- 2005, cu 15%.

In sectorul de crestere a animalelor se remarca scaderea efectivelor totale de animale in perioada 2000-2005: bovine (-9%), suine (-8%), ovine (-9,5%), cauzata inclusiv de cresterea pretului furajelor. Efectivele de pasari insa au crescut cu 24,5%, iar numarul de familii de albine a crescut cu 43,2%.

In ciuda acestor scaderi, productia totala de carne, exprimata in mii tone greutate in viu, a crescut in perioada 2000-2005 cu 4,2%. Pe specii, s-au inregistrat cresteri de 23% pentru carnea de pasare, 16% pentru carnea de bovine si de 1,8% pentru carnea de ovine/caprine. In aceeasi perioada, productia de carne de porc a inregistrat o scadere de 9,8%. Productia totala de lapte (inclusiv laptele destinat pentru consumul viteilor) a crescut in perioada analizata cu 14% iar pentru lapte de vaca si bivolita cu 12,0%.Productia de oua a crescut cu 37,5%, iar cea de oua de gaina cu 41%. Cantitatea de miere extrasa a crescut cu 77%.

1.6.2.. Dezavantaje structurale in agricultura

Asa cum sunt puse in evidenta de rezultatele Recensamantului General Agricol din 2002 si ale Anchetei Structurale in Agricultura din 2005, principalele probleme ale agriculturii romanesti sunt:

- existenta unui sector foarte mare al agriculturii de subzistenta si semi-subzistenta (format din mici exploatatii agricole individuale4), cu o dotare insuficienta cu echipamente si utilaje agricole, in care se obtin randamente relativ scazute, ceea ce determina o utilizarea incompleta a fortei de munca.

- O alta problema este si ponderea ridicata a autoconsumului. Aceasta situatie este completata de un sector al marilor intreprinderi agricole comerciale (exploatatii cu personalitate juridica5), pe baza concesionarii si arendarii terenurilor (care exploateaza aproximativ jumatate din suprafata agricola utilizata), sector relativ bine dotat tehnic, care obtine productii ridicate, dar care inca nu utilizeaza pe deplin potentialul agricol al terenurilor exploatate.

Sectorul intermediar, al exploatatiilor familiale comerciale (exploatatii agricole individuale de dimensiuni mai mari) este prea putin dezvoltat, in comparatie cu situatia din alte tari membre UE. Exploatatiile agricole individuale, in numar de 4.237.889, au inregistrat o scadere de 5,0% fata de anul 2002, iar unitatile cu personalitate juridica o scadere de 19,4%, respectiv de la 22.672 in anul 2002, la 18.263 in anul 2005. Suprafetele medii ale celor doua tipuri de exploatatii, individuale si cu personalitate juridica, arata discrepanta dintre cele doua sisteme de agricultura practicate in Romania. Suprafata agricola utilizata ce a revenit in medie pe o exploatatie agricola individuala, in anul 2005 comparativ cu anul 2002, a crescut de la 1,73 ha la 2,15 ha. In acelasi interval de timp, suprafata agricola utilizata ce revine in medie unitatilor cu personalitate juridica a scazut cu mai mult de 10 ha, de la 274,4 ha la 263,1ha. Ca medie nationala, suprafata agricola utilizata ce revine pe o exploatatie agricola a fost de 3,27 ha. Pe total, suprafata agricola utilizata este aproape egala in cei doi ani de referinta: 13.907 mii ha utilizate in anul agricol 2004-2005, fata de 13.931 mii ha utilizate in anul agricol 2001-2002. Din aceasta suprafata, 65,5% a revenit in 2005 exploatatiilor agricole individuale, in crestere cu peste 10% fata de anul 2002, cand reveneau 55,3%.

Romania are in continuare un decalaj important fata de vechile state membre UE, in ceea ce priveste gradul de dotare a agriculturii. Fata de anul 1998, numarul de tractoare si masini agricole a crescut nesemnificativ, ceea ce a condus la prelungirea perioadei de recoltare, precum si la o calitate si cantitate redusa a recoltei.

In anul 2005, Romania a avut o suprafata de 2,8 milioane ha amenajata cu sisteme de irigatii, din care 1,5 milioane ha cu infrastructura de irigatii recent reabilitata. Aceasta infrastructura de irigatii nu a fost suficient utilizata in ultimul deceniu.

Capacitatile de depozitare a produselor agricole (silozuri), in special depozitarea cerealelor are costuri ridicate de conditionare si depozitare, iar multe silozuri si depozite nu indeplinesc standardele de depozitare conform legislatiei nationale.

1.7. Conditii de mediu

1.7.1. Caracteristici principale

Romania detine un mediu natural in cadrul caruia se integreaza vaste arii rurale care se remarca, ingeneral, printr-o buna stare de conservare a resurselor naturale de sol si apa, prin varietatea peisajelor traditionale si printr-o remarcabila diversitate biologica. De asemenea, Romania are o mostenire naturala unica reprezentata in principal de Muntii Carpati (65% din eco-regiunea Carpati) si de catre una dintre cele mai importante zone umede din Europa, Delta Dunarii (a doua ca marime din Europa). Este estimat ca ecosistemele naturale si semi-naturale reprezinta 47% din teritoriul national si au fost identificate pe teritoriul Romania 52 de eco-regiuni.

Romania are o mostenire naturala unica, reprezentata in principal de Muntii Carpati (65% din ecoregiunea Carpati) si de catre una dintre cele mai importante zone umede din Europa, Delta Dunarii, a doua ca marime din Europa. Merita mentionat faptul ca 30% din populatia Europei de carnivore mari si aproximativ 300.000 ha de paduri virgine se afla localizate in Romania. In Muntii Carpati si Delta Dunarii se regasesc o serie de specii endemice, printre care se afla si o serie de specii de interes

comunitar. Diversitatea de specii si habitate si varietatea peisajelor rurale traditionale sunt o rezultanta a restructurarii agriculturii (trecerea in ultimii 16 ani de la un numar mic de ferme comerciale mari la milioane de gospodarii familiale de dimensiuni mici), a reintoarcerii la un tip de agricultura traditionala si implicit a aplicarii unor practicilor extensive. Pe de alta parte, abandonul activitatilor agricole si practicile agricole inadecvate aparute ca urmare a lipsei de cunostinte de specialitate ori a resurselor financiare limitate, au influentat in mod negativ biodiversitatea si au determinat aparitia sau accentuarea fenomenului de eroziune a solului. Scaderea septelului a condus la abandonul practicarii pasunatului, motiv pentru care multe pajisti au fost degradate datorita aparitiei succesiunii ecologice, manifestata prin aparitie unor specii invazive.

In acelasi timp, cresterea economica sustinuta inregistrata in mod consecutiv in ultimii 7 ani incepe sa ameninte multe specii de plante si animale prin intensivizarea agriculturii ce conduce la degradarea resurselor naturale si la modificarea peisajului rural.

1.7.2.Zonele defavorizate (ZD) pentru activitatile agricole

Suprafete largi ale spatiului rural romanesc sunt considerate zone defavorizate (ZD), datorita caracteristicilor nefavorabile de mediu care limiteaza considerabil conditiile de utilizare a terenurilor agricole (se pot cultiva doar un numar limitat de plante datorita sezonului scurt de vegetatie, temperaturi mai scazute etc.) si a faptului ca apar costuri suplimentare, ca urmare a acestor conditii specifice de mediu. O parte importanta a zonelor defavorizate este localizata in Muntii Carpati, deoarece altitudinea si panta constituie adevarate obstacole in practicarea activitatilor agricole, care pot fi realizate doar cu cheltuieli suplimentare. In afara de zona montana defavorizata exista si alte zone, semnificativ defavorizate sau defavorizate de conditii naturale specifice, caracterizate prin limitarea posibilitatilor de utilizare a acestor terenuri si de productivitatea scazuta, datorita actiunii factorilor naturali restrictivi. In zonele semnificativ defavorizate, potentialul productiv datorat conditiilor naturale este reflectat in nota de bonitare a terenurilor agricole. In categoria zonelor defavorizate de conditii naturale specifice sunt incluse:

. zonele puternic afectate de eroziunea prin apa;

. zonele cu ariditate extrema;

. zonele cu exces de umiditate;

. zonele cu soluri saraturate.

Aceste zone intrunesc conditiile necesare pentru o serie de specii de plante si animale salbatice, endemice, rare, vulnerabile sau periclitate, importante componente ale capitalului natural national si comunitar. Datorita acestor conditii specifice si implicatiilor acestora, zonele defavorizate de conditii naturale specifice au un potential turistic ridicat.

1.7.3. Conservarea biodiversitatii pe terenurile agricole si forestiere

Caracteristici generale ale biodiversitatii

Romania este caracterizata de o mare diversitate biologica, manifestata atat intraspecific cat si interspecific, remarcandu-se atat prin numarul mare de ecosisteme cat si prin numarul de specii, dar in prezent multe specii de plante si animale sunt amenintate cu disparitia, iar modificarea peisajului reprezinta primul indicator al deteriorarii mediului.

In ceea ce priveste flora, in Romania au fost identificate 3.700 de specii de plante, dintre care, 23 sunt declarate monumente ale naturii, 74 sunt extincte, 39 sunt periclitate, 171 vulnerabile si 1.253 sunt rare. Din numarul estimat al taxonilor identificati in Romania, o proportie semnificativa (~60 %) este reprezentata de catre speciile caracteristice pajistilor alpine si subalpine, pasunilor si fanetelor montane.

In ceea ce priveste fauna, au fost identificate 33.792 de specii de animale, din care 33.085 specii de nevertebrate si 707 specii de vertebrate. In urma inventarierilor, a rezultat un numar aproximativ de 5.600 de ursi bruni (60% din populatia europeana de ursi bruni - Ursus arctos), aproximativ 3.000 de lupi (40% din populatia europeana de lupi - Canis lupus) si 1.500 de rasi (40% din populatia europeana de rasi - Lynx lynx), aceste specii fiind un simbol al vietii salbatice si al habitatelor

naturale, care pot fi folosite si pentru a repopula alte zone din Europa, care au cunoscut un regres al acestor specii. Zimbrul, animal rar, ocrotit de lege, a disparut din padurile tarii noastre de mai bine de un secol si traieste astazi numai in rezervatii.

Ecosistemele naturale si semi-naturale acopera 47% din teritoriul tarii. Au fost identificate si caracterizate 783 tipuri de habitate (13 habitate de coasta, 143 habitate specifice zonelor umede, 196 habitate specifice pasunilor si fanetelor, 206 habitate forestiere, 90 habitate specifice dunelor si zonelor stancoase si 135 habitate specifice terenurilor agricole) in 261 de zone analizate la nivelul intregii tari.

Ariile protejate

Dintre statele membre ale U.E. - 27, Romania detine cea mai mare diversitate biogeografica (5 regiuni biogeografice din cele 11 europene), aceasta aflandu-se in majoritate intr-o stare favorabila de conservare. Dintre cele 198 tipuri de habitate europene, dintre care 65 sunt prioritare, in Romania se regasesc 94 tipuri de habitate dintre care 23 sunt prioritare la nivel comunitar si a caror conservare impune desemnarea unor Arii Speciale de Conservare (SAC).

Suprafata totala a ariilor protejate este de cca. 1.866.705 ha si acopera aproximativ 7,83 % din suprafata tarii. Sunt incluse aici Rezervatia Biosferei "Delta Dunarii" - 576.216 ha, 13 Parcuri Nationale - 318.116 ha , 13 Parcuri Naturale - 772.128 ha, 981 Rezervatii Naturale - 179.193 ha si 28 Arii Speciale de Protectie Avifaunistica - 21.052 ha.

Dintre acestea, cateva arii protejate prezinta interes deosebit, atat la nivel national cat si international, avand statut multiplu:

. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii - Rezervatie a Biosferei (Comitetul UNESCO MAB - "Omul si Biosfera"), Zona Umeda de Importanta Internationala (Secretariatul Conventiei Ramsar) si Sit al Patrimoniului Natural Universal (UNESCO);

. Parcul National Retezat - Rezervatie a Biosferei (Comitetul UNESCO MAB - "Omul si Biosfera');

. Parcul National Muntii Rodnei - Rezervatie a Biosferei (Comitetul UNESCO MAB - "Omul si Biosfera');

. Parcul National Balta Mica a Brailei - Zona Umeda de Importanta Internationala (Secretariatul Conventiei Ramsar).

Natura 2000

Pana in prezent au fost identificate pentru a fi propuse ca situri Natura 2000 un numar de:

. 108 situri SPA (Arii de Protectie Speciala Avifaunistica);

. 273 situri pSCI (propuneri de Situri de Importanta Comunitara).

Arealul siturilor propuse pentru a fi incluse in Reteaua Europeana Natura 2000 cuprinde aproximativ 17,84% din teritoriul national.

Conservarea biodiversitatii pe terenurile agricole

In ceea ce priveste sistemele agricole cu inalta valoare naturala (HNV), acestea sunt inca prezente intr-o pondere semnificativa in Romania.

Pajistile naturale si semi-naturale reprezinta cele mai valoroase ecosisteme din categoria terenurilor agricole, dar renuntarea in unele zone la activitatile agricole traditionale (cosit, pasunat) conduce la degradarea habitatelor si la modificari de peisaj. Cu deosebire, in zona montana exista o tendinta de abandonare a activitatilor agricole, mai ales pe pajistile naturale si semi-naturale. In acelasi timp, in unele regiuni ale tarii (acolo unde conditiile naturale o permit), in areale din Campia Romana, Campia de Vest, Podisul Dobrogei si Podisul Moldovei pajistile sunt amenintate de intensivizarea agriculturii si practicarea acesteia pe suprafete compacte si largi, exercitandu-se astfel presiune asupra componentelor de mediu, in special asupra biodiversitatii. In general, se poate spune ca populatiile al caror habitat il constituie terenurile agricole si forestiere inregistreaza o stare favorabila de conservare si nu exista presiuni majore asupra lor sau factori de risc. Acest fapt este in mare masura urmarea modului majoritar extensiv de practicare a agriculturii in Romania. In particular, exista si areale asupra carora presiunea exercitata de catre activitatile antropice s-a resimtit printr-o evolutie nefavorabila asupra starii de conservare a speciilor salbatice.

Agro - biodiversitatea

In ceea ce priveste agro-biodiversitatea, Romania este una dintre putinele tari europene in care agrosistemele traditionale reprezinta rezervoare semnificative din punct de vedere al diversitatii genetice a plantelor de cultura si a animalelor domestice, care s-au conservat la locul de formare si dezvoltare (in situ).

Romania este interesata sa conserve o serie de specii locale de animale domestice, specifice unor regiuni, si care sunt in pericol de disparitie. In catalogul mamiferelor domestice sunt incluse 79 de rase (din care 26 sunt inca active, 19 in potential pericol si 34 disparute). trebuie notat totusi ca multe rase locale (Turcana, Tigaia, Capra Carpatina etc.) au un sistem de reproductie in comunitati locale (izolare reproductiva pe o anumita arie, fara registru genealogic si controlul oficial al productiei, selectia fiind facuta dupa preferinta proprietarilor). Ca varietati de plante exista populatii locale aflate pe cale de disparitie, distribuite in multe regiuni. O importanta mare este acordata si livezilor.

Conservarea biodiversitatii pe terenurile forestiere

In ceea ce priveste relatia dintre paduri si managementul biodiversitatii, Romania este una dintre putinele tari europene care inca detine paduri virgine - aproximativ 300.000 ha, prezente in cea mai mare parte in zona montana. Padurile detin functii multiple, spre exemplu, aici se regasesc habitate

importante pentru fauna salbatica (mai ales acolo unde exista potentiale situri Natura 2000), asigura functia de protectie in bazinele torentiale, dar detin si alte functii de protectie si asigura, de asemenea, importante servicii de mediu cu impact pozitiv asupra comunitatilor umane. Acolo unde aceste valori sunt considerate de importanta mare sau cruciala, padurile pot fi clasificate ca avand valoare inalta de conservare. Pana la finalul anului 2005, 1.119,7 mii ha de paduri in Romania au fost certificate prin Sistemul de Certificare Forestiera (FSC).

Peste 9% din suprafata forestiera (574.878 ha) este situata in arii protejate, managementul acesteia vizand conservarea biodiversitatii (sursa: Regia Nationala a Padurilor - Romsilva, 2006 - Managementul ariilor forestiere din cadrul Parcurilor Nationale).

1.7.4.Managementul resurselor naturale in agricultura si silvicultura

Solul

Romania este recunoscuta ca fiind o tara cu soluri de buna calitate, in zonele tabulare o mare parte a solurilor incadrandu-se in categoriile superioare de fertilitate. totusi, o importanta parte a solurilor este afectata sau este expusa la risc inalt de degradare din cauza eroziunii, secetei, conditiilor extreme de drenaj, saraturarii, acidifierii, alcalinizarii si compactarii solului. Eroziunea solului este un fenomen larg raspandit, in special eroziunea prin apa, care impreuna cu alunecarile de teren afecteaza peste 7 milioane ha teren agricol. Ploile torentiale si inundatiile joaca un rol important in aparitia eroziunii solului (vezi Cap. 1 - PNSDR).

Alti factori care contribuie la degradarea solului pe suprafete extinse sunt conditiile extreme de drenajm si umiditatea excesiva a solului, seceta frecventa, saraturarea, compactarea solului.

Apa

Principala sursa de apa dulce provine din Dunare si din celelalte rauri mari dar resursele hidrologice ale Romaniei nu sunt repartizate uniform pe intreg teritoriul. Exceptand Dunarea, Romania are o medie de numai 2.660 m3 apa/locuitor/an, comparativ cu media europeana de 4.000 m3 apa/locuitor/an, Romania fiind incadrata in categoria de tari cu resurse sarace in apa. Potrivit unui studiu amanuntit cu privire la scurgerea de nutrienti in bazinul Dunarii, pierderile medii de azot si fosfor in apele subterane precum si in cele de suprafata datorate poluarii difuze sunt relative scazute (6,1 kg N/ha/an si 0,4 kg P/ha/an) in Romania comparativ cu alte State Membre ale UE, inclusiv cu acelea din amontele bazinului Dunarii. Astfel, se inregistreaza o reducere semnificativa a poluarii apelor subterane si de suprafata cauzata de agricultura, comparativ cu fosta perioada socialista si constituie o reflexie a declinului utilizarii excesive a fertilizantilor. Pentru viitor, pe termen mediu si lung, se prognozeaza reintroducerea practicilor agricole intensive la scara larga, ca

urmare a aderarii la UE. tendinte similare sunt anticipate si privitor la utilizarea fertilizantilor chimici si a pesticidelor. In prezent, calitatea cea mai slaba a apelor subterane se inregistreaza in mediul rural, acolo unde reteaua de canalizare nu exista sau este putin dezvoltata si deseurile ajung direct in apele subterane (prin latrinele permeabile si prin santurile de scurgere) sau indirect (prin depozitele de gunoi de grajd sau prin depozitele de gunoi menajer).

Romania s-a angajat sa implementeze Directiva CE 2000/60 - Directiva Cadru Apa - iar legislatia nationala - Legea Apelor - a fost amendata cu obiectivul general de "atingere a unei bune stari a apelor pana in anul 2015". La fel ca si in celelalte State Membre ale UE, implementarea Directivei Cadru Apa este in stadiu incipient, fiind complexa din punct de vedere tehnic, de aceea este folosita abordarea de tip pilot in scopul dezvoltarii structurilor legislative si institutionale necesare, a planurilor de management pentru bazinele raurilor, a strategiilor de monitorizare precum si a

activitatilor de instruire si de crestere a constientizarii. In unele regiuni ale tarii exista zone cu exces de umiditate si zone expuse la inundatii. Aceste zone sunt importante pentru managementul conservarii biodiversitatii si sunt prezente in numeroase regiuni ale tarii. Romania are o frecventa ridicata de aparitie a inundatiilor, in special primavara datorita topirii zapezii si a blocarii raurilor cu blocuri de gheata, precum si vara din cauza ploilor torentiale, cand debitele raurilor cresc peste cota normala. In ultimii 16 ani, frecventa de producere a inundatiilor a crescut, ca o consecinta a schimbarilor climatice, a defrisarilor ilegale dar si din cauza lipsei mentinerii infrastructurii de prevenire a inundatiilor. Frecventa si intensitatea acestora pare sa fie in crestere.

1.7.5. Agricultura ecologica

Suprafata pe care se practica agricultura ecologica a crescut de 5 ori intre anii 2000 si 2004, respectiv de la 17.348 ha la 75.500 ha. Din totalul suprafetei cultivate cu culturi ecologice in 2004, cea mai mare parte - 27.000 ha - este reprezentata de pajisti si culturi furajere. O tendinta de crestere rapida se manifesta la cereale (27.95% in anul 2004), precum si la plantele oleaginoase si proteice (27,2 % in anul 2004). Pentru anul 2005, suprafetele cultivate cu culturi ecologice au fost de 110.000 ha, reprezentand 0.75% din suprafata agricola totala a tarii. Metodele de productie ecologica sunt adoptate gradual si de catre agricultorii din sectorul zootehnic.

Dezvoltarea agriculturii ecologice in Romania este favorizata de existenta sistemelor agricole traditionale, extensive in marea lor majoritate, precum si de consumul redus de fertilizanti si pesticide fata de media UE.

1.7.6. Schimbari climatice

Gazele cu efect de sera si schimbarile climatice

Romania este prima tara europeana care a semnat Protocolul de la Kyoto, prin care si-a asumat angajamentul sau de a sprijini lupta impotriva schimbarilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, cu 8% pana in anul 2012. Romania este in prezent unul dintre noile State Membre ale UE, cu importante rezultate in acest domeniu, cu o reducere de peste 30% a emisiilor incepand cu anul 1989. Aceasta performanta nu se datoreaza doar eficientei politicii de mediu, ci mai degraba restructurarii capacitatilor industriale pe fondul declinului economic general din perioada 1990 - 1999.

Principalele surse de poluare a aerului prin emisiile de gaze cu efect de sera sunt in prezent industria energetica, transportul si intr-o masura mai mica agricultura. Nivelul scazut de mecanizare prezent in agricultura Romaniei, comparativ cu media Uniunii Europene, la care se adauga suprafetele mici acoperite de sere, determina o contributie scazuta la schimbarile climatice. totusi, parcul de tractoare si utilaje agricole este invechit si necesita sa fie retehnologizat pentru a se putea mentine un nivel scazut al emisiilor poluante.

Este de asteptat ca agricultura si silvicultura sa continue sa aduca o importanta contributie la combaterea efectelor produse de schimbarile climatice, prin:

. realizarea impaduririlor in vederea absorbtiei si a retentiei gazelor cu efect de sera. Rolul padurilor in reducerea CO2 si purificarea aerului este bine cunoscut. Schimbarile survenite in utilizarea terenului (incluzand impadurirea terenului agricol sau neagricol) afecteaza in mod direct balanta carbonului - in special, prin infiintarea padurilor tinere, cu viteza mai mare de crestere, care absorb cantitati mai mari de CO2 in comparatie cu padurile imbatranite;

. utilizarea biomasei ca sursa de energie regenerabila.

Impactul schimbarilor climatice asupra agriculturii si silviculturii

Efectele observate si anticipate aduse de catre schimbarile climatice asupra agriculturii si silviculturii Romaniei sunt:

pe parcursul ultimului deceniu, secetele si inundatiile s-au produs frecvent, avand un impact negativ, atat asupra productiei agricole (in special pentru grau si porumb), cat si asupra florei si faunei. In unele cazuri, activitatile umane, cum ar fi defrisarea padurilor montane, a condus la o crestere si mai accentuata a frecventei de aparitie a inundatiilor, prin accelerarea scurgerii pe versanti a apei provenita din ploile torentiale, catre receptori;

mai mult de o patrime din teritoriul Romaniei este acoperit de paduri care adapostesc un numar mare de specii si ecosisteme. Impactul schimbarilor climatice asupra padurilor a fost analizat cu ajutorul catorva modele climatice globale. Pentru padurile localizate in regiunile de campie sau in cele deluroase este prevazuta o scadere considerabila a productivitatii padurilor dupa anul 2040, datorita cresterii temperaturilor si scaderii volumului de precipitatii.

Alte forme de poluare a aerului de catre agricultura

Agricultura poate avea, de asemenea, un impact negativ asupra calitatii aerului prin diferite emisii ale compusilor azotului, inclusiv oxizi de azot si amoniac. Oxizii de azot, rezultati, in principal, din descompunerea fertilizantilor chimici si din combustia biomasei, au un aport important la concentratia gazelor cu efect de sera. Cele mai semnificative surse de emisii de amoniac provin din practicarea intensiva a zootehniei, precum si din ingrasamintele organice utilizate necorespunzator. Ponderea agriculturii in generarea emisiilor de amoniac este de 80%. Cand amoniacul in exces este incorporat in sol determina un efect acidifiant, care poate dauna florei si faunei. In acord cu Protocolul de la Göteburg, un plafon maxim al emisiilor de amoniac va fi stabilit pentru Romania incepand din anul 2010. Nu se anticipeaza ca acesta va fi o problema, deoarece emisiile anuale totale sunt relativ scazute, datorita numarului redus de animale si a disparitiei marilor exploatatii care practica o zootehnie intensiva pe parcursul ultimilor 10- 15 ani.

Silvicultura

Gospodarirea si dezvoltarea padurilor trebuie sa devina un element esential in strategia nationala de prevenire a inundatiilor. Padurile joaca un rol important in regularizarea debitelor cursurilor de apa, in asigurarea calitatii apei si in protejarea unor surse de apa importante pentru comunitatile locale fara alte surse alternative de asigurare a apei. Este cazul padurilor situate in perimetrele de protectie a resurselor de apa subterane sau de suprafata, precum si a padurilor situate pe versantii aferenti

lacurilor naturale si de acumulare. Padurile au un rol important in mentinerea stabilitatii terenurilor, inclusiv pentru controlul eroziunii, alunecarilor de teren sau avalanselor. Impaduririle cu specii indigene vor viza de asemenea terenurile agricole cu probleme de eroziune si pericol de alunecare.