Oviductul la mamifere si pasari

      Oviductele sau salpinxurile sunt organe bilaterale, cu aspect flexuos. Prezinta 3 portiuni: pavilionul, corpul si extremitatea uterina.

            Pavilionul sau infundibulul este extremitatea abdominala a oviductului , avand aspect de palnie. Corpul se extinde in sens caudal, legand pavilionul de extremitatea uterina, prin care oviductul se deschide in cornul uterin, prezentand o usoara strangulatie.

            Mucoasa oviductului apare cutata, prezentand pliuri inalte si ramificate in regiunea infundibulului si mai putin dezvoltate in regiunea istmului. Epiteliul oviductului cuprinde 4 tipuri de celule: columnare ciliate, secretoare, cuneiforme si bazale. Celulele columnare ciliate prezinta cili lungi care prin bataile lor si prin miscarile peristaltice ale oviductului favorizeaza transportul ovulului si al zigotului.

            Infundibulul preia ovocitele eliberate de ovar, peste care in estrus, se aplica bursa ovariana.

            Fecundatia se produce in jumatatea caudala a oviductului. Deplasarea ovulului si oului spre uter se datoreaza activitatii cililor si contractiilor peristaltice.

            La pasari, caile genitale femele sunt reprezentate de oviductul stang. Oviductul este un organ tubular, foarte sinuos, ce se intinde de la ovar la cloaca si este format din 5 segmente morfo-functionale: pavilion, magnum, istm, uterus si vagina. Fiecare segment are un rol bine determinat in formarea oului.

            Pavilionul prezinta o portiune craniala dilatata, cu aspect de palnie, si o portiune caudala, mai ingusta. Are o lungime medie de 6-9 cm. In pavilion, ovocitul parcurge a 2-a diviziune de maturare si are loc fecundatia. Mucoasa pavilionului este puternic incretita si formeaza cute ce converg spre portiunea ingustata.

            La nivelul portiunii caudale apar glande tubulare. Fibrele musculare incep sa se organizeze pe 2 straturi.

            Magnum sau camera albuminogena ocupa o mare parte din lungimea oviductului si are rol de elaborare a albusului. In magnum, galbenusul stationeaza aprox. 3 ore. Peretii magnumului sunt grosi datorita dezvoltarii mucoasei si straturilor musculare. Mucoasa apare extrem de cutata iar suprafata secretorie este marita. In corionul mucoasei sunt prezente numeroase glande formate prin invaginarea epiteliului de suprafata. Galbenusul inainteaza prin insurubare datorita musculaturii magnumului care prezinta fibre musculare cu fascicule spiralate. Astfel antreneaza secretia epiteliala care formeaza albusul si salazele.

            Istmul este un conduct ingustat, cu lungimea de 8cm si diametru de 2cm. Prin activarea glandelor din istm se produc membranele cochiliere ale oului.

            Uterus sau camera cochiliera este o camera ca o portiune mai dilatata a oviductului in care se produce coaja calcaroasa, oul stationand aici circa 20h. Epiteliul mucoasei uterine participa intens la formarea cojii oului, secretand matricea proteica in care se depun sarurile de calciu. Glandele uterusului produc in mai putin de 24h, circa 5g de calciu.

            Totodata hormonii tiroidieni si paratiroidieni joaca un rol important in formarea cojii oului.

            Vaginul este o portiune scurta si ingusta a oviductului, interpusa intre uterus si cloaca. La limita cu uterusul este prezent un sfincter muscular.

            Formarea oului si deplasarea sa prin cele 5 segmente ale oviductului dureaza in medie 24h. Deplasarea se produce prin contractiile fibrelor netede sub influenta oxitocinei.