Inmultirea in captivitate - cuibul - inmultirea cintezelor

Se poate spune cu certitudine despre zebrute ca sunt cele mai simplu de inmultit in captivitate pasari de colivie. le trebuie doar un cuib, materiale de constructie, mancare adecvata si de restul se ocupa ele.

Perechea

Daca cumparati o pereche mascul si femela de zebrute, aveti in vedere ca, pentru a le putea inmulti in viitor fara riscuri, ele nu trebuie sa fie inrudite. Astfel, se pot cumpara pasarile de la magazine sau crescatori diferiti, deoarece vanzatorul de la pet-shop nu va sti care pasari sunt inrudite cu care. Imperecherea dintre pasari inrudite poate avea niste rezultate ingrozitoare, cum ar fi pui cu handicapuri severe (lipsa de membre, moarte prematura, tulburari de comportament, vulnerabilitate ridicata la boli si lista poate continua.) Iar aceste rezultate se pot obtine la orice imperechere cu orice fel de rude de sange. Avand o pereche sanatoasa, neinrudita, putem continua.

Pentru a se reproduce, cei doi trebuie sa se placa reciproc. Daca se iau la bataie, se ciupesc sau se observa chiar fatalitate (desi sper sa nu fie cazul), cei doi trebuiesc separati, si se poate incerca cu alta pereche. in aceasta cauza, cei doi trebuie sa fie sanatosi. O pasare bolnava poate fi tinta agresiunii celorlalti. Nu e cruzime, e doar instinct. La fel se intampla pe vremuri si cu bolnavii de lepra-erau izgoniti pentru a preveni imbolnavirea comunitatii. Daca cei doi isi aranjeaza penele reciproc, dorm unul langa celalalt, se joaca, mananca impreuna (99% din cazuri), inseamna ca se plac. Membrii unui cuplu, odata ce trece un timp, vor fi foarte devotati unul celuilalt (exemplu clar ca nu numai la oameni exista dragoste) si nu isi vor schimba perechea decat in caz de separare indelungata sau moarte a partenerului. Sa mergem mai departe

Precautii generale

Zebrutele isi ating maturitatea sexuala la 3 luni de la iesirea din ou. Da, foarte precoce, insa data fiind durata lor de viata medie de 5-6 ani, e destul de bine sa poti produce progenituri cat poti de devreme. Insa desi pot face pui la aceasta varsta, nu este recomandat. Cel mai bine este ca pasarile sa fie lasate sa se maturizeze pana la 10-12 luni pana a fi lasate sa se reproduca. Aceasta pentru a evita cat de cat eventuale probleme cum ar fi ingrijirea proasta a puilor sau oualor (care are ca rezultat de cele mai multe ori moartea progeniturilor), sau intepenirea oualor in canalul dintre ovar si cloaca al femelei, lucru deseori fatal.

Ok Pentru a se reproduce, zebrutelor le sunt necesare hrana abundenta si variata (inclusiv hrana bogata in proteine, adica ou fiert tare), calciu sub forma de os de sepie, fructe moi (pepene, portocala, mar) din cand in cand, si, bineinteles, un cuibusor de nebunii Si sa nu uitam, o colivie spatioasa, cel putin ca cea de marime minima din sectiunea Pe scurt, in care puii isi pot incerca talentele de zbor, ajutati bineinteles de parinti. O pereche care se va reproduce va trebui sa fie singura in colivie, deoarece zebrutele pot deveni agresive si teritoriale cand vine vorba de pui, sau unele pot fura cuibul altora si asa mai departe.

Cuibul

Cuibul este esential in cazul in care se doreste inmultirea cintezelor. De tinut minte ca femela va depune oua toata viata ei, la fel ca si gainile, insa acestea vor fi infertile, numai prezenta unui cuib sau unui loc de cuibarit declansand instinctul de reproducere. ATENTIE: desi e foarte amuzant sa vezi doua sau mai multe zebrute dormind una langa alta intr-un cuib, acesta are rolul principal de a favoriza reproducerea. In cazul in care nu doriti sa aveti cu 3-4 ciocuri mai mult in colivie sau in cazul in care pasarile sunt prea tinere, NU INTRODUCETI CUIBURI IN COLIVIE!!! Zebrutele dorm la fel de bine cocotate pe o bara ca si in cuib. Pentru cuibarit, in comert se gasesc urmatoarele tipuri de cuiburi:

Cuibul impletit din bambus, de tip cos - cuib folosit de majoritatea crescatorilor deoarece este ieftin, poate fi folosit repetate randuri pana se strica din cauza umezelii si este foarte accesibil (Se gasesc la pet-shopuri in doua marimi, normala si mare. Un cuib mai mare este recomandat perechilor care tind sa scoata un numar mai mare de pui intr-un rand, insa este recomandat tuturor perechilor, fiind mai spatios. Necesita insa mai multa munca pentru amenajare). Se ataseaza in interiorul coliviei. Pret estimativ - 150 000 lei.

Cuibul impletit din ierburi - are forma cuibului din bambus, insa e realizat din ierburi si ramurele uscate. Este mai scump decat acesta, se strica mai repede, insa este bun deoarece ofera o izolare termica si fonica mai buna, si este bun pentru perechile care nu prea se pricep la construit. De asemenea, se ataseaza in interiorul coliviei. Pret estimativ - 200 000 lei.

Cuibul de tip cutie-din lemn sau din plastic - preferat deoarece este spatios, iar cel din plastic poate fi curatat usor si refolositde nenumarate ori din cauza ca nu absoarbe umezeala si nu mucegaieste daca e spalat dupa fiecare rand de pui. Pret estimativ - 220 000 lei.



Cuibul nu este gata sa primeasca ouale dindata ce a fost cumparat din magazin, ci reprezinta doar un loc ideal in care pasarile isi pot amenaja cuibul propriu-zis. In vederea acestei amenajari, ele trebuie sa aiba la dispozitie tot timpul materiale de constructie:

Materiale recomandate: pene moi (puf din perna), fibra de cocos (disponibila la pet-shop), servetele taiate franjuri (NU COLORATE SAU PARFUMATE, ci simple!!! Parfumul este toxic pentru pasari, la fel ca si pigmentul), ierburi uscate (a se preleva dintr-un loc ferit de poluare, reziduuri biologice sau chimicale spre ex de pe camp. A se usca obligatoriu inainte, deoarece ierburile verzi pot mucegai usor).

Materiale nerecomandate: rumegusul prea fin - praful emanat poate fi inhalat de pasari (pui sau parinti), vata de bumbac (se poate incalci in jurul picioarelor sau puilor), orice tip de material sintetic, parul altor animale de casa, ramurelele rigide.

Cuibul, inainte de a fi introdus in cuib, poate fi pregatit astfel: in treimea inferioara, pana la 5 cm de intrare se poate pune talas pentru hamsteri (sa fie natural, alcatuit din bucati mari, si in special fara miros, deoarece exista talas cu miros de lamaie, etc, care poate fi toxic) batatorit deoarece acesta absoarbe umezeala din excremente impreuna cu mirosurile si prelungeste viata cuibului. Peste acesta se aseaza un strat de cca 1 cm de ierburi uscate usor compactate, apoi putin puf din perna, care tine si de cald. Ar trebui sa mai ramana in jur de 4 cm pana la intrare, spatiu pe care pasarile si-l vor aranja dupa placul lor, carand materialele disponibile (ATENTIE: adica tot ce nu e comestibil si pot ridica si incape) in cuib. Si, in caz ca nu sunt constructori prea priceputi, in acest cuib pot sa-si depuna ouale si sa-si creasca puii. Dupa ce cuibul a fost bine fixat de colivie, trebuie puse la dispozitia pasarilor materiale de constructie din cele recomandate mai sus. Acestea trebuie sa fie la indemana pana cand se observa ca pasarile au introdus in cuib materiale pana aproape de intrare (zebrutelor le place sa poata privi afara din cuib). In acest moment, trebuie luate materialele pentru a lasa acea mica bordura de la intrare, care va preveni rostogolirea ccidentala a oualor sau a puilor din cuib. Daca se observa oua in cuib, materialele trebuie scoase din colivie, deoarece zebrutele pot acoperi accidental ouale cu materiale, fapt ce va duce la racirea, deci moartea lor. Din cand in cand vor mai aseza un strat subtire de pene deasupra oualor, insa este normal.

Oua

Dupa o perioada de curtare mai lunga sau mai scurta (se poate ajunge la curtare lunga de luni intregi), in care masculul canta aproape tot timpul si din cand in cand adopta o postura foarte tantosa si construieste cuibul, are loc imperecherea, care poate dura mai mult sau mai putin. Daca observati ca masculul sta deasupra femelei si scoate sunete, indepartati-va si lasati-i sa-si continue treaba, deoarece asta inseamna ca se 'pregateste' un rand de oua fertile. De asemenea, acesta este punctul din care ar trebui sa nu mai deranjati perechea decat pentru a schimba apa, a pune mancare sau a schimba hartia de pe fundul coliviei. Cuibul nu se va atinge si se va evita sperierea sau orice supunere la stress a perechii. De altfel, va trebui asigurata o sursa constanta de calciu (os de sepie si grit), insa grit-ul va trebui indepartat imediat dupa ce au fost depuse ouale. In aceasta perioada trebuie asigurata si lumina naturala foarte multa (sa nu uitam ca trebuie asigurat si un loc umbros in colivie), lumina atat de necesara pentru producerea vitaminei D3 in organismul femelei, vitamina ce ajuta la asimilarea calciului ingerat si la fixarea sa in coaja oualor care se formeaza. Daca sunt indeplinite aceste conditii, dupa o perioada de gestatie de cca 8 zile, timp in care ouale ajung la maturitate in interiorul femelei.(perioada in care trebuie sa aiba tot timpul la indemana osul de sepie, si hrana adecvata, reamintesc), femela va depune cate un ou pe zi, lung de cca 1,5 cm, in jur de 5-6 oua in total, iar ouale vor avea o coaja sanatoasa, care va proteja viata ce se dezvolta in interiorul lor ATENTIE: Ouale nu trebuiesc atinse in perioada de incubatie de 13 zile deloc, deoarece porii de pe suprafata cojii, prin care respira puii dinauntru, pot fi astupati de grasimi sau mizerie, sau parintii pot respunge oul. Se vor scoate din cuib orice oua care nu au eclozat imediat dupa ce puii au inceput sa manance singuri. Puii vor ecloza in aceeasi oridine. Cateodata nu vor ecloza toate ouale, unele fiind infertile sau racite accidental. Clocirea incepe de obicei dupa ce a fost depus al treilea ou, insa (rar) poate incepe si mai tarziu, dupa ce a fost depus tot randul. Odata ce au fost depuse ouale, masculul si femela vor cloci impreuna, iesind pe rand sau amandoi din cuib pentru foarte scurte perioade de timp, pentru a se hrani. Din momentul inceperii depunerii pana in momentul in care puii sunt independenti si apti de zbor, peste cca doua luni, se recomanda contactul minim cu pasarile. Se va schimba apa, mancarea si substratul de hartie, eventual se va muta colivia foarte rar, si atat! Nu urmariti prea mult pasarile sau activitatea din cuib, deoarece parintii stresati pot abandona cuibul si lasa ouale sa se raceasca. Odata ce au fost depuse ouale, trebuie scos din colivie Grit-ul (pietrisul-nisip fin), si pusa la dispozitie hrana bogata in proteine pe langa semintele speciale (ou fiert tare si macinat sau mancare speciala de la pet-shop pe baza de ou). Aceasta va fi schimbata des, deoarece oul se strica in cateva ore in conditii normale. Odata ce vor ecloza puii, proteinele din ou si semintele dintr-un meniu complet pentru cinteze le vor asigura o dezvoltare armonioasa si le vor intari organismul.

Puii ))

Cand puii eclozeaza (ies din ou), la 13 zile dupa ce oul a fost depus, sunt mici, orbi si lipsiti de pene. Ei mai raman cu o urma din materialul nutritiv din ou, care le va ajunge pentru cca 3 zile. Daca parintii nu ii hranesc in acest timp, ei vor muri. Imediat ce au iesit din ou, se va aude un sunet aproape imperceptibil, un fff fff, iar parintii vor incepe sa iasa pe rand din cuib pentru a aduce mancare. Puii cresc repede si au nevoie de cantitati din ce in ce mai mari de mancare. O mancare speciala pe baza de ou poate fi cumparata de la pet-shop pentru aceasta perioada, cum ea contine si vitamine si oligominerale atat de benefice pentru pui, insa se poate da si ou fiert macinat. Trebuie tinut minte ca acum, pe langa cele doua ciocuri care trebuiau hranite inainte, mai sunt inca 4 sau mai multi pui infometati mereu. Acel fff fff va evolua spre un piuit ascutit si puternic. Dupa cca 5 zile, puii isi deschid ochii. Oricat de draguti vi s-ar parea acesti micuti, rezistati tentatiei de a-i lua in mana sau atinge, deoarece pot fi parasiti de parinti. Va incepe sa le apara un penaj gri-deschis pufos si la varsta de cca 18 zile vor incepe sa se aventureze afara din cuib. Ei vor mai fi hraniti timp de 14-21 zile de catre parinti, timp in care vor fi invatat sa se hraneasca si sa bea singuri, dupa care vor fi alungati din cuib (intarcati) In acest moment se recomanda separarea puilor de parinti si scoaterea cuibului din colivie, deoarece este mai bine ca parintii sa fie lasati sa se odihneasca in jur de 3 luni pana vor fi lasati sa aiba pui din nou. Odata ce zebrutele au inceput sa se inmulteasca, nu se vor mai opri decat daca le este indepartat cuibul. Data fiind durata lor de viata scurta, instinctul de reproducere este foarte puternic. Mai multe randuri de pui scoase unul dupa altul vor slabi parintii si ii vor face mai vulnerabili la boli, asa ca lasati-i sa se odihneasca. O merita.

Dupa ce puii au fost separati de parinti (imediat ce acestia au inceput sa-i alunge din apropierea cuibului), ei vor trebui sexati (pe baza penajului sau al culorii ciocului). Odata ce au fost sexati, aveti mai multe optiuni. Ori ii puteti da sau vinde la un pet-shop (din prudenta si pentru binele speciei, ca sa evitati incrucisarea rudelor, nu duceti pasari de ambele sexe inrudite la acelasi pet-shop), ori ii puteti tine (dar, prin separarea masculilor de femele, evitati formarea de perechi inrudite), ori, cel mai bine, aveti personal grija sa pice in mainile cuiva care sa-i iubeasca si sa aiba grija de ei (la fel, nu dati perechi). Zebrutele nu vor supravietui in libertate, asa ca pentru Dumnezeu, nu le dati drumul pe geam!!! Si inca o data, nu lasati sa se imperecheze rude! Rezultatele pot fi de cosmar.

Inapoi la parinti

Dupa intarcare, cu siguranta zebrutele parinti vor incepe lucrul la un nou rand de pui. De tinut minte este ca la zebrute mai greu este sa le opresti sa se inmulteasca odata ce au inceput decat sa le pornesti, iar singura metoda prin care puteti impiedica inmultirea lor este indepartarea unui loc de cuibarit. Este mult mai bine sa lasati acele pauze de 3 luni intre oportunitatile de a avea pui decat sa le lasati sa scoata doua sau mai multe randuri, deoarece daca fac asa s-ar putea sa devina disperate sau foarte frustrate odata ce le-a fost luat cuibul si pot avea loc batai sau pot chiar incerca sa cuibareasca intr-o hranitoare!!! Ca sa nu mai mentionam ca ingrijirea puilor e o activitate foarte obositoare. Veti observa ca, daca au avut timp sa se refaca, parintii vor fi mai vigurosi si mai apti de a avea grija de un nou rand de pui. Femela va continua insa sa depuna oua, acesta fiind un lucru normal. Nu va depune randuri intregi de oua, ci cate unul nefertil la intervale mari de timp.

LadyGaladriel

o                Vezi profil

o                Vezi posturi forum

o                Mesaj Privat

o                Viziteaza pagina personala

clasa 'Campioni'

Data inscrierii

05 mai, 06

Locație

printre dealurile din Medias

Posturi

Varietati














Cinteza zebra are mai mult de 40 de mutatii, adica varietati de coloratie a penajului, a ciocului sau de dispunere a penajului. Dintre acestea, le vom trata pe cele mai obisnuite.

Mutatiile apar ca rezultat al genelor transmise de parinti. Acestea pot fi dominante (daca sunt prezente la unul dintre parinti, puii vor mosteni aceasta gena, deci caracteristicile inscrise in aceasta gena a parintelui dominant cu sanse de 50%), recesive (gena se va manifesta doar daca ambii parinti sunt purtatori) sau legate de sex (aceste gene se afla pe cromozomul X al femelei. Femelele care mostenesc aceste gene le vor manifesta, pe cand masculii nu trebuie neaparat sa le manifeste, ci pot fi doar purtatori)

Gri - Tipul original, salbatic. Indivizii pot avea mai multe nuante de gri. Masculul are obraji portocalii, modelul cu dungi de zebra pe gat si pe coada, o pata neagra pe piept si pete albe pe fond maro sub aripi. Femela nu manifesta aceste caracteristici. Ambele sexe prezinta 'urma de lacrima' neagra, o dunga care coboara de la ochi spre gusa cca 1 cm.

Castaniu - Ambele sexe au o culoare care variaza de la castaniu la crem. Masculul prezinta trasaturile caracteristice. Este una din mutatiile mele preferate, datorita culorii si aspectului pufos al penajului. Este o mutatie comuna, care e prezenta in special la femele, deoarece gena care o cauzeaza e legata de sex.

Obraji castanii / Obraji gri - Se aseamana cu mutatia Florida Fancy, insa prezinta urme de lacrimi mai pronuntate si, la masculi, o bara pe piept mai pronuntata. Faptul interesant la aceasta mutatie e ca si masculul, si femela prezinta obrajii colorati, care la mascul variaza de la portocaliu la gri, iar la femele in aceleasi colori, insa mult mai diluate. Acest lucru poate alarma, deoarece la prima vedere se pot confunda sexele si multi uita ca doar daca sunt prezente petele laterale sau modelul de pe gusa si piept este vorba de un mascul. Mutatia mea preferata.

Piept negru - Masculul prezinta o bara de pe piept de doua ori mai mare decat e normal, la fel ca si petele portocalii de pe obraji care se pot uni la ceafa din cauza dimensiunii lor, iar petele de sub aripi sunt mai alungite si maroniul poate deveni chiar rosiatic. Atat masculii cat si femelele prezinta un penaj ventral foarte alb.



Obraji negri - Aspect neobisnuit. Obrajii negri caracteristici acestei mutatii sunt prezenti si la amsculi, si la femele. Pana si petele de sub aripi ale masculilor pot fi pe un fond negru.

Fata neagra - Au fata complet neagra (portiunea dintre cioc si ochi), si o buna parte din zona ventrala neagra. Lateralele pot fi rosii sau maro cu foarte putine (daca nu chiar fara) pete albe. Si femelele pot prezenta fata neagra caracteristica, insa mai putin pronuntat ca masculii. Ele tind sa aiba fete argintii sau gri.

Piept portocaliu - Au majoritatea partilor care ar fi trebuit sa fie negre de pe piept (barele subtiri, pata), daca nu toate, portocalii. Femela arata normal, in afara de barele de pe coada portocalii



Alb flancat cu castaniu - Ambele sexe au culoarea alba spre fildes. Masculii au pata de pe piept, obrajii si flancurile normale, insa putin mai diluate decat la gri-ul normal. Femelele sunt in intregime albe, cu urma de lacrima neagra.

Creasta - Unele pasari prezinta pene care stau ridicate pe cap, o rozeta, o creasta in forma de semicerc, etc. In aceasta consta mutatia.

Argintiu dominant - Coloratie gri-argintiu sau chiar albastruie cateodata. Se aseamana cu argintiul recesiv, insa petele de pe obraji si de sub aripi de un castaniu deschis sau alb, si nu prezinta nici o urma de portocaliu. Au si o culoare mai intunecata.

Argintiu recesiv - Penaj argintiu-gri foarte deschis. Masculul retine coloratia portocalie de pe obraji si cea maro de sub aripi.

Baltat - Penajul de o culoare normala (gri sau castanie) este patat cu alb pe alocuri.



Florida Fancy (Isabel) - Penaj alb stralucitor sau crem foarte deschis. Masculul retine culoarea normala de pe obraji si de sub aripi, insa ii lipseste pata de pe piept si orice urma de negru, inclusiv urma de lacrima. Prin aceasta se deosebesc de mutatia Alb flancat cu castaniu.

Spate deschis - Culoare foarte diluata pe spate, zona ventrala alba. Ambele sexe prezinta marcaje albe stralucitoare pe aripi. la masculi, obrajii si zonele de sub aripi sunt de un crem foarte deschis. Pata de pe piept si coada negre.

Pinguin - Partea superioara a corpului intunecata, cu marcaje alb-argintii pe aripi. Pieptul si partea ventrala de un alb stralucitor. Masculului ii lipseste bara de pe piept. Obrajii si flancurile sunt colorate normal, usor diluate. Femela are obraju albi si ii lipsesc urmele de lacrimi.



Alb - Penaj complet alb. Sexarea se face dupa culoarea ciocului (cioc rosu la masculi, portocaliu pal la femele). Daca prezinta pete usoare, dar observabile, sunt baltati.

Cioc galben - Mutatie ce prezinta un cioc galben.

Referat: Controlul functiei de reproductie la suine (REPRODUCTIA ASISTATA LA ANIMALE) Proiect: Controlul functiei de reproductie la suine

LadyGaladriel

o                Vezi profil

o                Vezi posturi forum

o                Mesaj Privat

o                Viziteaza pagina personala

clasa 'Campioni'

Data inscrierii

05 mai, 06

Locație

printre dealurile din Medias

Posturi

Nyi-Nyi (denumirea aborigena)

Zebruta Australiana este, dupa cum sugereaza si numele, originara de pe continentul australian, unde este o pasare foarte comuna, populand zonele ierboase si lizierele padurilor forte rare. Desi tara sa de origine este Australia, aceste pasari au fost crescute si inmultite in captivitate timp de peste 100 de ani, existand acum mai multe varietati, cum ar fi Zebruta Americana, Englezeasca sau Europeana. Nu, nu sunt specii diferite, ci difera doar prin talie sau constitutie. Spre exemplu, in Europa, zebrutele sunt foarte populare la expozitiile de pasari, si se apreciaza o talie mai mare, o constitutie mai robusta, pe cand cele din America au o talie usor mai mica si sunt mai zvelte. Este exact acelasi fenomen care a dat nastere raselor de caini: imperecherea selectiva. Daca se imperecheaza indivizii cei mai mari, progeniturile rezultate vor mosteni, evident, talia si constitutia parintilor lor. Acelasi fenomen a dat nastere si numeroaselor mutatii existente, tratate in link-ul special al site-ului. Desigur, aceasta regula nu se aplica micutei Zebrute de Timor, care desi face parte din aceeasi specie, a evoluat separat la un moment dat de specia-mama de pe continentul australian, ajungand sa aiba dimensiunile sale injumatatite fara 'ajutorul' omului evoluand separat in Arhipelagul Indonezian. Este una din cele mai rare varietati de zebruta din avicultura, deoarece se imperecheaza foarte usor cu zebruta obisnuita, progeniturile hibride mostenind caracteristicile Zebrutei Australiene, avand o talie mai mare, dezvoltand dungile de pe gat si pierzandu-si aspectul zvelt al Timor-ului.

Sexarea

Este foarte simpla. Masculul prezinta pete de culoare portocalie-castanie de-o parte si de alta a capului, dungi pe gat si o pata neagra pe piept, precum si pete albe pe fond maro de-o parte si de alta a corpului, sub aripi. Femela este lipsita de aceste caracteristici. In cazul rar (unele mutatii) in care aceste caractere lipsesc, sexarea se face dupa faptul ca masculul are ciocul de un rosu aprins sau portocaliu rosiatic iar femela are ciocul de un portocaliu mai deschis la culoare decat al masculului. Si sa nu uitam: desi ambele sexe produc acel sunet nazal foarte amuzant, ca un bib bib sau un nhi nhi (de unde si numele dat de aborigeni), doar mascului poate canta trilul sau caracteristic foarte complex.

Dieta

Un amestec de seminte standard pentru cinteze alcatuie baza meniului pentru zebrute. Aceste amestecuri se gasesc la majoritatea pet-shop-urilor din tara, insa personal recomand a nu se cumpara cel mai ieftin amestec de pe raft, SI IN NICI UN CAZ HRANA SPECIALA PENTRU PERUSI, CANARI SAU ALTE PASARI. Aceste amestecuri speciale contin, pe langa obisnuitul mei, si alte seminte, fiecare cu continutul ei de proteine, grasimi, etc. Amestecul de baza este indicat a fi unul vitaminizat. Eu folosesc Vitakraft Exotis Complete ®, care este imbunatatit cu vitamine, minerale si oligoelemente, un amestec fabricat in Germania special pentru cinteze din seminte originare din Australia. O cutie de 500 g costa in jur de 70 000 lei si ajunge pentru in jur de 2 luni unei perechi. Mananca cu pofta mancare pe baza de ou (disponibila la pet-shop), sau ou fiert tare si macinat (crescatorii straini recomanda a se macina cu coaja cu tot, insa eu unul nu recomand aceasta deoarece ouale disponibile pe piata in Romania sunt stampilate, iar tusul acela poate fi toxic pentru pasari), fructe (portocale, mere sau pepene rosu), sau verdeturi (morcov dat prin razatoare) BINE SPALATE SI CURATATE in prealabil, fructele fiind servite taiate in bucatele mici si FARA COAJA (care poate contine urme de ingrasaminte, pesticide sau alte chimicale. La pet-shopuri sunt disponibile amestecuri de ou cu fructe, insa nu trebuie uitat ca aceste mancaruri sunt tratatii si nu trebuie oferite constant pasarilor, ci doar ca mici 'cadouri', pe care ele le vor aprecia cu siguranta. Aceste alimente vor trebui date mai des in cazul in care se doreste inmultirea Zebrutelor in captivitate, lucru tratat in detaliu in sectiunea 'Probleme mai delicate'. Nisipul grunjos (Grit) special pentru pasari (nu luati de pe santier sau de pe strada daca nu cumva aveti de gand sa ucideti sarmanele pasari), obtinut de preferabil din cochilii macinate (consultati pet-shop-ul) si calciul sub forma de os de sepie trebuie sa fie tot timpul la dispozitia pasarilor, cu exceptia nisipului, care trebuie indepartat imediat daca pasarile fac pui, pana cand acestia parasesc definitiv cuibul si sunt independenti de parinti. Daca parintii incearca sa le dea puilor pietricele, acestia pot muri. Pe langa faptul ca osul de sepie este o sursa esentiala de calciu si oligoelemente atat de necesare sistemului osos si nervos al pasarilor, acesta mentine si un cioc ascutit si puternic. Acesta asigura si putina distractie, scapandu-le de orice frustrare, astfel prevenind certurile dintre pasari. Insa o jucarie mica si sigura (exista jucarii recomandate) este binevenita. Pasarile cateodata trebuie si sa isi descarce nervii pe ceva, si este recomandat sa nu si-i descarce pe penele altei pasari. Delicatese precum un baton de mei cu miere (pentru cinteze, nu canari, deoarece cele pentru canari contin o varietate de seminte pe care cintezele nu prea le agreaza) sunt deasemenea binevenite. Apa pentru baut trebuie schimbata zilnic sau de doua ori zilnic, deoarece apa proaspata si curata e esentiala pentru sanatatea oricarei pasari. Mancarea poate fi asezata in hranitori pentru colivie, osul de sepie, daca nu e prevazut cu carlige de atasare la barele coliviei, poate fi infipt intre doua bare intr-un loc accesibil (langa o bara pt cocotat). Hranitorile trebuie sa aiba spatiu suficient intre ele pentru a preveni situatiile in care pasarea sta pe una in timp ce mananca din cealalta, impiedicand astfel contaminarea mancarurilor prin defecatie accidentala. Hraitorile nu trebuiesc niciodata asezate sub barele pe care stau pasarile din aceleasi motive. Apa ar trebui pusa la dispozitia pasarilor dintr-o adapatoare (disponibila la pet-shop).

Acomodare

Primul lucru care trebuie luat in considerare la achizitionarea acestor pasari este unul, din pacate, omis de foarte multi proprietari de pasari din tara: conditiile de trai, in special cele sociale si de 'cazare'. Aici sunt cateva reguli de aur pe care, daca nu le respectati, sa nu va cumparat aceste minunate pasari decat daca aveti de gand sa le chinuiti si sa le tineti nefericite toata viata:

O zebruta singura e o zebruta trista. Daca aveti de gand sa cumparati o zebruta, trebuie sa ii cumparati si un prieten (nu conteaza de ce sex). Zebrutele sunt pasari foarte sociale, ele traind in natura in grupuri ce numara sute de indivizi. Ele nu pot fi imblanzite, nu se ataseaza de om, ci se simt bine numai in compania a cel putin unui individ din aceeasi specie. Sexul nu este important, lupte intre pasari avand loc foarte rar si numai in conditii de stres extrem sau lipsa de spatiu. Un pont: daca pasarile sunt de acelasi sex, se simt mai bine in numar impar. Daca sunt si masculi si femele, vor trebui sa existe perechi mascul-femela fara ca nimeni sa fie lasat pe-afara. Adica sa fie acelasi numar de masculi si de femele. Desi zebrutele se inteleg bine cu orice pasari, in colivie cu ele pot fi numai ALTE SPECII DE CINTEZE (canari, pescarusi japonezi, cinteze Gould), si sub nici o forma pasari de talie mai mare, perusi sau papagali!!! Acestea din urma au un cioc foarte puternic care, in cazul unor neintelegeri sau chiar din joaca, pot reteza foarte usor un picior de zebruta.

Nu poti zbura daca nu ai unde. Zebrutele sunt pasari foarte active si jucause, deci au nevoie de un spatiu mare in care sa zboare si in care sa-si desfasoare activitatile lor pasaresti cum ar fi urmaririle in joaca, concertele ocazionale, etc. Dimensiunile minime ale unei colivii in care sa traiasca fericiti de la 2 pana la 4 indivizi sunt 70 cm Lungime x 50 cm Latime x 50 cm Inaltime. In aceasta colivie trebuie sa existe diverse bete de cocotat, de preferabil de grosimi diferite pentru a exersa picioarele si a preveni artrita (da, pana si pasarile au asa ceva). Mai trebuie sa existe un loc umbrit si ascuns de privirile curiosilor, spre exemplu o bara de cocotat de langa un perete al coliviei inconjurata de plante artificiale (se pot folosi si plante naturale, insa pasarile distrug orice le incape in cioc si multe plante sunt toxice), care le ofera pasarilor putina intimitate si umbra. Zebrutelor le place foarte mult soarele. De aceea colivia, in timpul zilei, trebuie amplasata intr-un loc insorit, ferit de curentii de aer (o fereastra nu e o idee prea buna, deoarece sunt prezenti curenti de aer iar o eventuala neglijenta poate cauza o tragedie). O masuta dintr-un balcon e recomandata. Insa trebuie tinut minte ca un loc umbrit in colivie devine astfel obligatoriu!!! Soarele puternic face si bine, dar si rau daca nu ai cum sa te ascunzi de el. O scaldatoare exterioara (se prinde in dreptul unei usi a coliviei) este iarasi necesara deoarece zebrutelor le place foarte mult sa se scalde. Merge si un recipient putin adanc cu cca 2 cm de apa in el plasat in interiorul custii, insa pasarile nu fac baie cum facem noi. Ele stropesc pretutindeni in jur, de aceea o scaldatoare exterioara este cea mai recomandata. Zebrutele, desi sunt niste pasari foarte rezistente, nu trebuie expuse la temperaturi prea scazute (iarna trebuiesc tinute in casa, sau intr-un balcon inchis, langa o fereastra pentru a avea parte de soare, insa departe de curenti de aer si cu posibilitatea de a se adaposti la umbra undeva) si nici la temperaturi prea ridicate (vara trebuie oferita umbra in colivie, si obligatoriu apa curata pentru scaldat). Pe fundul coliviei trebuie asezata o hartie care se schimba zilnic deoarece, desi excrementele acestor pasari nu miros, igiena este o parte la fel de importanta a vietii lor cat si a vietii noastre. NICIODATA NU SCHIMBATI HRANA, APA DIN SCALDATOARE SAU HARTIA DE SUBSTRAT FARA A VA ASIGURA CA TOATE USILE SI FERESTRELE SUNT INCHISE!!! ZEBRUTELE NU SUNT PERUSI, IAR ODATA CE AU IESIT DIN COLIVIE, CU GREU MAI POT FI PRINSE. ZBOARA DE 3 ORI MAI REPEDE DECAT PERUSII!!!. In caz de evadare, metodele cele mai sigure de recapturare sunt sa asteptati pana pasarea se aseaza undeva, apoi sa lasati usor sa cada o tesatura foarte usoara peste pasare, apoi sa o apucati cu grija (nu aruncati cu tricouri etc in pasari deoarece le puteti rani!!! Un tricou subtire poate fi lasat sa cada usor deasupra pasarii) sau sa folositi apa intr-un pulverizator (bine spalat inainte). Pulverizati o pasare aleasa pana cand e prea uda si prea grea pentru a mai putea zbura. Nu se recomanda alergarea pasarilor pana la epuizare. Dupa recapturare, rebuie lasate singure pentru a se linisti cca 30 min. Recapturarea trebuie aplicata in cazuri de urgenta (trebuie sa plecati undeva, sa aerisiti) deoarece mai mult ca sigur stomacul zebrutelor nu va rezista prea mult fara mancare, de care va fi atras ca de un magnet. Cel mai probabil vor reveni in colivie (singurul mediu 100% sigur pe care il cunosc) seara pentru a dormi sau pentru a se hrani. Daca au zburat pe geam, desi nu mi s-a intamplat, cred ca cel mai bine ar fi sa lasati cusca unde era si loc pt a intra inapoi, in speranta ca se vor intoarce in singurul loc pe care il stiu a fi sigur.

Liniste, va rogSI NU FUMATI!!! Zebrutele sunt niste pasari care se simt cel mai bine daca doar le lasati mancare si apa iar apoi le lasati in pace. De aceea colivia trebuie amplasata in locuri ferite de zgomote, oameni care umbla de colo-colo sau copii mici care pot stresa prea mult pasarile speriindu-le sau urmarindu-le prea des. ATENTIE: Colivia nu va fi tinuta niciodata in locuri expuse fumului (de tigara sau orice fel de fum care poate ucide pasarile in minute!!!) sau in bucatarie, unde vaporii emanati de tigaile non-stick sau monoxidul de carbon emanat de aragaz vor ucide rapid zebrutele. Stresul poate scurta drastic durata de viata si asa mica, de in jur de 7 ani, a acestor mici pasari. Daca vreti sa va uitati la ele, faceti-o de la distanta (min. 2 m), fara miscari bruste sau sunete puternice. Zebrutele sunt pasari foarte fricoase, insa pentru niste fiinte aflate pe treapta cea mai de jos a lantului trofic, a fi vigilent inseamna a apuca ziua de maine.