Cum comunicam cu cainii
Limbajul
trupului - sistemul canin de comunicare
Asemeni oamenilor, cainii utilizeaza un
sistem propriu de comunicare. Adeseori, ne intrebam ce exprima un caine atunci
cand latra sau urla, cand da din coada, cand isi da urechile pe spate
Majoritatea miscarilor si a posturilor reprezinta o sursa de informatii,
adevarate barometre ce reflecta starile sufletesti si intentiile prietenilor
nostri, cainii. Atat timp cat noi, oamenii, vom fi capabili sa 'citim'
mesajul transmis de catre acestia, vom reusi sa-i intelegem mai bine, stabilind
legaturi indestructibile.
Pentru a comunica intre ei, lupii au dezvoltat, de-a lungul secolelor, un
sistem elaborat, bazat pe limbajul trupului, expesii faciale si vocalizare. Si
cainii domesticiti folosesc asemenea metode de informare, usor de inteles de
alte exemplare din aceeasi specie. Daca invatati cum sa interpretati
'sentimentele' cainelui dumneavoastra, observandu-i posturile si
expresiile, ascultand ceea ce 'spune' , sunteti pe drumul cel bun al
comunicarii cu el, si veti sti cum sa preveniti sau sa rezolvati eventualele
probleme de comportament.
Succesul in demersul 'traducerii' semnalelor emise de trupul cainelui
presupune o bogata experienta. De aceea, incepeti prin a studia miscarile
acestuia; mergeti cu el intr-un parc, pentru a observa cum interactioneaza cu
alti caini. Urmariti separat diferitele parti ale corpului sau (ochi, urechi,
coada, par, intreaga postura) si, in functie de pozitie, incercati sa ghiciti
ce intentioneaza sa faca animalul.
Pentru a va veni in ajutor, va prezentam in continuare principalele posturi si
manifestari exterioare tipice cainilor.
Posturile care denota incredere in sine
Pozitia inalta a corpului cainelui; coada este uneori ridicata, alteori executa
o miscare lenta de maturare; urechile sunt ciulite sau relaxate; pupilele sunt
micsorate si relaxate, iar privirea este directa.
Posturile care denota teama
Pozitia joasa a corpului cainelui; coada este coborata, indoita sub corp sau
executa o miscare nervoasa de maturare; cainele priveste intr-o parte sau
intoarce capul, astfel incat i se vede albul ochilor, iar pupilele sunt
dilatate; adesea, cainii latra de frica, in incercarea de a pastra distanta
intre ei si ceea ce le-a provocat teama, in special daca sunt inchisi sau se
afla in lesa. De obicei, cainii iritati au parul zburlit pe ceafa, in zona
umerilor si chiar in portiunea dinaintea cozii, ceea ce nu denota neaparat
agresiune, ci numai faptul ca sunt in alerta. Unii caini se
'zbarlesc' mai repede, la fel ca si oamenii sensibili care rosesc
usor.
Postura de dominare
De obicei, postura de dominare se recunoaste prin tinuta semeata dintre doi
caini, cel care domina sta deasupra, agata barbia celui dominant sau isi pune
labele pe umerii lui; cainele dominant accepta cu calm ca alti caini sa-i linga
botul; cainele sigur pe sine se va rostogoli pe spate si isi va expune
pantecele, invitandu-i pe alti caini la joc. In astfel de momente, cainele
dominant este relaxat si ii priveste pe ceilalti in ochi. Uneori, incalecarea
unui alt caine reprezinta un semn de dominanta; acest gest, adesea interpretat
gresit, poate fi folosit, insa, si de catre un patruped de rang inferior,
pentru a-si demonstra supunerea fata de cel de rang superior.
Postura de subordonare
Capul si corpul sunt coborate; un caine dominat permite altui caine sa stea
deasupra lui sau sa puna capul pe umerii sai; el linge buzele sau colturile
buzelor altui caine; se rostogoleste sau isi fereste capul si privirea de alti
caini, in timp ce isi ascunde coada. In cadrul grupului, ierarhia este
mentinuta si demonstrata, de obicei, de catre membrii dominanti. Cainii
dominanti se manifesta rareori, pentru a-si arata rangul. Cele mai multe
demonstratii si aproape toate luptele pentru suprematie sunt declansate de
catre membrii de rang mediu sau de cei lipsiti de incredere in fortele proprii.
Joaca si invitatiile la joaca
De vreme ce joaca este o activitate la fel de serioasa ca si lupta, vanatoarea
sau reproducerea, cainii au ritualuri precise prin care isi exprima intentiile
pasnice si dispozitita pentru distractie. Ei lanseaza invitatii la joc - isi
arcuiesc spatele, isi agita labele prin aer (mai ales puii) - care par a spune
'daca sar pe tine sau te prind cu coltii e doar in gluma!'. Chiar si
in timpul unor jocuri mai 'dure' ei sunt destul de relaxati, iar
buzele le acopera dintii. In asemenea situatii cainii latra rar, strident,
astfel decat atunci cand se tem sau vor sa-si atentioneze stapanii. Uneori, cainii
mimeaza monta, in joaca, se excita, dar nu ca in timpul actului sexual. Astfel,
se pare ca intre cei doi parteneri se creeaza o anumita relatie. Asemenea
manifestari reprezinta, ocazional, demonstratii de dominare. S-ar putea ca unii
caini de rang inferior sa incerce, in acest mod (incalecandu-i pe cei de rang
superior) sa-si stabileasca pozitita in grupul din care fac parte.
Inclinarea corpului cainelui, cu posteriorul si coada ridicate si picioarele
din fata coborate, reprezinta o invitatie explicita la joaca. Urechile sunt
ridicate, indreptate spre inainte, ochii sunt relaxati, iar cainele
'zambeste' cu gura deschisa.
Limbajul
trupului - semnele emise de caini in conditii de stres sau de relaxare
Indici de stres si 'semnale de calmare'
De multe ori, cainii pot dezvolta o stare de stres sau de teama, in situatii
frustrante, precum orele de dresaj sau invatarea unei comenzi noi. Semnele de
stres manifestate pot fi interpretate in functie de formele de exprimare
comportamentala. Astfel, cainele aflat in stare de tensiune tremura,
schelalaie, urineaza de frica, urechile sunt date pe spate, iar pupilele sunt
dilatate. De asemenea, acesta produce o serie de sunete asemanatoare
gafaitului, in timp ce colturile botului sunt trase inapoi. Coada este lasata,
iar corpul are o postura joasa; se observa urme de transpiratie intre degetele
labelor. Cainii stresati respira mai repede ca de obicei, casca si clipesc des,
isi ling buzele si nasul in mod frecvent sau scot limba si o lasa sa atarne.
Deseori adopta o pozitie de retragere, intorc capul si isi misca trupul cu
repeziciune. De asemenea, animalele frustrate latra, obiceiul fiind observat
indeosebi la cele care isi apara teritoriul - de exemplu: doi caini situati de
o parte si de cealalta a unui gard despartitor; cainele aflat in captivitate se
manifesta astfel fata de cel care trece prin dreptul campului sau vizual.
Unele studii de comportament canin demonstreaza ca animalele de haita, in speta
cainii, au nenumarate modalitati de evitare si de manifestare a agresiunii. In vederea
reducerii stresului, atat pentru ei cat si pentru cei cu care interactioneaza
(inclusiv oamenii), cainii folosesc anumite 'semnale de calmare'.
Pentru a se linisti, acestia casca, privesc inapoi, isi ling botul, se misca
incet, se invartesc, adulmeca pamantul, devin vioi, adopta pozitita
'sezi' sau stau complet intinsi. Majoritatea atitudinilor enumerate
reprezinta un limbaj opus celui semnalat in cazul interactiunii agresive.
Cateodata, daca mangaiati cainele pe spate, acesta se va scutura si astfel isi
va aduce o stare de relaxare.
Semne de agresivitate
Manifestarea agresivitati se recunoaste prin urmatoarele atitudini: cainele isi
incordeaza picioarele si corpul; isi inalta capul (tinuta sameata); urechile
sunt lipite de cap si indreptate spre spate; ochii se micsoreaza, iar privirea
este fixa (pupilele pot fi foarte dilatate sau micsorate); isi arata coltii;
blana se zbarleste (de-a lungul spatelui, in special pe ceafa si in zona
umerilor); coada sta in pozitie ridicata.
Aunci cand asistam la interactiunea dintre propriul caine si alti patrupezi,
regula principala este sa-l lasam sa se comporte intr-un mod adecvat situatiei.
Adulmecarea partii posterioare a altui caine, joaca agresiva, latratul in
apropierea urechilor pet-ului din vecinatate, incalecarea ca semn de dominanta,
toate acestea reprezinta manifestari comportamentale normale, pe care cainele
le practica in prezenta altor semeni si care nu ar trebui sa va ingrijoreze.
Daca, insa, cainele dumeavoastra dezvolta un comportament diferit fata de cele
prezentate anterior, adica este nervos, speriat, sau infuriat de prezenta altor
caini, atunci va trebui sa-l linistiti si sa-l indepartati de ceilalti. Este
suficient sa-l chemati sau sa-l stropiti usor cu apa (aceasta nu este o
pedeapsa, ci constituie o actiune de distragere a atentiei). Daca totusi
cainele este prea agitat, este necesar ca el sa fie retras din zona de actiune
(pentru cateva minute) cu ajutorul lesei (nici aceasta nu este o pedeapsa, ci
doar o masura necesara pentru calmarea lui).
Pe langa situatiile la care ne-am referit deja, mai grave sunt interventiile
deosebit de agresive ale cainilor din haita. Daca va aflati impreuna cu cainele
in mijlocul unei haite, nu interpretati gresit manifestarile acestuia. El va
latra puternic la animalele straine si se poate intampla chiar sa nu raspunda
la indicatiile si la comenzile de calmare. Nu trebuie condamnat! Este evident
faptul ca partenerul canin isi apara stapanul, pe dumneavoastra, o fiinta
valoroasa, pe care el se simte obligat sa o protejeze de orice fel de pericole.
forme
respiratorii – febra, puls rapid si neregulattuse, jetaj mucos
forme
septicemice – evolutie supraacuta apoplectica, cu moarte rapida
forme
oculte, avortate.
Tablou morfopatologic
Leziunile
pot fi eruptive sau neeruptive. Forma benigna se manifesta constant
prin aparitia exantemului aftos, mai rar enantem si leziuni neeruptive. In
formele maligne apar leziuni neeruptive dar si exantem aftos. La ex. necropsic
se pot descoperi leziuni eruptive si pe anumite segmente ale tubului digestiv
si respirator. Dupa spargerea aftelor raman eroziuni neregulate cu
fundul granular care se acopera repede cu un strat subtire de
fibrina. In cazul leziunilor neeruptive, cordul apare flasc, cu pete
cenusii ( cord tigrat).
Diagnostic:
anatomoclinic
si epidemiologic este usor de anticipat
pt
diagnostic de laborator se recolteaza- pereti veziculari, lichid limfatic
din leziunile linguale. Se mai pot trimite probe de sange si saliva.
Materialul patologic suspect trebuie sa fie cat mai recent
ex
de laborator – RFC, izolare si identificare virus pe culturi celulare,
ELISA, BLF (test enzimatic de blocare in faza lichida), PCR
Prognostic:
Cu exceptia
evolutiei la animale tinere unde boala poate imbraca forme supraacute
si acute maligne, la celelalte categorii de varsta de la toate speciile,
prognosticul este favorabil.
Profilaxie:
controlul
circulatiei animalelor
carantina
obligatorie
cunoasterea
situatiei epidemiologice a fiecarei tari
controlul
circulatiei virusului
programe
imunoprofilactice (vaccinari)
In Europa
de Vest, Centrala si partial de Est, vaccinarea antiaftoasa
a fost sistata in urma cu > 10 ani, majoritatea ramanand in continuare
indemne.
Combatere:
FA face
parte din lista A a OIE , in care detine inca prima pozitie.
masuri
de asanare rapida a bolii prin uciderea si ingroparea tuturor
animalelor bolnave si a animalelor aflate in contact cu acestea
toate
produsele de la aceste animale sunt distruse
dezinfectia
materialelor, obiectelor, mijloacelor de transport, adaposturilor
pasunile
si terenurile neadapostite se autosterilizeaza dupa 10-12
zile de la contaminare.
circulatia
oamenilor in focarul de febra va fi limitata
ANEMIA INFECTIOASA ECVINA
-