Comunicarea la animale

Comunicarea la animale

Bazele comunicarii.

Animalele au capacitatea de a raspunde diferit mediul lor. Principalele caracteristici ale acestui mediu pot avea efecte diferite:

orientarea

optinerea unui raspuns din partea celorlalte animale

trezirea

Orientarea se refera la modalitatea de raspuns caracteristicilor fizice de baza ale mediului sau. El percepe lumina, gravitatia, aerul, curentii de apa si alte elemente de acest gen.

Ex. Un peste se odihneste pe directia curentului;

Soarecii in intuneric au un reflex de orientare fata de

verticala, datorita carui fapt pot sta in picioare

respectind gravitatia.

Obtinerea unui raspuns din partea celorlalte animale se refera la felul in care comportamentul de raspuns apare in relatie cu ceea ce percepe animalul. Un comportament specific a unui alt individ sau un element specific mediului sunt legate de un anumit comportament al animalului.

Trezire se refera la raspunsuri mai putin specifice. Fiecare cale senzitiva de transmitere a impulsurilor are o serie de cai conectate cu formatiunea reticulara. Formatiunea reticulara este alcatuita din fibre nervoase si este situata la nivelul trunchiului cerebral fiind conectata prin cai nespecifice de conducere cu toate centrele superioare corticale pe care le stimuleaza, pregatindu-le pentru actiune.

Modurile de comunicare.

Diferite grupuri de animale dispun de modalitati de comunicare specializate. Cum ar fi:

a) Comunicarea tactila

b) Semnalele sonore

c) Semnalele chimice

d) Semnalele vizuale

a) Comunicarea tactila

Comunicarea tactila este importanta mai ales pentru intervertebrate; pentru rime, care ies noaptea din pamint pentru a se imperechea, sau pentru insectele sociale.

Comunicarea tactila este limitata, pentru a fi utilizata ea presupune imediata proximitatea, iar tactul isi are propriele sale variatii.

b) Semnalele sonore

Sunetul este mult mai potrivit atunci cind comunicarea trebuie sa acopere distante mai mari si poate chiar sa depaseasca obstacole cum ar fi vegetatia densa. Sfrinciocul african foloseste sunetele joase, ascunsi in vegetatia deasa masculul si femela desfasoara un gen de duiet, in care replicile pe care si le adreseaza unu altuia alterneaza. Notele joase sunt ajutor in trecerea tufiselor dese pe distante mari. Comunicare la balenele cocosate poate fi receptionate la distante sute de mile.

c) Semnalele chimice

Comunicarea chimica este folosita atit de insecte, cit si de mamifere. Informatiile transmise trebuie sa fie relativ stabile si simple. Rolul acestor semnale chimice, denumite feromoni, este de a stimula impulsul reproductiv. Se presupune ca ei joaca un rol important si in comunicarea umana. Feromonii si semnalele teritoriale trebuie sa fii suficient de persistente, motiv pentru care ei sunt alcatuit din substante greu volative. Substantele chimice pe care ei folosesc ca semnale de alarma pot fi mai putin persistente. Ca urmare ei pot fi volative.

d) Semnalele vizuale

Varietatea semnalelor vizuale este semnificativ mai redus. Din cele mai multe ori, semnalele de alarma includ strafulgerari albe vizibile la distante mari. Importanta culorii este mai mare in cazul pestilor al reptililor si al pasarilor, si mai mic in cazul mamiferilor cu exceptia primatelor li a oamenilor.

Metacomunicarea

Descrierea situatiei in care un anumit mesaj intentioneaza sa casifice semnalele care vor urma. Chemarea puilor la joaca, unele carnivore isi tin fruntea aplicata pentru ma indica faptul ca toate miscarile aparent agresive care vor urma sunt facute in joc. Uneori, ciinii dau din coada, in timp ce se lupta in joaca. In acest fel animalele tinere pot invata sa urmareasca prada si sa atace, fara riscuri pe care il implica angajarea intr-o lupta reala.

Eficienta comunicarii sociala a animalelor.

Masurarea raspunselor primite este singura modalitate prin care putem fi siguri de functionarea comunicarii sociale a animalelor.

Eficienta unui semnal este dificil de evaluat. Faptul ca nu exista raspunsuri nu inseamna ca semnalul pur si simplu nu este eficient. Pot exista numeroase alte motive, cum ar fi:

Receptorul a primit mesaj, dar nu raspunde din diferite motive;

Semnalul nu a fost perceput;

Semnalul nu actioneaza atit ca activator a unui set de raspunsuri preconditionate.