TIP - privind infiintarea unei ingrasatorii de tineret taurin cu o capacitate de 50 de capete

PROIECT TIP

Privind infiintarea unei ingrasatorii de tineret taurin cu o capacitate de 50 de capete

Indicatori folositi in tehnologia cresterii tineretului taurin pentru carne

Acest proiect se refera la elaborarea unei tehnologii si la construirea unei ingrasatorii pentru tineret taurin cu o capacitate de livrare de 50 de capete pe an. Pentru a se obtine acest lucru se vor folosi urmatorii temeni de referinta:

livrari anuale: 50 capete;

greutatea medie a animalelor la livrare 500 kg masa vie;

achizitionare: vitei intarcati, varsta peste 3 luni, masa vie minimum 75 kg;

flux tehnologic: ritmic; 13 perioade pe an, interval de perioada 4 saptamani (28 zile);

- Categorii de animale: animale in carantina (timp de stationare 8 saptamani, spor in greutate 0.500 kg /cap /zi);tineret < 12 luni (timp de stationare 28 saptamani, spor in greutate 0.750 kg / cap / zi);tineret > 12 luni (timp de stationare in categorie 24 saptamani, spor in greutate 1.000 kg / cap / zi); animale in finisare (timp de stationare in categorie 10 saptamani, spor in greutate 1.100 kg / cap / zi).

Marimea efectivului

Perioada

Carantina

Tineret < 12 luni

Tineret > 12 luni

Tineret finisare

Stoc total

Si

I

E

Sf

Si

I

E

Sf

Si

I

E

Sf

SI

I

E

Sf

Analiza: Gripa aviara - lucrare de specialitate (Diagnostic, tratament si combatere)

Efectiv permanent

x

x

x

x

x

x

x

x

x

Legenda S_i= stoc initial I = intrari; E = iesiri; S_f= stoc final

Necesarul de substanta uscata (SU), de energie metabolizabila (EM), exprimata in unitati nutritive (UN) si de proteina bruta (PB) s-a estimat pe baza relatiilor:

Cantitatea de substanta uscata ingerata:

Energia metabolizabila necesara pentru mentinerea functiilor vitale (EMm):

Energia metabolizabila necesara pentru productie (spor mediu zilnic) (EMp):

In aceste relatii MV este masa vie a animalelor iar SZ este sporul mediu zilnic programat prin proiect, ambele masurate in kg (vezi termenii de referinta). Relatiile sunt adaptate dupa Buletinul Tehnic nr.33 /1975 al Ministerului Agriculturii, Pescuitului si Alimentatiei al Regatului Unit al Marii Britanii pentru masurarea energiei din furaje in UN. Necesarul de SU se suplimenteaza cu 15% si devine 217.56 tone SU

Tineretul bovin crescut pentru carne se furajeaza in cat mai mare masura cu furaje fibroase. Pentru micii producatori, ce nu dispun de pasune, sortimentul de furaje si cantitatile de furaje pe sortimente care pot acoperi necesarul de nutrienti din tabelul de mai sus, se prezinta in tabelul urmator :

Modele de amestecuri furajere pentru tineret bovin de taiere

Pentru estimarea necesarului de furaje pe sortimente s-a luat ca baza cantitatea totala de SU din tabelul 2 marita cu 15% (217.57 tone), concentratia de energie / kg SU (0.95 UN) si cantitatea de proteina continuta de 1 kg SU (89 g). Apoi s-au propus grupele de furaje pentru hranirea la grajd a animalelor pe timpul verii si proportia procentuala de participare a acestora la formarea cantitatii totale de SU. De aici s-a calculat, pentru fiecare grupa, cantitatea fizica de furaj (Cff) din care se formeaza cantitatea totala de SU folosind (exemplu pentru porumb masa verde) relatia:

unde:

Cff = cantitatea fizica a unui furaj

cota CfUS = cota de participare a unui furaj in SU a amestecului;

% USf = continutul de SU al furajului exprimat in valori zecimale

Raportul proteina / energie derivat din tabelul 2 este de 94 g proteina bruta pentru o unitate nutritiva. In amestecul perioadei de vara din tabelul 3 acest raport este de 104 g per unitate nutritiva iar in amestecul pentru iarna acelasi raport este de 95 g proteina per unitate nutritiva.

Raportul energie proteina este foarte important pentru nutritia animalelor de aceea el trebuie respectat, ceea ce se obtine daca furajele fibroase, fie uscate fie verzi, si suculentele se toaca si se amesteca dupa ce se adauga si suplimentul proteino – vitamino – mineral.

Substituirea furajelor in amestecuri se face, de preferinta, in cadrul aceleiasi grupe de furaje avand grija ca sa se respecte raportul proteina / energie. Amestecul furajer se da animalelor la discretie. Ieslea nu trebuie sa ramana niciodata goala. Cu cat animalele mananca mai mult cu atat e mai bine pentru ca mananca mai ieftin.

Daca sporul de crestere programat nu se realizeaza sau daca se constata ca se poate obtine un spor mediu zilnic mai mare decat cel ce se inregistreaza cu furajarea practicata se va mi cota de participare a componentei celei mai bogate in proteina reducand echivalent cota de participare a celor mai bogate furaje in celuloza.

Cu cat sporul mediu zilnic este mai mare cu atat costul furajarii este mai mic.

Pentru a grabi finisarea se suplimenteaza furajarea animalelor cu un amestec de uruieli de cereale administrat in unul sau doua tainuri. Cantitatea cu care se suplimenteaza dieta de baza se stabileste tinand seama de apetitul animalelor si de termenul la care urmeaza sa aiba loc livrarea.

Consumul de apa al bovinelor la ingrasat se estimeaza a fi de 4 litri apa pentru 1 kg SU, cu specificatia ca in aceasta cantitate se include intregul consum de apa, exceptand cazul in care se prefera evacuarea hidraulica a dejectiilor.        

REZULTATE ECONOMICE

Venituri obtinute

Venituri din livrari manzati = 4.0 x 500 kg x 50 capete = 100000 RON

din subventii ( 0.40 lei per kg masa vie pentru animale cu greutatea de 400 kg )

Venituri din subventii = 0.4 x 500 kg x 50 capete = 10000 RON

si din livrarea gunoiului de grajd (2.00 lei per tona)

Venituri din gunoi de grajd = 20.00 x 300 tone = 6000 RON

considerand ca masa vie medie a animalelor din stoc a ramas aceiasi. Suma totala a veniturilor este de:

100000 + 10000 + 6000 = 116000 RON

Cheltuieli de exploatare

Costurile variabile sunt date de cheltuielile care depind direct de cantitatea de produs realizata de ferma. In aceasta categorie intra furajele fibroase cumparate, nutreturile concentrate, indiferent daca sunt cumparate sau produse propriu, salariile personalului care ingrijeste animalele (nu poate fi salariat proprietarul sau un membru al familiei proprietarului, cu exceptia cazului in care membrul familiei are gospodarie separata), consumul de energie electrica, daca este contorizat distinct, consumul de apa, de medicamente, plata serviciilor veterinare si a altor servicii cum ar fi de pilda transportul animalelor achizitionate si al celor livrate. In tabelul urmator sunt estimate costurile variabile cu animalele.

Costurile variabile ale sectorului animal

Apreciind ca productia proprie de furaje fibroase se poate estima la 5.5 tone de fan de graminee / ha, la 7.5 tone fan de leguminoase / ha, la 40 tone porumb masa verde / ha si la 45 tone sfecla / ha necesarul de teren arabil se poate aproxima ca fiind de:

Teren pentru fan de graminee – 64.33 tone consum : 5.5 tone/ha = 11.70 ha

Teren pentru fan de leguminoase – 25.77 tone consum : 7,5 tone/ha = 3.44 ha

Teren pentru porumb masa verde – 348.69 tone consum : 40.0 tone/ha = 8.72 ha

Teren pentru sfecla furajera (sau de zahar) – 275.65 tone consum : 45.0 = 6.13 ha

ceea ce inseamna un total de 29.99 ha teren arabil.

Costurile variabile ale culturilor furajere de pe aceste suprafete sunt estimate in urmatorul tabel.

Partea / an a costurilor variabile ale productiei de furaje din costurile totale ale productiei vegetale

(productia de boabe nu se include

Marja bruta

Marja bruta a ingrasatoriei de 50 capete tineret bovin anual este de:

116000 (total venituri) – 56685,70 (costuri variabile cu animalele) – 19781 (cota costurilor variabile pentru producerea furajelor fibroase si de volum) = 39533.30 RON.

De aici se deduce ca afacerea este fezabila dar este nevoie de o preocupare permanenta pentru reducerea costurilor variabile, atat a celor cu animalele cat si a celor care privesc producerea de furaje cultivate, inclusiv a nutreturilor concentrate, daca se produc propriu.

Venitul brut

Venitul brut este dat de diferenta dintre marja bruta a afacerii si costurile fixe care sunt angajate pentru derularea ei. In cazul prezentului proiect costurile fixe se pot estima a fi:

amortizarea constructiei adapostului = 480 RON anual (estimand un cost al investitiei de 30 RON/m² si un termen de amortizare de 25 ani);

amortizarea amenajarii spatiului pentru carantina = 30 RON anual (estimand costul unui adapost pentru 4 capete la suma de 250 RON, construirea a 3 adaposturi si acelasi termen de amortizare de 25 ani);

amortizare cost platforma gunoi = 300 RON (estimand un cost de 50 RON/m² , suprafata de 180 m² si termenul de amortizare 30 ani);

amortizare constructie drumuri interioare = 200 RON (estimand lungimea drumurilor necesare ca fiind de 200 m, o latime a drumurilor de 3 m, un cost de 10 RON/m² si un termen de amortizare de 30 ani); 

amortizare tractor (45CP) in suma de 5390 RON (valoare 43120, durata de amortizare 8 ani);

amortizare plug (2 trupite) in suma de 350 RON (valoare 3500, durata de amortizare 10 ani);

amortizare grapa (stelata) in suma de 235 RON (valoare 2350, durata de amortizare 10 ani);

amortizare masina imprastiat ingrasaminte organice –3700 RON (valoare 37000; termen 10 ani)

amortizare semanatoare (4 randuri) in suma de 964 RON (valoare 7710; termen 8 ani);

amortizare cositoare (cu discuri) in suma de 1220 RON (valoare 9760; termen 8 ani);

amortizare vidanja (4000 l) in suma de 3808 RON (valoare 38080; termen 10 ani);

racordarea la reteaua electrica 50 RON (cost total 1500 ; termen de amortizare 30 ani);

instalatia de apa curenta in suma de 50 RON (cost total 1500; termen de amortizare 30 ani).

Rezulta o valoare totala estimata a costurilor fixe de 172270 RON, cu o cota anuala de amortizare de 16726 RON.

Profitul brut anual este:

RON (valoarea marjei brute) – 16726 RON (amortizari costuri fixe) = 22807.30 RON

Profitul net al afacerii se deduce scazand din valoarea profitului brut valoare impozitelor si a altor taxe si obligatii.

Deocamdata am putea vorbi de un impozit de 3%, fiind vorba de o intreprindere mica, ceea ce ar insemna suma de 684.22 RON

In acest caz profitul net ar fi de 22123.08 RON care ar conduce la recuperarea investitiei in decurs de aproximativ 7,5 ani.

Tehnologia de crestere

Tehnologia care se foloseste intr-o ingrasatorie de tineret taurin trebuie sa indeplineasca urmatoarele obiective:

a)     sa asigure un confort maxim pentru animale;

b)     sa reduca la minimum consumul de forta de munca si efortul uman;

c)      sa conduca la o relatie prietenoasa cu mediul natural.

In cadrul acestei fermei se pot aplica urmatoarele tehnologii:

furajare din stoc (fara pasune) / furajare din stoc si pasune. Dintre cele doua tehnologii optam pentru prima deoarece putini crescatori de taurine pot sa asigure animalelor o suprafata corespunzatoare de pasunat.

cazarea animalelor se poate face intr-un adapost cu stabulatie libera a animalelor cu asternut permanent [2 variante: evacuare mecanica periodica a gunoiului (cu ajutorul unui greiffer)sau pat comun (evacuare mecanica zilnica a dejectiilor cu ajutorul unui plug raclor)] sau cu pardoseala tip gratar (evacuare dejectiilor se face pe cale hidraulica cu ajutorul unor fose colectoare).

Noi recomandam construirea unui adapost cu asternut permanent deoarece asigura un confort mai bun animalelor decat cel cu pardoseala tip gratar.

pe langa acest adapost se construieste un grajd pentru animalele achizitionate si tinute in carantina.

Animalele au confort maxim daca respira aer curat, daca se pot odihni pe un pat curat, uscat, moale si cald, daca dispun de apa potabila fara restrictie si daca sunt hranite la discretie cu o dieta corect echilibrata energo – proteic si cu un minimum necesar de celuloza.

Aerul cel mai curat este cel din afara adapostului. Schimbul de aer intre adapost si exterior se face prin ventilatie. Adaposturile deschise au cea mai puternica ventilatie dar nu opun nici o stavila vanturilor care pot produce scaderi puternice de temperatura sau introieniri. Adaposturile cu trei pereti plasati asa incat sa se opuna vanturilor principale inlatura acest neajuns. Fata de directia vantului principal adapostul se amplaseaza in asa fel incat vantul sa loveasca in peretele lateral inchis sau intr-un colt al cladirii (in functie de configuratia terenului). Peretii pot fi ridicati pana la tavan sau, pentru a avea lumina, sub inaltimea acestuia. Ferestrele nu sunt absolut necesare deoarece taurinele nu sufera de frig. Ele sunt mai sensibile la calduri excesive.

Pentru odihna animalele prefera un pat curat, uscat, moale si cald. Patul trebuie sa aiba o grosime de 40 – 50 cm. Cel mai bun asternut se obtine cu paie de grau sau alte resturi vegetale cu valoare nutritiva scazuta, cu rumegus sau talas, eventual chiar cu nisip, dar acesta este rece.

In tehnologia cu pat comun, suprafata patului se izoleaza de aleea de acces la iesle printr-o bordura solida de beton, zid sau lemn, care impiedica imprastierea asternutului. Patul comun trebuie sa asigure o suprafata de odihna, pe cap de animal, de minimum 3,0 m² in compartimentul de finisare, de minimum 2,5 m² pentru tineretul in varsta de peste 12 luni si o suprafata mai mare 2,1 m² pentru tineretul sub varsta de 12 luni. Aleea de acces la iesle trebuie sa aiba o latime de cel putin 2 m. Pe aceasta alee se monteaza plugul raclor pentru evacuarea dejectiilor.

Necesarul de locuri in adapost este egal cu efectivul permanent rezultat din miscarea efectivelor si anume 10 locuri pentru animalele in finisare, 24 locuri pentru tineretul >12 luni si 28 locuri pentru tineretul <12 luni. Pentru asigurarea acestui spatiu pentru odihna, pentru aleea de acces la iesle, pentru iesle, pentru aleea de furajare si pentru construirea canalului transversal de preluarea a dejectiilor de la plugul raclor este nevoie de un adapost acoperit cu lungimea de 40 m si latimea de 10 m. Latimea patului animalelor este de 4 m. Diferenta de 6 m dintre latimea totala si latimea patului se repartizeaza aproximativ in parti egale intre aleea de acces la iesle si intre iesle si aleea de furajare. Inaltimea adapostului pana la tavan este de 2.5, cel mult 3 m iar inaltimea podului pe laturi poate fi de 2.0 – 2.5 m iar la coama de 3.5 – 4.0 m asa incat acoperisul, construit in 2 pante, sa aiba, pentru fiecare din ele o inclinatie de 30%.       

In carantina efectivul permanent este de 8 capete dar sunt necesare 12 locuri in 3 compartimente izolate unul de altul, cu capacitatea de 4 locuri fiecare. In principiu 2 compartimente sunt ocupate de animale iar cel de al treilea este in dezinfectie si asanare pentru a primi noua serie de animale achizitionate din afara.

Fiecare compartiment se dezinfecteaza si asaneaza dupa eliberarea de animale si inainte de a fi populat din nou. In aceste compartimente nu se construieste alee de acces la iesle ci se foloseste un asternut permanent care se indeparteaza in totalitate cand se elibereaza compartimentul si se executa curatenia care precede dezinfectia. Daca se considera necesar acest asternut se arde. Daca nu se arde se duce direct la platforma de gunoi.

Pentru adapare sunt preferabile adapatorile automate cu bila deoarece in acestea apa nu ingheata. Fiecare compartiment trebuie sa aiba cel putin o adapatoare. Conductele care aduc apa la adapatori se ingroapa pentru a evita inghetarea apei in interiorul acestora. Adancimea la care se ingroapa tevile este de minimum 0.5 m.

Hrana, sub forma de amestec furajer unic, se administreaza la discretie in ieslea ce margineste aleea de furajare. Ieslea este joasa, cca.35 cm pentru peretele dinspre animal, in care se fixeaza si panoul limitator care impiedica trecerea animalelor peste iesle, dar ea permite accesul la furaj, si cca. 25 cm pentru peretele dinspre alee. Ieslea se construieste la nivelul solului. Cel mai eficient limitator al animalelor de iesle are forma unui panou din bare oblice asa cum se vede in fig. 1. Panoul se monteaza in pozitie perfect verticala. Inaltimea panoului ar tebui sa fie cuprinsa intre 1,20 – 1,40 m, astfel incat sa fie suficient de inalt pentru ca ceafa celor mai inalte animale sa nu atinga rama superioara a panoului.

Fig.1 Panou limitator pentru iesle

(distanta intre bare 60 cm, 50cm si 42cm)

Ieslea si aleea pe care se aduc furajele sunt situate pe latura deschisa a adapostului sub acoperisul acestuia. Aleea si ieslea sunt betonate. Tinand seama de spatiul limitat al curtilor este recomandabil ca acoperisul sa aiba pod inalt care sa serveasca de fanar.

In figurile ce urmeaza se prezinta organizarea interioara a adapostului si spatiului destinat carantinei, o sectiune transversala prin adapost si doua variante de amplasare a compartimentului pentru carantina. 

Fig. 2  Organizarea interioara a spatiului unei ingrasatorii: 1) pat tineret < 12 luni; 2) pat tineret >12luni; 3) pat animale in finisare; 4) alee acces la iesle; 5) plug raclor;

6) iesle; 7) alee de furajare

Peretii care separa compartimentele ocupate de animale sunt compacti la nivelul paturilor (zona de odihna) pentru a evita formarea de curenti de aer puternici si sunt sub forma de porti din bare deasupra aleii de acces la iesle pentru a nu incomoda functionarea plugului raclor.

Fig.3 Sectiune transversala prin adapost: 1)acoperis; 2) pod – fanar; 3) perete de separare a compartimentelor in zona de odihna; 4) panou de separare a compartimentelor deasupra aleii de acces la iesle; 5) peretele  posterior, compact si cu stalpi de sustinere; 6) alee de furajare; 7) fundatie

Fundatia adapostului are rostul de a sustine zidurile si stalpii de sustinere ai acoperisului. De asemenea va exista fundatie sub peretii si panourile de separare a compartimentelor.

Sub alea de furajare se va asigura un terasament care sa asigure rezistenta necesara, corespunzatoare vehiculului cu care se distribuie amestecul furajer unic.

Fig. 4 – Adapost pentru o grupa de animale in carantina

Pentru o grupa de 4 capete vitei intarcati adapostul, construit dupa schita din fig. 4, are o latime de 2 m si o adancime de 8 m din care ½ este acoperita. Astfel in zona acoperita se asigura cate 2 m² pe cap de animal.

Furajarea se face in interiorul zonei descoperite de-a lungul gardului care limiteaza padocul din fata zonei acoperite. Dupa cum s-a mai spus este nevoie de 3 asemenea adaposturi. Intre doua asemenea adaposturi este recomandabil sa existe, daca spatiul o permite, o distanta de peste 5 m. Daca nu se poate asigura asemenea distanta, atunci distanta se poate reduce pana la 1 m dar in acest caz laturile padocului se inchid cu panouri compacte.

Numai peretii zonei acoperite sunt compacti dar nu este necesar ca acestia sa ajunga la acoperis ci este suficient (vezi schema) ca acestia sa aiba o inaltime de 1,5 m. Panta acoperisului trebuie sa permita ca in timpul zilei razele soarelui sa ajunga pana la peretele din fund al constructiei.

Asternutul este permanent si se adauga peste cel vechi in asa fel incat sa fie mereu curat. Adaugarea asternutului se face de afara pe deasupra peretilor compacti ai zonei acoperite.

O a doua varianta de amenajare a compartimentului de carantina este amenajarea a 10 padocuri inerbate cu suprafata de 10 m² fiecare (2m latime / 5 m adancime), alinate, cu latura mica, de-a lungul unei alei betonate care se realizeaza prestarea serviciilor necesare (transportul furajelor, indepartarea asternutului, supravegherea animalelor etc.

Padocurile se inconjoara cu gard de plasa de sarma. Intre ele se lasa o distanta de cel putin 1 m. Pentru fiecare padoc se achizitioneaza o cusca confectionata din fibre de sticla ce se gaseste de vanzare la firmele de specialitate. Cusca se plaseaza pe latura din fund a padocurilor si se pardoseste cu asternut gros de paie. Pe latura din fata a padocurilor se plaseaza o iesle si adapatoarea automata. Ieslea poate fi acoperita. Cand vitelul gazduit in padoc si – a incheiat carantina, acesta se muta in ingrasatorie, asternutul din cusca se duce la platforma de gunoi, cusca se dezinfecteaza si se muta alaturi, pe aceiasi latura a padocului intreaga suprafata a padocului se grebleaza pentru a imprastia uniform balegarul care s-a adunat in padoc. Se curata si se dezinfecteaza ieslea si adapatoarea.

Padocul poate fi populat dupa 2 saptamani de la dezinfectie. Din acest motiv in acest sistem de carantina sunt suficiente 10 locuri pentru animale fata de 12 cate erau necesare pentru sistemul descris mai inainte.

Protectia mediului

Animalele polueaza mediul prin dejectiile lor care au un continut bogat de substante organice (compusi ai carbonului si compusi ai azotului). Mineralizarea acestor compusi organici este convenabila mediului natural daca se finalizeaza cu producerea de dioxid de carbon (CO₂) si azotati este daunatoare mediului daca se soldeaza cu producerea de gaze toxice (amoniac, protoxid de azot, hidrogen sulfurat, dioxid de sulf, mono-oxid de carbon), nitriti sau chiar gaz metan (CH₄). Producerea de gaze toxice are loc in adaposturi sau in fosele care fac parte din sistemele de evacuare hidraulica a dejectiilor. Metanul se produce, ca si protoxidul de azot, se produc mai ales in lagunele in care se deverseaza lichidele de la indepartarea hidraulica a dejectiilor. Din aceste considerente si din motive de costuri de investitii prezentul proiect prefera evacuarea mecanica zilnica a dejectiilor si depozitarea a cestora pe o platforma de gunoi pe care are loc o fermentare aeroba care degajeaza in atmosfera CO₂ si lasa pe platforma gunoiul de grajd, cel mai bun ingrasamant organic pentru oricare dintre culturile agricole sau legumicole.

Cantitatea de dejectii eliminata de un animal mediu, cu un consum mediu de 8 kg SU pe zi, se estimeaza a fi de 20 l (0.020 m³⁾ pe zi, in care substanta uscata este de 13%. Prin scurgerea de purin se ajunge la ca pe platforma de gunoi substanta uscata depozitata sa ajunga la 25% . In acest fel pe platforma se depoziteaza:

0.020 m³ : 0.25 x 0.13 x 70 capete x 365 zile = 265.72 m³

Pentru o platforma pe care gunoiul depozitat ajunge la inaltimea de 1.5 m este nevoie de o suprafata de:

S = 265.72 m³ : 1.5 m = 177.15 m²

ceea ce se poate obtine cu o platforma cu latimea de 30 m si adancimea de 6.0 m.

In fapt trebuie sa se construiasca doua platforme, fiecare cu latimea de 15.0 m si adancimea de 6.0 m deoarece procesul de fermentatie dureaza peste 6 luni de la ultima depozitare de gunoi si este nevoie ca cele doua platforme sa se foloseasca succesiv. In functie de spatiu disponibil o platforma poate ajunge la o latime de 10 m si o adancime de 9 m. Adancimile mai mici de 6 m cer alei mai lungi pentru accesul la platforma.

O platforma de gunoi se construieste dintr-o placa de beton armat cu grosimea de 15 – 20 cm care are o panta de 10%. In cazul de fata partea de jos a platformei fiind la nivelul solului, partea cea mai ridicata are o inaltime de 25 cm de la sol. Placa este marginita pe partile laterale, de-a lungul adancimii, de borduri inalte de 20 – 25 cm pentru a obliga purinul, lichidul ce se scurge din balegar, sa alunece pe platforma in jos fara a se pierde pe partile laterale. La partea de jos placa platformei este limitata de un stavilar vertical inalt de cca. 1.5 m confectionat din sipci de stejar late de 8 – 10 cm si groase de 5 -6 cm distantate intre ele la 5 – 6 cm. Acest stavilar are menirea de a retine gunoiul pe platforma permitand in acelasi timp ca purinul sa se scurga de pe platforma intr-o fosa betonata care margineste toata latimea placii de beton a platformei. Pentru ca descarcarea platformelor sa se poata face mai usor se prefera ca placa de beton armat, la partea opusa stavilarului, sa aiba inaltimea de 0.6 m, dar pastrand panta de 10% a acesteia

Fiecare fosa are adancimea de 1m si cealalta latura de 2.0 – m. In acest bazin este bine sa se poata colecta si apa de ploaie, pentru a dilua purinul. Cand in bazin se aduna de 3 ori mai multa apa decat purin, lichidul adunat se extrage cu o vidanja si se pulverizeaza peste culturile agricole sau pe pasuni unde actioneaza ca ingrasamant cu azot fara nici un risc de ardere a culturilor. Purinul nediluat se poate imprastia numai pe ogor negru sau in mustul zapezii.

Fig. 5 Platforma de gunoi: 1 - placa de beton armat, 2 - bordura placii de beton, 3 – stavilarul, 4 – gunoiul, 5 – bazinul pentru purin, 6 – drum de acces la platforme.

Cele doua platforme se construiesc izolat una de alta cu o distanta de minimum 2 m intre ele. In mod obligatoriu tot spatiul ocupat de platformele de gunoi inclusiv cel ocupat de bazinele cu purin si drumul care duce de la drumul de acces la platforme la bazinele de colectare a purinului se inchid cu gard.Aceasta masura are scopul de a preveni accidentele cu animale sau persoane si de a impiedica imprastierea gunoiului. Platformele se folosesc succesiv. Dupa ce se umple o platforma aceasta se lasa sa fermenteze timp de 6 luni. In acest timp gunoiul se depoziteaza pe cea de a doua platforma. Dupa umplerea celei de a doua platforme de gunoi se da acesteia timpul de 6 luni pentru fermentare. Intre timp a fost golita cea de a doua platforma.

Ingrasatoriile de bovine fara evacuare hidraulica a dejectiilor nu produc ape reziduale si nu necesita canalizare.

Masuri sanitar-veterinare de prevenire si combatere a bolilor in fermele de tineret taurin pentru carne

Fermele private, asociate, cu tineret taurin pentru productia de carne vor fi organizate astfel incat sa permita aplicarea unor masuri sanitare veterinare de profilaxie generala si specifica combaterii bolilor si acordarea asistentei veterinare necesare, astfel:

ferma sa aiba imprejmuire cu gard protector;

filtru sanitar in care se afla camera de igienizare a personalului;

punct de taiere de necesitate cu spatii frigorifice (facultativ);

limitarea circulatiei persoanelor si vehiculelor straine;

control periodic medical al personalului de deservire;

introducerea in efectiv numai a animalelor din unitati indemne de boli infecto-contagioase (TBC, leptospiroza, leucoza etc.) si parazitare cu respectarea perioadei de carantina de minim 60 de zile;

dezinfectia adapostului se face obligatoriu de doua ori pe an si ori de cate ori este nevoie;

stationarul sanitar-veterinar se dezinfecteaza lunar sau ori de cate ori este nevoie;

deratizarile generale se fac de doua ori pe an, primavara si toamna;

dezinfectia se executa prin pulverizarea insecticidelor de catre personalul autorizat, pe toate suprafetele adapostului ori de cate ori este nevoie.

Masuri de profilaxie specifica

Vaccinarea contra antraxului si a carbunelui enfizematos la efective din zone cu antecedente epizootologice.

Vaccinarea de necesitate contra leptospirozei.

Vaccinarea contra vibriozei entero-pulmonare si genitale. 

Vaccinarea contra broncho-pneumoniei enzootice (de necesitate).