Alcatuirea corpului la rama
Pentru a intelege viata lor si importanta pe care o au,trebuie sa le
cunoastem putin alcatuirea corpului.Ramele au un corp cilindric,alcatuit din
inele,al caror numar variaza dupa specii.Inspre partea jumatatii anterioare
este o zona neteda neinelata, numita clitellum, care secreta un mucus special si joaca un
rol insemnat in acuplare si fecundare.
Fiecare inel isi are o serie de organe proprii: Nefridia, ganglionii
nervosi ventrali, portiunea din vasele de sange dorsala si ventrala, iar in
primele 3-7 inele vase dorso-ventrale, cu rol de pompa cardiaca. In lungul
tuturor inelelor strabate tubul digestiv, care incepe cu o gura si se continua
cu un faringe, esofag, pipota, intestin si anus, fara diferentieri prea
evidente intre aceste regiuni. In lungul intestinului exista o indoitura
longitudinala, numita tiflosolis, care ii mareste suprafata de absorbtie si in
cutele careia se gasesc glande digestive.
Un vas de sange dorsal, prin care sangele circula spre inainte si unul
ventral, unite intre ele prin vase dorso-ventrale, strabat de asemenea toate
inelele corpului. Sangele lor contine hemoglobina, un pigment cu mare afinitate
fata de oxigen si prezenta lui denota de la inceput ca ramele traiesc in medii in care tensiunea
oxigenului poate fi scazuta. In inelele 3-4 se gaseste o aglomerare de tesut
nervos care alcatuieste ganglionul celebral, care se leaga prin 2 conective
periesofagiene, de ganglionii lantului ventral, ce dau in fiecare inel nervi
segmentari(senzitivi si motori). Din ganglionul central pornesc nervi spre prostomium, portiunea
mobila de deasupra gurii, care este ganglionul principal de explorare a
mediului la rame.In unele inele de la mijlocul corpului se gasesc organele
exuale, alcatuite din ovare si testicule. In timpul fecundarii, 2 indivizi se
alatura si prin clitellum isi schimba intre ei spermatozoizii. Ovului fecundat
iese in dreptul clitellum-ului, care prin secretia sa ii formeaza un invelis mucos care este apoi
saltat de pe un inel pe altul pana la capatul anterior al corpului, unde apare
coconul, din care apoi se dezvolta un embrion, apoi un pui, care de obicei are
in mic toate numerele de inele caracteristice speciei.
Ramele actioneaza asupra solului in 2 modalitatii: 1-ele atrag in
gaurile lor frunze verzi sau partial putrezite de la suprafata, lucru ce are loc
mai ales noaptea, cand partea anterioara a corpului, iese la aer si cu ajutorul
prostomium-ului exploreaza terenul din jur, prinzand cu gura si antrenand in galerie diferite
frunze, pe care apoi la ascund in anumite regiuni, alcatuind un fel de depozite
in care frunzele putrezesc pentru ca apoi sa fie inghitite.
Acest fenomen a putut fi urmarit si chiar filmat pe Lumbricus
agricola, din gradinile germane, care are o lungime de 40cm si care strange de
pe o raza de circa 30cm in jur resturi de hartie de pene ,de frunze, devenind
astfel un adevarat curatitor nocturn al ierburilor in ordinea de preferinta a
frunzelor pe care le inmagazineaza se constata o anumita selectivitate: cu cat
acestea contin mai mult tanin, cu atat sunt mai putin cautate.
