Cantitatea si calitatea hranei din stup (miere, pastura) - in stupina

Desi temperatura creste, in decursul lunii aprilie pot surveni perioade reci, cu ploi sau chiar cu fulguieli scurte de zapada in unele zone ale tarii. Odata cu marirea zilei, temperatura creste si apar primele flori. Familiile de albine isi incep activitatea din afara stupului. Pentru ele, incepe un nou sezon, de formare a rezervelor de hrana, de inmultire.

Cresterea duratei zilei-lumina, inflorirea masiva si continua a pomilor fructiferi, a plantelor de padure, a salciilor, zalogului etc. precum si a unor culturi agricole ca mustarul si rapita de toamna, creeaza albinelor conditii optime de activitate si de dezvoltare a puterii familiilor. Acum are loc inlocuirea totala a albinei de iarna cu albine tinere, crescute in cantitati din ce in ce mai mari. Tocmai in acest scop, pe tot decursul lunii aprilie lucrarile vor fi indreptate spre asigurarea in principal a spatiului necesar cresterii de noi generatii de albine, a completarii cantitatilor de hrana si a izolarii termice in conditii optime a cuibului.

Inca din ianuarie-februarie, matca a declansat ouatul, la inceput pe suprafete ale fagurelui din centrul ghemului de iernare mici de 0-2 dm2, apoi din ce in ce mai mult, pe portiuni mai mari. Noile albine eclozionate vor ingriji generatiile urmatoare. Sunt albine doici diferite de cele de iernare, fara rezerve in corpul gras. in familie raportul dintre albinele de iernare si cele nou aparute, se va schimba in fiecare zi, in favoarea albinelor tinere. Este momentul cand albinele imbatranite, de iarna, datorita uzurii, vor muri, lasand locul noii generatii. Acesta este momentul cel mai dificil in familia de albine, fenomen observat de obicei in a doua jumatate a lunii.

Factorii care influenteaza depasirea cu succes a pragului, sunt in principal:

Cantitatea si calitatea hranei din stup (miere, pastura)

Influenteaza in primul rand calitatea albinelor de iernare ca si a celor de primavara mai ales prin dezvoltarea glandelor hipofaringiene ale acestora, glande cu rol foarte important in producerea laptisorului de matca. Aceste albine au un dublu rol: acela de alimentare a matcii cu hrana de calitate, pentru fortarea pontei (accelerarea depunerii de oua) precum si luarea in crestere a oualor depuse de matci.

Albinele prost hranite sau cu hrana de slaba calitate nu vor lua in crestere larvele determinand scaderea proportiei de albine tinere fata de cele batrane sau imbatranite.

Existenta unor culesuri slabe, sau practicarea hranirilor stimulative.

Calitatea matcii (matca tanara si prolifica sau matca batrana, epuizata, cu defecte fizice).

Influenteaza de asemenea ritmul ouatului. Schimbarea la doi ani a matcilor poate reduce mult, 'caderea' matcilor in primavara atunci cand familia are mare nevoie de o matca buna.

Pastrarea caldurii necesare in cuib.

Ramane, ca si iarna, o grija principala a apicultorului. In primavara, in plina perioada de dezvoltare a familiilor de albine, cand in stup exista rezerve de hrana, matca isi intensifica in fiecare zi ponta. Spatiul existent este mare acum (celule golite de miere, rame in excedent). Ca urmare familia se extinde pe toate ramele, nereusind sa incalzeasca tot puietul existent. Aparitia unor zile capricioase, cu temperaturi scazute, in unele zone chiar lapovita, poate duce la reformarea ghemului si parasirea puietului ceea ce determina compromiterea lui. De aceea ca lucrare principala apicultorul trebuie sa lucreze 'cu un cuib strans' adica eliminand ramele excedentare, astfel incat albinele sa acopere bine fagurii ramasi in stup. Procedand astfel caldura va fi asigurata la un nivel corespunzator.

Semnul egal intre albinele batrane, epuizate si care si-au incheiat menirea si cele tinere se inregistreaza mai devreme sau mai tarziu in functie de cativa factori frenatori sau propulsatori cum sunt:

- mersul (sau starea) vremii (conditii meteo);

- surse de cules de la vegetatia nectaro-polenifera;

- puterea familiei la intrarea si iesirea din iarna;

- starea de sanatate;

- valoarea - respectiv prolificitatea -matcii;

- hranirile anterioare de completare a rezervelor de hrana si mai ales cele actuale de stimulare a dezvoltarii, protectia termica a stupilor (mai sunt zile si mai ales nopti reci).

Armonizarea acestor factori intr-o stupina este un caz fericit care se poate intampla sau nu. De aceea grija principala a apicultorului este sa indeplineasca la timp, corect si cu profesionalism toate actiunile menite imputernicirii rapide a fiecarei familii de albine.

De ce este nevoie de cresterea puternica si rapida a numarului de albine in fiecare familie? Foarte simplu: pentru ca la primul mare cules de productie caracterizat prin intensitate si scurtime in timp (10-12 zile la salcam), numarul mare de albine culegatoare va asigura, asa cum se zicea si inca se mai zice: ' Valorificarea superioara a culesului '.

Mai corect ar fi sa spunem: optimizarea culesului intelegand prin aceasta realizarea unui optim economic. Acest optim defineste capacitatea fiecarei unitati biologice de productie - stupul cu albine si in final stupina - de a aduna o cantitate de miere, respectiv recolta a carei valoare sa acopere si sa depaseasca cat mai mult cheltuielile ocazionate de cresterea, intretinerea albinelor (biostimulatori, rame, faguri artificiali, medicamente, amortizari de utilaje), costurile transportului in pastoral ca si a fortei de munca, taxele si alte plati efective facute de proprietarul stupinei.

Oricine se ocupa de albine constata ca apicultura costa si costurile cresc pe zi ce trece datorita inflatiei.

Toti autorii de manuale apicole ca si apicultorii profesionisti recomanda hranirile de stimulare in primavara tocmai in ideea optimizarii culesului care in ultima instanta nu inseamna altceva decat o recolta mare = profit mare. Apicultorii stiu ca mierea de salcam este o miere superioara, mult apreciata la consumul intern si mai ales la export, deci bine platita.

De multe ori livrarea de catre producator a unei cantitati de miere superioara de salcam este conditionata de achizitia de catre cumparator si a altor sorturi de miere, mai putin solicitata, in cadrul a ceea ce numim vanzarea 'in paleta' a unor cantitati mai mari de miere variata sortimental.

Daca din punct de vedere biologic, fiziologic si economic suntem lamuriti sa vedem care sunt actiunile specifice:

In stupina

Revizia sumara de primavara, revizia generala sau de fond, diagnosticul si tratamentul in caz de boala in stupina sunt lucrari insirate si descrise intr-o derulare logica si necesara.

Nici un apicultor nu trebuie sa uite ca daca in luna trecuta (martie) nu a efectuat lucrarile obligatorii din cauza vremii nefavorabile in cel mai fericit caz sau din nestiinta, neglijenta sau nepasare - in cel mai nefericit caz - acum este momentul sa lucreze bine si repede in stupina.

Pentru aceasta, odata cu cresterea temperaturii peste 15-16°C, va executa revizia de fond a familiilor de albine cu care ocazie se stabileste puterea familiei - in intervale sau cantitativ (un interval de albine egal 200 g albina pe rama ME sau 300 g pe rama Dadant), cantitatea si calitatea puietului (in rame ocupate de puiet) si cantitatea de hrana ramasa in cuib dupa terminarea perioadei de iernare.

Cantitatea puietului si modul (aspectul) sau de amplasare determina calitatea lui. Depunerea compacta si in cantitate mare (2-3 faguri de puiet la 5-6 intervale albina) indica o matca de calitate, prolifica, sanatoasa. Puietul putin, imprastiat, cu celule goale in cuprinsul lui, arata o matca uzata, cu defecte, care va trebui sa fie inlocuita. Cu aceasta ocazie se scot, sau se trec dupa diafragma fagurii goi, cei cu defecte, cu multe celule de trantori, precum si fagurii albi care, in perioada de primavara, sunt acceptati mai greu de matci pentru cresterea puietului si care, in acelasi timp, mentin in cuib o zona care se incalzeste mai greu din cauza coeficientului termic mai redus.

Pentru marirea suprafetei de puiet fagurii cu resturi de miere asezati dupa diafragma si chiar cei ramasi in cuib se descapacesc.

Cat priveste cresterea puietului, la inceput, pana ce puietul ocupa bine 3-4 faguri in centrul cuibului, acesta se mentine cat mai strans, astfel incat puietul sa fie depus cat mai compact, albina ocupand complet intervalele dintre faguri. Cuibul se mentine in acest mod pana ce puietul se extinde pana la fagurii laterali, iar albina trece ziua si pe fagurii de dupa diafragma.

Referat: Controlul functiei de reproductie la suine (REPRODUCTIA ASISTATA LA ANIMALE) Proiect: Controlul functiei de reproductie la suine

Din acest moment, o data la 6-7 zile se introduce la marginea puietului cate un fagure bun de ouat, mai inchis la culoare (lucrarea se numeste largirea cuibului), iar dupa ce puietul se extinde pe 5-6 faguri, fagurele respectiv se poate introduce intre ultimii doi faguri cu puiet, din partea dinspre diafragma, care de obicei este indreptata spre sud (lucrare denumita spargerea cuibului). Fagurele nou introdus, poate fi uscat sau putin stropit cu apa calduta sau cu sirop slab de zahar, in ultimul caz trebuiesc luate masuri atente de prevenire a furtisagului.

Se lucreaza repede si precis, nu se tine cuibul deschis timp indelungat, nu se lasa fagurii cu miere sau cu sirop intre stupi. La aparitia furtisagului se intrerupe imediat administrarea de sirop si se inchide stupul, se reduce deschiderea urdinisului, si eventual se umezesc stupii cu petrol, motorina etc. pentru alungarea albinelor hoate, se pun tavi cu materiale fumigene in fata urdinisurilor.

Aceasta schema de dezvoltare a cuibului se foloseste indiferent de tipul stupului, chiar si la cei multietajati, in cazul in care au iesit din iarna cu mai putin de 6-7 intervale de albine, in plus, acestia pot fi lasati pentru prima perioada doar pe un corp, sau in cazul in care au iernat pe doua corpuri, intre acestea sa se introduca o folie din plastic sau din carton asfaltat, cu o fanta de 1/20 cm inspre peretele din fata, pentru trecerea albinelor, in acest mod stramtorarea este mai puternica si pastrarea regimului termic mai sigura.

Daca stupii ME au iernat doar pe un corp, sau li s-a redus un corp in primavara pentru a se realiza un regim termic mai bun in cuib (la familiile slabe), si a fost lasat doar corpul in care se afla cuibul familiei de albine, in momentul in care albina ocupa bine 8-9 intervale si exista 6-7 faguri cu puiet, se monteaza (ataseaza) si cel de al doilea corp.

Acesta se aseaza pentru inceput, sub corpul ocupat de cuib, unde se mentine pana cand in corpul de sus puietul va ocupa 8 faguri, fapt care va obliga matca sa coboare in corpul de jos unde va incepe sa depuna oua pe 2-3 faguri centrali iar intervalele corpului respectiv vor fi ocupate macar pe jumatate de albine. In acel moment se face inversarea corpurilor, in continuare lucrandu-se nu cu rama, ci doar cu corpul.

Pentru o mai buna amorsare a cresterii de puiet in corpul pus deasupra, in acesta se poate introduce un fagure cu puiet necapacit scos din primul corp, in locul lui introducandu-se un fagure bun de ouat sau o rama cu fagure artificial, puietul introducandu-se intre fagurii in care matca a depus deja oua. In corpul asezat deasupra, daca in natura exista un oarecare cules de intretinere, se mai pot introduce in locul fagurilor goi, 1-2 rame cu faguri artificiali,, cu care se incadreaza (intercaleaza) fagurii cu oua sau cu puiet.

In perioadele cu cules abundent si mai ales daca albinele beneficiaza de cules de la vreun masiv melifer (rapita, mustar, catina etc.) se pot introduce la cladit rame cu faguri artificiali, amplasati la marginea cuibului langa ultima rama de puiet. Acesti faguri pot fi lasati in locul respectiv pana ce sunt claditi complet sau pot fi inlocuiti cu alti faguri artificiali doar dupa ce celulele au fost trase numai pe jumatate din inaltime, fagurii urmand a fi terminati de crescut la culesul urmator, mai intens (salcam). Cea de a doua varianta este de preferat, in acest mod putem realiza inceperea cladirii la mai multi faguri, si nu vom tine ocupat locul respectiv cu un fagure alb in care, de regula, in aceasta perioada, albinele nu depun nimic, in plus iI pot strica cladind in unele cazuri celule de trantor.

In situatia in care se observa tendinta depunerii de puiet de trantor, mai ales la familiile cu matci mai batrane, se va introduce la marginea cuibului o rama goala, eventual insarmata (rama claditoare) in care albinele vor trage faguri naturali cu celule de trantori, faguri care pot fi recoltati periodic, pe masura ce sunt terminati de crescut, uneori in celule existand chiar si oua sau puiet tanar de trantori.

In general, in aceasta perioada exista un cules de intretinere, uneori chiar mai intens, de nectar, cat si un aport destul de mare de polen care, in unele cazuri, poate bloca fagurii destinati cresterii de puiet. In acest caz fagurii destinati cresterii puietului , blocati cu pastura, trebuie sa fie scosi din cuib si inlocuiti cu alti faguri goi, buni de ouat, de preferat cu coroane de 0,4-0,5 kg miere.

Pot apare insa si perioade lipsite de cules, care influenteaza negativ desfasurarea normala a cresterii puietului. Pentru remedierea acestei situatii, in vederea asigurarii hranei hidrocarbonate necesare (miere) se vor face hraniri stimulente. Furajarea albinelor in scop de stimulare, amplificare si accelerare a dezvoltarii este esentiala.

Hranirile stimulative de primavara se fac cu sirop de zahar sau miere (apa + zahar = 1:1 - 1 parte apa la 1 parte zahar -) in cantitati mici, administrate periodic si repetat la un interval de 3-4 zile, in functie de puterea familiilor si de capacitatea lor de prelucrare a siropului.

Administrarea in hranitoare a portiilor mici de sirop din zahar caldut creeaza o senzatie de cules care, bazata pe instinctul de acumulare, induce un plus de activitati:

- la matca: marirea numarului de oua depuse intr-un interval de timp;

- la albinele doici: contingente mai mari vor lua in crestere puiet mai mult, albinele care efectueaza alte munci in stup, in faguri si chiar in afara stupului vor fi mai zorite.

O metoda eficienta si cu un volum necesar mai mic de munca, este administrarea in hranitoare de zahar tos putin umectat. Astfel administrat, folosirea zaharului este permanenta, creand senzatia de cules, si de lunga durata si, in plus, nu provoaca furtisag. Poate fi folosit insa doar atunci cand temperatura exterioara a atins cel putin 16-18°C.

Intrucat primavara se pot manifesta semnele clinice ale nosemozei (pete de diaree, albine bolnave) impotriva acestei boli preparatul FUMIDIL B administrat conform prospectului, sau ceaiuri preparate din mai multe plante medicinale: sunatoare (Hypericum perforatum), flori de coada soricelului (Achilia millefolium), frunze de menta (Mentha p/per/ta), flori de musetel (Matricaria chamomilla), frunze si flori de busuioc (Ocimum basilicum).

Infuzia se prepara astfel: cantitatea de plante uscate trebuie sa fie de 20 g la un litru de apa (in total, nu de fiecare planta). Infuzia la nevoie se poate face din una, doua, trei sau toate plantele indicate, luate in parti egale. Plantele maruntite se pun intr-un vas emailat peste care se toarna o cantitate mica de apa rece ca sa se imbibe, in alt vas se fierbe apa care se toarna fierbinte peste plantele din vasul in care s-au imbibat cu apa rece. Vasul cu plante si apa fierbinte se lasa 5 minute la foc mic, fara sa fiarba. Dupa ce se stinge focul se acopera vasul si se lasa timp de 30 de minute pentru a se produce extractia principiilor active. Se strecoara si cu aceasta infuzie (ceai) se prepara siropul. La 1 litru ceai se adauga 1 kg zahar si zeama stoarsa de la o jumatate de lamaie. Se administreaza portii de cate 250-500 ml (0,25-0,5 l) in functie de puterea familiei, de patru ori la interval de 5 zile.

In cazul afectarii stupinei de nosemoza - diagnosticata pe baza semnelor clinice (pete de diaree, albine cu abdomenul destins, flasc, ce se deplaseaza greu si sunt incapabile de zbor) corelate obligatoriu cu examenele de laborator - stupina va fi igienizata prin indepartarea fagurilor vechi sau cu pete de diaree. Familiile de albine vor fi mutate in stupi dezinfectati prin spalare cu apa si soda de rufe (carbonat de sodiu) 50 g la litru de apa calda.

In nici un caz acum in siropuri sau mai devreme in paste, serbet ori zahar candi nu se vor introduce in compozitie streptomicina ori alte antibiotice. Utilizarea streptomicinei in tratamente cu scop preventiv sau curativ este cu desavarsire interzisa. Mierea cu urme de streptomicina este refuzata la cumparare.

In cazul aparitiei de larve bolnave de puiet varos sau loca se iau imediat masuri de tratament. Cand infectarea cu loca cuprinde mai multe celule pe acelasi fagure, e de preferat ca fagurele respectiv sa fie scos la reforma si topit, indiferent de cantitatea de puiet si de miere pe care o contine.De asemenea, se aplica tratamentul contra varroozei.

Este bine ca tot acum sa se treaca (transvazeze) familiile de albine in stupi curati, fara defecte si dezinfectati, transvazarea facandu-se mai usor dat fiind puterea redusa a familiilor de albine, cu aceeasi ocazie rezolvandu-se si pregatirile stupilor in vederea unor eventuale deplasari ulterioare in stuparit pastoral.

Tot in aceasta perioada, este bine sa se monteze colectoarele de polen, atat pentru evitarea blocarii cuibului cu polen cat si in vederea asigurarii unor rezerve de polen necesare in perioadele lipsite de polen sau pur si simplu in scopuri comerciale.

Se executa de asemenea intarirea familiilor foarte slabe prin introducerea de puiet capacit cat mai aproape de eclozionare, luat de la familiile puternice si introdus in familiile foarte slabe, cu sanse putine de supravietuire prin forte proprii. De remarcat ca merita a fi intarite doar acele familii care au matci tinere valoroase - de regula roi formati in anul anterior si care, din anumite motive au iesit din iarna foarte slabite. Cele cu matci batrane, defecte, sau afectate de diferite boli, mai bine se reformeaza si se refac in decursul sezonului activ.

La introducerea puietului se va avea grija ca acesta sa fie bine acoperit de albina familiei ajutate, altfel puietul neacoperit de albine poate raci si se pierde fara folos De aceea in asemenea familii se introduc fagurii cu puiet pe suprafete mai mici, scotandu-se toti fagurii de prisos si izolandu-se cuibul cat mai bine din punct de vedere termic.

In vederea valorificarii optime a culesului de la salcam poate fi executata asa-numita uniformizare a puterii familiilor, scop in care se scot faguri cu puiet capacit de la familiile foarte puternice (6-7 faguri cu puiet) si se introduc in familiile de putere medie (4-5 faguri cu puiet). In acest fel, familiile de putere medie ating mai repede o putere mai mare, stupina ajungand la perioada de cules cu un efectiv mai mare de familii puternice, iar pe de alta parte se poate evita intrarea prematura a familiilor foarte puternice in frigurile roitului.

In locul cedarii puietului capacit se poate practica schimbul de faguri cu puiet, in locul fagurilor cu puiet capacit din familiile foarte puternice introducandu-se faguri cu oua si larve tinere scoase din familiile de putere medie, care primesc puietul capacit.

Acest mod de unificare (intarire) nu are rost sa se aplice la familiile mai slabe (2-3 rame cu puiet), care oricum nu se vor intari prea mult pana la inflorirea salcamului, urmand a se dezvolta in timpul acestuia si dupa.

In aceasta perioada albinele au tendinta de a strange cantitati mai mari de propolis cu care astupa eventualele crapaturi sau spatii goale dintre piesele stupului (rame. podisor, urdinis etc.), in scopul mentinerii microclimatului optim cresterii puietului. Aceasta situatie trebuie folosita cat mai intens cu ocazia reviziilor periodice a starii familiilor, in vederea realizarii unor cantitati cat mai mari de propolis proaspat, de cea mai buna calitate atat prin razuirea directa cu ajutorul daltii apicole a pieselor stupului, cat si prin folosirea unor colectoare speciale de propolis (panze, plase, grile etc.,).

Se fac lucrari pregatitoare pentru cresterea de matci si producerea de roi. Se introduc faguri cu celule de trantori in familiile selectionate, se pregatesc letisoarele cu botci, custile de eclozionare, nucleele de imperechere etc.

In atelierul stupinei

Se topesc fagurii reformati, fagurii necorespunzatori din cuib, crescaturile si resturile de ceara.

Se trateaza fagurii depozitati, de rezerva, contra moliei cerii.

Se conditioneaza polenul recoltat prin triere si uscare dupa care se conserva prin tratare cu tetraclorura de carbon sau prin mentinerea in congelator.

Se insarmeaza rame si se fixeaza fagurii artificiali.

Plantarea arborilor si arbustilor meliferi si insamantari de plante melifere.

Organizatorice

In cazul in care urmeaza ca stupina sa se deplaseze in pastoral se pregatesc materialele necesare impachetarii si transportarii stupilor, se intocmesc si se obtin vizele pe actele necesare efectuarii acestei lucrari.

Planul deplasarii in pastoral trebuia definitivat inca din timpul iernii. Daca nu s-a facut atunci nu-i tarziu nici acum. Trebuie stabilit precis: cati stupi vor fi transportati, in ce loc si pe ce vatra temporara vor fi raspanditi.

Pentru aceasta este nevoie de doua documente obligatorii:

1) Repartitia de stuparit pastoral vizata de organele locale Romsilva si

2) Certificatul sanitar-veterinar eliberat de medicul veterinar de la circumscriptia veterinara de care apartine localitatea de unde se transporta stupii, document prin care se atesta starea de sanatate a efectivului stupinei.

Fireste ca nu vom deplasa la salcam (l, II si chiar III) decat familiile de albine puternice si sanatoase adapostite in stupi integri (fara crapaturi sau dezmembrari). Tijele si fluturasii de rigidizare (la stupii ME), sitele de ventilatie, manerele, inchizatoarele de urdinis - adica accesoriile cu care sunt dotate tipurile de stup indeobste folosite - vor fi toate functionale.

Corpurile de recolta (magazine sau caturi) echipate cu ramele cu faguri noi sau deschisi la culoare, folositi la o singura recolta sau recent construiti vor fi asigurati in totalitate. Se stie ca fagurii vechi, maronii altereaza culoarea mierii de salcam la care indicele colorimetric constituie o restrictie importanta si definitorie pentru calitate respectiv pentru pretul de vanzare.

Unii autori atrag atentia ca volumul de faguri scontati ca faguri de recolta trebuie sa fie de 2-3 ori mai mare decat cei ocupati efectiv de mierea capacita care va reprezenta recolta propriu-zisa. De ce? Pentru ca prelucrarea nectarului in timpul unui cules de mare intensitate si de scurta durata necesita un spatiu mare in care sa-si gaseasca loc abundenta de nectar reprezentata de picaturile care aduse si regurgitate de albine se preling pe peretii celulelor.

Astfel nectarul pierde mai repede surplusul de apa ajungand sa contina pana la 18-20% cat trebuie sa aiba mierea maturata (de la 30-40% cat contine initial nectarul florii de salcam).
Mierea in faguri (sectiuni) este un sortiment foarte apreciat si bine platit. Pentru obtinerea ei vom asigura stupina cu stocul de rame echipate cu sectiuni.

In mijlocul de transport cu care se efectueaza deplasarea nu vom uita sa punem cantarul de control.

Transportul stupilor pe drumurile publice in mijloace de transport obisnuite (camioane, remorci sau platforme) ca si cu ajutorul unor mijloace de transport specializate este reglementat de acte normative care trebuiesc cunoscute si respectate. Altfel cei abilitati pot aplica amenzi, lucru pe care nu-l dorim nimanui.

Recunoasterea vetrelor temporare in masivele de salcam trebuie efectuata din timp iar transportul propriu-zis este recomandat a se face in timpul noptii. Deplasarea trebuie astfel organizata incat ea sa decurga in siguranta, fara incidente. Aici este obligatoriu sa avem in vedere rigidizarea stupilor intelegand ca intreaga unitate de incarcatura a mijlocului de transport este asigurata prin legarea corecta cu franghii, echiparea platformei cu obloane sau inaltatoare,mijloace de franare si semnalizare care sa functioneze ireprosabil.

Asigurarea bratelor de munca suplimentare;

Asigurarea polenizarii livezilor de pomi roditori si a culturilor de rapita de toamna prin incheierea contractelor de polenizare cu proprietarii de livezi.

Speciile nectaro-polenifere care infloresc in aprilie:

In aprilie incepe sau continua inflorirea urmatoarelor specii melifere: Artarul american (Acer negundo)*, Artarul tataresc, (Acer tataricum)**, Banutei (Bellis perennis), Caisul (Armeniaca vulgaris)**, Capsunul (Fragaria moschata)*, Catina alba (Mippophae rhamnoides)', Ciresul (Cerassus avium)', Corcodusul (Prunus cerasifera)**, Cornul (Cornus mas)**, Jugastrul (Acer campestre)*', Mahonia (Mahonia aquifolium)*, Macesul (Rosa canina)', Marul (Malus domestica)', Mesteacanul (Betula alba)*, Mierea ursului (Pulmonaria officinalis)*, Paltinul de camp (Acer platanoides)', Paltinul de munte (Acer pseudoplatanus)', Papadia (Taraxacum officinale)', Parul (Pirus sativa)', Prunul (Prunus domestica)', Rapita de toamna (Brassica napus var oleifera)***, Rapita salbatica (Brassica rapa)', Rachita (Sa//x viminalis)', Salcia alba (Safe alba)*', Salcia capreasca (Salix caprea)'*, Ulmul (Ulmus campestris)', Vioreaua (Scilla bifolia)*, Visinul (Cerasus vulgaris)'. Zambila (Hyacinthus orientalis)*, Zalogul (Salix cinerea)**.

Aproape toate plantele enumerate ofera albinelor un cules de nectar si polen, unele ca de exemplu artarul tataresc, jugastrul, cele doua specii de paltin ofera si culesuri de mana sau de la salcia alba si cea capreasca albinele aduna pe langa polen, nectar, mana si propolis. Unele specii ca de pilda mesteacanul si ulmul intereseaza albinele numai pentru polen si mana. Dupa denumirea populara (comuna) si cea stiintifica am indicat ponderea (importanta) apicola prin asterisc astfel: **** (4 asteriscuri) inseamna pondere apicola foate mare, *** (3 asteriscuri) inseamna pondere apicola mare, ** (doua) = pondere apicola mijlocie si in sfarsit * (un asterisc) = pondere apicola mica.

In aceasta luna culesurile sunt in general definite drept culesuri de intretinere dar de la speciile care intra in categoria ce are pondere apicola mare sau mijlocie se pot inregistra uneori chiar culesuri de productie ca de pilda in livezile de pomi fructiferi sau in vecinatatea lanurilor de rapita cultivata.

Oricum este important sa cunoastem si mai ales sa valorificam culesurile de nectar, polen, mana si propolis oferite de aceste specii spre binele albinelor si spre binele si profitul apicultorului. Aceasta o doresc tuturor stupinelor si proprietarilor lor. Sper intr-un aprilie senin, calduros cu albine sanatoase, mereu mai multe, mai harnice si bine pregatite pentru marele cules care vine: cel de la salcam. Acesta este de patru stele (asteriscuri) adica are o pondere apicola Foarte mare si, luna viitoare, va fi marcat astfel:****.

Nu uitati

In luna aprilie, obiectivul principal il constituie intensificarea la maximum a cresterii de puiet, intarirea familiilor in vederea folosirii culesurilor timpurii (salcam). Asigurati spatiul necesar pentru ouatul matcilor, cresterii de puiet si depozitarii nectarului si polenului adus in stup. Se va acorda o deosebita atentie intaririi familiilor ramase in urma, cu puiet luat din familiile foarte puternice. Se ia cel mult un fagure cu puiet capacit la interval de 10 zile.

Prin fagurii introdusi in schimbul fagurilor cu puiet capacit se ofera familiilor puternice spatiul necesar pentru cresterea in continuare a puietului si astfel se previne aparitia prematura a frigurilor roitului la familii puternice si se intaresc totodata familiile slabe. Familiile slabe se intaresc cu 2-3 faguri cu puiet dati odata.

Masurile aratate se aplica numai in cazul familiilor sanatoase si sunt contraindicate in cazul stupinelor infectate cu boli.

La aparitia perioadelor lipsite de cules se recurge imediat la hranirea suplimentara a familiilor - mijloc de mentinere a puterii familiilor si intarirea continua a lor.

In concluzie:

Luna aprilie este o perioada de activitate deosebit de intensa de care depinde dezvoltarea normala a familiilor de albine si rezultatele economice ale sezonului activ ce urmeaza.

Neefectuarea la timp a lucrarilor, executarea lor cu rabat la calitate in mod sigur se va reflecta negativ asupra recoltei stupinei, in special la culesul de la salcam ca si la celelalte culesuri de vara.

Desi culesul de la salcam se declanseaza abia luna viitoare, toate masurile pregatitoare, legate de tehnologia intretinerii familiilor ca si actiunile organizatorice trebuie gandite si infaptuite din timp. Un plan realist, bine intocmit care armonizeaza necesitatile cu posibilitatile garanteaza din start actiunii de stuparit pastoral sansele cele mai bune de reusita. Sa asteptam cu incredere culesul de la salcam si sa fim bine pregatiti pentru a-l valorifica la modul optim,deci profitabil!