Animale vertebrate

Animale vertebrate

Pesti

Pestele este un animal vertebrat, craniat, ce traieste in mediu acvatic. El respira oxigen dizolvat in apa. Se cunosc aproximativ 29.000 de specii de pesti. Stiinta ce se ocupa cu studiul pestilor se numeste ichtiologie. Pestii sunt cei mai putin dezvoltati dintre craniate.

Morfologie externa

Corpul este fusiform, are forma hidrodinamica, dar poate fi turtit dorso-ventral. Este alcatuit din 3 parti: cap, trunchi si coada.

Pestii au 2 tipuri de inotatoare: perechi(pectorala si abdominala) si neperechi(dorsala, codala si anala).

1. Cele perechi au o structura stabila, fiind formate din piesele osoase ale centurii scapulare si pelviene. Ele ajuta pestii sa se scufunde in apa,sa faca rotatii, sa mentina corpul intr-o pozitie normala.

2. Cele neperechi sunt pliuri ale pielii, sustinuti de raze osoase externe.Inotatoarea codala participa la propulsarea inainte a pestelui, inotatoarele anale si dorsale participa la mentinerea echilibrului in timpul inotului.

Pielea este acoperita cu un mucus secretat de celulele glandulare tegumentare. Corpul este acoperit cu solzi protectori sau placi osoase de origine dermica. Coloratia este determinata de cromatofori, celule care se afla sub piele si contin granule pigmentare.

Morfologie interna

Vazul

Ochiul are o structura si origine complexa de forma unui glob, insotit de organe anexe. Celulele fotosensibile se gasesc in retina si receptioneaza lumina. Ochii sunt protejati de doua pleoape si o membrana nictitanta.

Mirosul

Organul olfactiv nu este dezvoltat, fiind reprezentat de 2 nari si 2 saculeti dinauntrul capului,ce contin cateva celule olfactive.

Auzul

Organul auditiv este reprezentat numai prin urechea interna (labirintul membranos) formata din utricula, cu trei canale semicirculare si sacula, cu o formatiune numita lagena.

Gustul

In piele se afla celulele gustative si tactile ale pestilor.

Scheletul

Pestii dispun de schelet intern format din scheletul capului, trunchiului si inotatoarelor. Scheletul capului cuprinde cutia craniana, oasele fetei, oasele gurii, operculele. Scheletul trunchiului este format din coloana vertebrala care cuprinde un numar diferit de vertebre. De apofizele acestora sunt prinse coastele. Coloana vertebrala este unita direct cu cutia craniana si coastele.Ea se imparte in 2 regiuni: toracala si codala. Pestii nu au stern. Conformatia membrelor este in strinsa legatura cu modul de locomotie, care este tipic acvatic. Inotatoarele neperechi (dorsala, codala si anala) au un schelet format din raze externe osoase ce sustin o membrana tegumentara. Inotatoarele perechi sunt formate din structuri osoase ale centurilor si structuri ale partilor libere ale inotatoarelor. Prin intermediul centurilor scapulara si pelviana, inotatoarele perechi sint prinse de scheletul corpului si musculatura.

Musculatura

Musculatura pestilor este reprezentata, in principal, de 2 bande de celule musculare, intinse de-a lungul fiecarei laturi ai corpului.Acestea asigura flexiunea trunchiului.Alti muschi sunt cei cranieni.Toti pestii au vezica inotatoare, care este umpluta cu o multime de gaze, in special oxigen.Ea ajuta pestele sa-si modifice densitatea corpului.

Sistemul nervos central

Sistemul nervos central la pesti consta din encefal si maduva spinarii.

Encefalul

Encefalul se caracterizeaza printr-un mezencefal mare, in care se localizeaza terminatiile neuronilor ce pornesc de la retina, si hipotalamus cu lobi inferiori, sacul vascular si un cerebel, de regula foarte dezvoltat. Are 10 perechi de nervi cranieni, fiziologic fiind nervi senzitivi, motori si micsti.

Maduva spinarii

Nervii rahidieni au 2 radacini care se unesc in afara maduvei, formind un nerv mixt. Nervii rahidieni sunt in legatura cu sistemul nervos simpatic.

Sistemul circulator

Singele trece o singura data prin inima, de aceea circulatia este simpla si inchisa. Prin inima curge singe bogat in bioxid de carbon, care prin aorta ventrala ajunge in branhii, unde cedeaza bioxidul de carbon si se imbogateste cu oxigen. Aorta dorsala asigura transportarea lui spre organe. Sint animale poichiloterme (temperatura corpului variaza in raport cu temperatura mediului).

Inima

Inima pestilor este bicamerala, fiind compusa dintr-un atriu si un ventricul.

Sistemul digestiv

Aparatul digestiv incepe cu cavitatea bucala. Limba si glandele salivare lipsesc. Urmeaza faringele, esofagul, apoi stomacul. La pestii lipsiti de stomac, esofagul este scurt si continua cu intestinul. La pestii rapitori stomacul este voluminos si se poate dilata usor. Ficatul este bilobat sau trilobat si are vezica biliara. Pancreasul endocrin este reprezentat prin insulele Langherhans. La pestii cartilaginosi, apar dintii, din solzii placoidali. Acestia sunt slab diferentiati, fixati de maxilare si permanent schimbati.

Sistemul reproducator

La pesti, reproducerea are loc in mediul acvatic. Sunt animale unisexuate. Fecundatia este in general externa, mai rar interna (la pestii cartilaginosi). Dezvoltarea oului in afara organismului parental se intilneste la pestii ovipari. La speciile ovovivipare (rechini, crosopterigeni), dezvoltarea embrionara are loc in interiorul corpului (de exemplu, in gura). Speciile vivipare nasc pui care s-au dezvoltat in organismul matern, embrionul fiind adapostit in ovar.

Organele sexuale la mascului sunt testiculele, unde se dezvolta spermatozoizii scufundati in lichid laptos (laptii), iar la femele – ovarele in care se dezvolta ovulele (icrele).

Sistemul excretor

Aparatul excretor este reprezentat prin doi rinichi alungiti in apropierea coloanei vertebrale cu cite un ureter scurt, care se unesc intr-un canal ce se deschide in cloaca. In stadiul embrionar rinichiul este de tip pronefros – este alcatuit din tuburi urinifere asezate perechi si care comunica cu cavitatea corpului printr-o pilnie ciliata numita nefrostom; in apropierea ei se gaseste glomerul vascularizat cu rol in transportul produselor de excretie; tuburile urinare se deschid in afara corpului prin canalul Woff, care se deschide in cloaca. La adult – mezonefros, nefrostomul este rudimentar si inchis. Tuburile urinifere formeaza capsula lui Bowman, care acopera glomerulul vascular. Tuburile urinifere primesc produsele toxice direct din singe, iar glomerulul vascular devine intern (glomerulul lui Malpighi). Rolul ureterului il are canalul Woff. Vezica urinara se formeaza prin dilatarea uterului. La excretie participa si branhiile si pielea.

Sistemul respirator

Aparatul respirator este reprezentat de aparatul branhial. In inspiratie, apa patrunde prin gura in cavitatea branhiala si scalda branhiile. In expiratie, gura se inchide si apa, fiind impinsa prin lamelele branhiilor, se elimina de sub opercule. La unii pesti (crosopterigeni si dipnoi) sunt prezenti plamanii saciformi, cu o structura simpla si o vascularizare tipica.

Caractere generale ale pestilor

Traiesc in mediul acvatic.

Corpul este hidrodinamic,acoperit cu solzi produsi de piele.

Scheletul poate fi:osos,cartilaginos sau cartilaginos-osos.

Respiratia este branhiala.

Inmultirea se face prin oua;fecundatia este externa(exceptie face rechinul);din ouale fecundate ies pui.

Temperatura corpului este variabila.

Pestii. Stiati ca . ?

Rechinul-balena este cel mai mare peste din lume? Acesta masoara aproximativ 16 metri la maturitate in timp ce la nastere pot atinge chiar si 60 de centimetri. Totodata, ei pot trai chiar si peste 100 de ani!

Schindleria brevipinguis este cel mai mic peste din lume? Ei pot atinge maxim 8.4 mm la maturitate.

In trecut, unii specialisti denumeau si hipopotamii, amfibienii sau crocodilii ca pesti?

Speciile de pesti cunoscute pana in acest moment de oameni reprezinta mai bine de jumatate din numarul de vertebrate existente pe glob? Exista peste 28.000 de specii de pesti in lume.

Majoritatea pestilor isi procura oxigenul necesar din apa dar exista si specii care pot respira oxigen atmosferic? Unii isi folosesc gura pentru a respira in timp ce altii o fac prin piele sau folosindu-se de sistemul digestiv.

Pestele electric poate genera un soc electric de 500 de volti si 1 amper? Aceasta cantitate de electricitate (500 W) este periculoasa pentru om. Ea este folosita atat pentru a vana cat si pentru autoaparare.

Conform unui profesor american, pestii nu pot simti senzatia de durere? James D. Rose de la Universitatea din Wyoming a demonstrat ca, pentru ca le lipseste zona din creier responsabila de senzatia de durere, pestii nu o pot simti.

Peste 97% din speciile de pesti se inmultesc prin depunerea oualelor? Asadar, ouale se dezvolta in afara ovarelor femelelor.

Amfibieni

Amfibia ( din greaca- doua vieti) este o clasa de animale ovipare si poichiloterme, de dimensiuni diferite. Acestea au fost printre primele animale, ce au cucerit uscatul, aparand cu aproximativ 350 milioane ani in urma.

Morfologie externa

Pielea amfibiilor este subtire, lipsita de pilozitati, delicata si contine multi pori, ce participa la respiratie. Respiratia prin piele la amfibii este foarte importanta, unele specii, precum salamandra, depinzand aproape exclusiv la aceasta respiratie. Pielea amfibiilor are foarte multe glande, ce secreta mucus. Ochii amfibiilor sunt mari si sunt dispusi lateral, pentru a mari campul vizual si pentru a se feri de pradatori.

Salamandra

Morfologie interna

Sistemul nervos

Sistemul nervos este mai dezvoltat decat la pesti

Sistemul circulator

Sistemul circulator format din inima si vase de sange. Circulatia este dubla si incompleta pentru ca segmentele se amesteca.

Sistemul digestiv

Digestia incepe in stomac, unde sucul gastric dizolva mancarea si continua pe masura ce hrana trece din stomac in intestine.

Hranirea

Broastele se hranesc cu prazi si miscatoare, de obicei insecte. Marimea prazii depinde marimea broastei si a gurii sale. Broasca-bou africana mananca aproape orice poate inghiti, inclusiv serpi veninosi, miriapode uriase, scorpioni si chiar alte broaste-bou. Dupa ce si-a localizat prada, broasca se intoarce spre ea, se napusteste asupra ei, si o prinde cu varful limbii lipicioase. Insecta nu este muscata sau mestecate, ci inghitita de vie. Cand broasca isi inghite prada, ochii sai mari clipesc si coboara spre cavitatea bucala, ajungand la impingerea hranei pe gat in jos.

Reproducere si dezvoltare

Reproducerea amfibiilor este sexuata si se petrece in mediul acvatic. Fecundatia este externa. Din oua ies larve branhiate denumite popular mormoloci. Acestia au coada si au respiratie branhiala.

Caractere generale ale amfibienilor

Au madiu dublu de viata:acvatic si terestru.

Analiza: Gripa aviara - lucrare de specialitate (Diagnostic, tratament si combatere)

Respiratia este dubla:pulmonara si cutanee.

Pielea subtire,umeda,bine vascularizata,serveste la respiratie.

Sunt animale tetrapode.

Se inmultesc prin oua;dezvoltarea se face prin metamorfoza.

Au temperatura corpului variabila. 

Reptile

Reptilele sunt o clasa de vertebrate ovipare, poichiloterme, cu corpul acoperit de o piele groasa, solzoasa, fara picioare sau cu picioare scurte, dispuse lateral, si cu inima tricamerala. Doar cateva duc un mod de viata acvatic sau semiacvatic. Se cunosc aproximativ 7000 de specii de reptile.

Morfologie externa

Corpul reptilelor poate fi alungit (soparla, sarpe, crocodil) sau rotunda (broasca testoasa). Pielea lor solzoasa micsoreaza evaporarea apei din corp si le da posibilitatea sa traiasca in zone aride. Ochii sunt destul de dezvoltati. Ei au un cristalin foarte elastic, ce le permite sa vada la distante mari.

Morfologie interna

Schelet

Coloana vertebrala are 10 vertebre (soparla) sau mai multe. Cutia craniana este unita cu prima vertebra. Din aceasta cauza mobilitatea capului este mare.La serpi, coastele nu sunt unite intre ele prin intermediul sternului, putand sa inghita hrana mai bine.

Musculatura

Reptilele au o musculatura dezvoltata, in special a membrelor.

Sistemul digestiv

Sistemul digestiv este impartit in mai multe parti: cavitate bucala, faringe, esofag, stomac, intestin subtire, intestin gros. Cavitatea bucala este bine delimitata. Mandibula se articuleaza de craniu prin intermediul osului patrat. Acest mod de articulare permite deschiderea extrem de larga a cavitatii bucale. Spre deosebire de pesti si amfibieni, dintii prezinta o relativa specializare. Intestinul gros se deschide in cloaca.

Sistemul respirator

Reptilele sunt primele vertebrate, a caror respiratie este exclusiv pulmonara. Plamanii sunt alungiti.Inspirarea se face datorita lucrului muschilor intercostali.Expirarea se face pasiv.La aproape toate reptilele, inima este tricamerala, numai la crocodili este din 4 camere.

Sistemul circulator

Metabolismul este scazut, sunt animale poichiloterme, insa este mai ridicat ca la amfibieni si pesti, din cauza sistemului circular, respirator mai dezvoltat.

Sistemul nervos

Sistemul nervos este mai dezvoltat ca la amfibieni si pesti.Cerebelul, ce cotroleaza echilibrul, este foarte dezvoltat.Emisferele cerebrale sunt mari si au scoarta cerebrala.

Medii de trai

Reptilele traiesc pe aproape toate continentele (in afara de Antarctica). Marea majoritate a reptilelor traiesc in tarile cu clima foarte calda si calda, fiind majoritatea nocturne.In zonele acestea pot fi intalnite unele specii de soparle si serpi diurne. Iarna ele hibeneaza, din cauza micsorarii temperaturii externe si interne.

Reproducerea

Inmultirea se face prin oua depuse de femela in locuri insorite. Ele sunt clocite cu ajutorul caldurii solare. Dezvoltarea embrionului se face fara metamorfoza.

Caractere generale ale reptilelor

•Sunt mai bine adaptate la viata terestra decat amfibienii.

•Au piele solzoasa sau acoperita cu placi osoase dublate de placi cornoase.

•Sunt animale taratoare.

•Respiratia este pulmonara.

•Inmultirea se face prin oua care se clocesc singure la soare;fecundatia este interna.

•Temperatura corpului este variabila.

Cobra egipteana

Reptile.Stiati ca?

Crocodilul de Nil poate ajunge la o viteza de 46,67km/h.

In America, peste 8000 de oameni sunt muscati de serpi veninosi in fiecare an. Aproximativ mai putin de 10 muscaturi mortale sunt raportate si inregistrate. La fel de adevarat este insa faptul ca mai multi oameni mor din cauza intepaturilor de albina sau de viespe, decat de muscatura de sarpe.

Limba unui cameleon este de 2 ori mai lunga decat corpul lui.

Crocodilul nu-si poate scoate limba afara din gura.

S-a descoperit, in timpul unei misiuni spatiale, ca broastele pot vomita. Ele isi vomita initial stomacul, astfel incat acesta iese din gura broastei. Apoi animalul isi foloseste membrele anterioare pentru a goli continutul stomacului, dupa care il inghite la loc.

Brotacii sunt singura specie de animale care nu fac cancer.

Un sarpe anaconda de 3,65m poate prinde, ucide si manca un caiman de 1,82m. Chiar daca acesti serpi nu sunt considerati a fi cei mai mari serpi din lume, sunt cu siguranta cei mai grei, intrecand din acest punct de vedere pitonii.

Cameleonii isi pot misca ochii in doua directii diferite in acelasi timp.

Exista aproximativ 2.600 de specii diferite de broaste, raspandite pe toate continentele, cu exceptia Antarcticii.

S-a estimat ca o broasca poate prinde si manca aproximativ 10.000 de insecte in decursul unei veri.

Pasari aeriene-porumbelul

Porumbelul (Columba palumbus) este o pasare din familia Columbidae. Este pasarea cea mai larg raspandita in Europa.*Corpul porumbelului are forma de fus, aerodinamica. Pe corp are pene, fulgi si puf produse de piele. Penele au radacina infipta in piele. Fulgii sunt mai scurti, au axa mai flexibila si acopera tot corpul.

• Capul este mic, rotund, mobil si are in partea anterioara ciocul

format din maxilare alungite, fara dinti si acoperite cu materie cornoasa.

• Porumbelul este o pasare buna zburatoare. Zborul este inlesnit

de oasele porumbelului, subtiri si pline cu aer. Ele se numesc oase pneumatice.

• Porumbelul se hraneste cu seminte, pe care le apuca cu ciocul

si le inghite.

• Porumbelul respira prin plamani, care sunt in legatura cu 9

saci aerieni de la care pornesc ramificatii care ajung la oase.

• Porumbeii traiesc in perechi. Ei construiesc cuibul in care femelele depun oua. Acestea sunt clocite de amandoi, pe rand. Din oua ies puii golasi, neputinciosi, cu ochii inchisi, care nu pot zbura. Sunt hraniti cu un lichid alb, secretat de gusa porumbitei, pana cand se pot hrani singuri cu graunte.

Porumbelul.Stiati ca?

•Dintre toate animalele domesticite, porumbelul voiajor are cel mai bun simt al orientarii? El poate reagasi locul de unde a plecat chiar si de la 2000 km!

•Atunci cand sunt bolnavi, porumbeilor nu le place sa faca baie?

•In credinta populara, porumbelul simbolizeaza pacea interioara, armonia si impacarea? porumbelul apare de multe ori intruchipat in texte si imagini religioase si este expresia Sfantului Duh. de asemenea, expresia “bird of peace” din limba engleza este o metafora insemnand porumbel.

•Durata medie de viata a porumbeilor este de 10 ani (in cazul in care traiesc in salbaticie) si de 25 de ani (cei domesticiti, folositi de obicei in scopuri sportive)?

•Porumbeii traiesc, de obicei, toata viata cu acelasi partener? ei intra, astfel, in categoria animalelor monogame.

Pasari picioroange-barza alba

Barza alba sau cocostarcul, cu denumirea stiintifica Ciconia ciconia, este singura pasare de talie mare din ornitofauna tarii care s-a apropiat de om si isi construieste cuibul in vecinatatea noastra. Inca de pe vremea romanilor era socotita pasare sfanta 'avis pia et benigna' considerata la fel si astazi in multe zone. Multe credinte populare se leaga de aceasta pasare: aduce primavara, aduce noroc casei unde isi face cuibul si o fereste de foc si fulger, poate prevesti  belsugul, norocul, starea sanatatii etc.

Nu poate fi confundata cu nici o alta pasare: are picioare lungi si un cioc rosu, penele corpului sunt albe, iar remigele negre. Diferentele dintre sexe sunt aproape inexistente: in general masculul este mai mare (in medie 3,8 kg) decat femela (3,3 kg). Puii au la inceput ciocul si picioarele negre. Mai tarziu, picioarele devin rosii-maronii, iar de la varsta de noua saptamani si culoarea ciocului se pigmenteza treptat in rosu. Pentru o perioada de timp, insa, se va mai pastra la varful ciocului culoarea neagra. Barza alba poate fi recunoscuta usor si in zbor: are gatul si picioarele intinse, spre deosebire de starci, la care in zbor gatul este intotdeauna strans in forma de „S”

Varsta berzelor poate sa ajunga in captivitate si la 30 de ani. In Romania, cea mai mare longevitate s-a inregistrat la o barza inelata in 1960 in Delta Dunarii care a fost regasita dupa 12 ani si 6 luni in Tanzania. Este una dintre putinele pasari mute. Totusi, produce un clampanit prin lovirea celor doua maxilare.

Cuibul

Acesta este amplasat pe un loc insorit si inalt cu o vedere buna asupra zonelor de hranire. Este construit din crengi, radacini, pamant si este captusit cu paie, fan, iarba, balegar, uneori si cu hartie si carpe. In cursul anilor, in urma reparatilor, poate sa ajunga la marimi impresionante atingand un diametru de 1-1,5 m, o inaltime de pana la 2 m si o greutate de 1-2 tone. Un cuib nou poate fi construit de perechea de berze in jur de 8 zile. Deobicei, perechea foloseste mai multi ani la rand acelasi cuib.

Unele cuiburi pot atinge o vechime de cateva decenii. Astfel, cel mai vechi cuib cunoscut din Romania se gaseste in localitatea Gurghiu din judetul Mures. Acesta a fost construit in anul 1934 si a fost ocupat de berze si in anul 2004. La inceputul si mijlocul secolului trecut cuiburile erau construite numai pe cladiri si copaci. Odata cu diminuarea locurilor traditionale de cuibarit (acoperisurile de paie sau stuf, cosurile cu gaura laterala) stalpii retelelor electrice din localitati au devenit pentru berze suporturile cele mai agreate pentru amplasarea cuiburilor. Trecerea la acest mod de cuibarire s-a derulat treptat si continua si azi, in tot arealul de raspandire a speciei. Primele cuiburi construite pe stalpi au aparut in anul 1958 in Germania si in Cehia. In Romania, primele cuiburi amplasate pe stalpi au fost semnalate in anul 1971. Raportul cuiburilor construite pe stalpi a ajuns in Romania, in 2004 la aproximativ 80-90%. Totusi, in unele regiuni ale tarii se gasesc si acum destul de frecvent cuiburi construite pe cladiri. In judetele Brasov si Sibiu, de exemplu, sunt inca multe cuiburi construite pe hornuri. In judetul Covasna in schimb, putem intalni inca intr-un numar destul de mare cuiburi pe sure. Cuibaritul pe copaci este mai raspandit in Muntenia si Oltenia. 

                          

Pasari rapitoare de noapte-bufnita

Bufnita se mai numeste si Buha si poate fi intalnita pe tot globul pamantesc, exceptie facand Antarctica, avand capacitatea de a suporta bine atat clima rece cat si pe cea calda.

Bufnita este cea mai mare pasare rapitoare de noapte, ajungand la inaltimea cuprinsa intre 15 si 61 cm. Traieste singura, in cuiburi construite in crengile sau scorburile copacilor si pe pamant, in regiuni stancoase.

Corpul bufnitei este rotund, acoperit de un penaj bogat, cu un cap mare la care se remarca 2 ochi rotunzi galbeni-portocalii ce ocupa jumatate din marimea capului. Are aripile lungi, iar coada si picioarele sunt scurte. Ghearele puternice ii sunt necesare pentru a se agata bine pe crengile copacilor si pentru a vana.

Coloritul penajul pasarii este maro inchis si deschis, in partea anterioara, mai ales, fiind vizibile dungi in nuante de alb combinat cu negru sau galben.

Se hraneste cu soareci de camp sau de casa, crabi, broaste, lilieci mici, insecte sau chiar iepuri. Desi aceasta pasare si-a atras un renume negativ din cauza sunetului lugubru, asemanator cu un vaiet, ea este foarte folositoare, vanand intr-un an aproximativ 10 000 de soareci care, inmultindu-se, ar consuma cantitati uriase de hrana si ar duce la raspandirea multor boli.

Nu are multi dusmani, pentru ca iese noaptea si este bine camuflata de culorile penelor. Avand vederea foarte slaba (bufnita vede aproape numai in alb si negru), in timpul vanatului se bazeaza mult pe auzul foarte fin si pe capacitatea de a zbura facand putin zgomot (este ajutata de penele lungi si umflate, printre care patrunde mult aer), astfel incat victimele sunt luate prin surprindere de multe ori.

Bufnita este singura pasare care are ochii situati pe partea anterioara a capului. Spre deosebire de ai oamenilor, acestia sunt fixi. Din aceasta cauza are un gat scurt dar foarte flexibil pe care il poate intoarce in aproape toate partile.

Pasari.Stiati ca . ?

Albatrosii pot sa doarma in timp ce zboara cu viteze de pana la 40 de kilometri pe ora.

109 specii de pasari (90% din toate speciile de animale) de pe intreg globul au fost declarate a fi pe cale de disparitie.

Viteza maxima de deplasare a unei gaini este de 14km/h.

Este nevoie de 40 de minute pentru a fierbe un ou de strut.

Penajul pasarilor cantareste aproximativ 10% din greutatea sa.

Strutii isi baga capul in nisip in cautarea apei.

Hranite cu anumite vopsele, gainile pot face oua colorate.

Bufnitele isi rasucesc capul aproape circular, intrucat nu-si pot misca ochii. Ochii lor nu sunt rotunzi, ci tubulari.

Papagalii pot manca teoretic orice fel de mancare, cu exceptia ciocolatei, a fructului de avocado sau a mancarii prajite, acestea fiind foarte toxice pentru ei, putandu-le cauza chiar moartea.

Pasarea colibri este singura pasare care poate zbura inapoi.

Intreaga structura osoasa a porumbelului cantareste mai putin decat penajul lui.

Ochiul strutului este de doua ori mai mare decat creierul lui si cantareste 1,50 kg.

Un canar are in medie 2.200 de pene.

In lume exista mai multe gaini decat oameni.

Puii de gaina absorb vitamina D din soare cu ajutorul penajului.

O gaina face in jur de 227 de oua pe an.

Macaitul ratei nu are ecou si acesta este un fapt pe care nici cercetatorii nu-l pot explica.

Mamifere

Mamiferele sunt o clasa de animale vertebrate, care nasc pui vii si ii hranesc cu lapte. Mamiferele sunt cele mai dezvoltate si adaptabile vertebrate, fiind animale homeoterme, care traiesc in toate mediile de viata. Exista peste 5 800 specii de mamifere.Corpul lor este acoperit cu par, blana, tepi sau placi, dau nastere la pui vii si ii hranesc cu laptele produs de mamele, sunt animale homeoterme, avant o temperatura medie a corpului de 36-38 de grade Celsius, au glande mamare sub piele, inima este cvadricamerala, cu doua atrii si doua ventricule, dentitia este alcatuita din dinti specializati si prezinta 3 osisoare ale urechii medii: ciocanas, nicovala si scarita.

Morfologie externa

Marea majoritate a mamiferelor au corpul acoperit de par/blana, (in afara de cetacee, care insa pot avea urme de pilozitate).

Blana mamiferelor are mai multe functii vitale. Impiedica raspandirea caldurii corpului in mediul inconjurator. Mamiferele, avand o temperatura interna de 36 - 38° Celsius, adica o temperatura mai mare decat cea a mediului extern, cedeaza caldura, in special in sezonul rece, cand temperatura mediului extern devine mult mai mica decat cea a corpului. Cand insa in mediul exterior temperatura devine aproape la fel de mare ca cea a corpului, la unele mamifere se manifesta fenomenul invers, de naparlire, atunci cand cade parul, ca cedarea temperaturii sa se accelereze; ofera protectie mamiferului contra unor factori externi, precum radiatiile solare, suprafete dure, plante sau animale ce pot afecta tegumentul mamiferului; parul/blana poate asigura o adaptare mai buna a mamiferului la conditiile externe.

Morfologie interna

Tegumentul

Tegumentul mamiferelor, sau pielea, este un strat exterior protector, care este de cele mai multe ori acoperit de pilozitate, (cazuri exceptionale sunt cetaceele, care din cauza mediului marin si-au pierdut pilozitatea). Are o structura complexa, constituita din epiderma, derma si tesutul subcutanat (hipoderma). Pielea mamiferelor cuprinde multe glande sudoripare si mai cuprinde glandele mamare, precum si vase de sange.

Scheletul

Toate mamiferele au un endoschelet dur. Au o cutie craniana dezvoltata. Dantura este mai puternica si dintii sunt diferentiati in canini, molari si incisivi.

Regiunea cervicala a coloanei vertebrale este la toate mamiferele alcatuita din 7 vertebre. Coloana vertebrala este mai mobila decat la celelalte vietuitoare. Cu regiunea toracala a coloanei vertebrale (12-15 vertebre) sunt unite coastele, alcatuind impreuna cutia toracica.

Fiind animale terestre, mamiferele dispun de patru membre bine dezvoltate, avand fiecare cate cinci degete. La unele specii membrele au suferit pe parcursul evolutiei un sir de modificari esentiale care le-au permis sa se deplaseze cu usurinta in cele mai diverse medii de viata-subteran, terestru, aerian si acvatic.

Musculatura

Mamiferele au o musculatura bine dezvoltata. Muschii sunt foarte dezvoltati, in special muschii membrelor fiind dezvoltati. Muschii scheletici ai vertebratelor participa la termoreglare, la comunicare si la locomotie. Ei se leaga de oase prin tendoane si sunt actionati voluntar de catre creier.

Sistemul nervos

Sistemul nervos indeplineste mai multe functii si anume: asigura integrarea sistemelor de organe in cadrul organismului, asigura integrarea organismului in mediu. Aceste functii se realizeaza prin primirea, prelucrarea, elaborarea si transmiterea de mesaje, mesaje care au ca scop pastrarea integritatii organismului si integrarea sa in mediu sau de viata.

Organele de simt

Organele de simt ale mamaiferelor sunt:

• ochii, pentru vederea si localizarea spatiala
• urechile, pentru receptarea semnalelor sonore
• nasul, pentru perceperea diferitelor mirosuri
• limba, pentru perceperea gusturilor
• pielea, pentru pipait

Aparatul digestiv

Aparatul digestiv, la mamifere, este adesea specializat pe tipul de hrana consumat de animal (vegetal sau animal) si proceseaza treptat mancarea in urmatorii pasi:

In gura, hrana este mestecata de dinti, umezita si amestecata, pana cand ajunge destul de omogena pentru a putea fi inghitita si a ajunge in stomac dupa ce parcurge esofagul. In stomac, mancarea este dizolvata pana la cele mai simple substante, prin intermediul acidului gastric. Din stomac, mancarea trece in intestinul subtire, unde sunt amestecate cu lichidul biliar si unde sunt extrase substantele nutritive si transferate in sange. Resturile nedigerate, impreuna cu celule moarte si ajung in intestinul gros, inainte de a fi eliminate prin anus.

Aparatul respirator

Este format din cai respiratorii si plamani. Aerul patrunde prin cele 2 nari ale nasului, apoi trece prin faringe, laringe, trahee, bronhii si ajunge in plamani, unde se efectueaza schimbul de gaze la nivelul vaselor de sange.

Aparatul circulator

Sistemul circulator este diferit de cel al pasarilor. Acesta consta dintr-un miocard si o retea densa de vase sanguine, care transporta sangele. Inima are 4 camere, cei 2 atrii, cel drept care primeste sangele deoxigenat de la vena cava, si cel stang care primeste sangele oxigenat de la plamani prin vena pulmonara, si cei 2 ventriculi, cel drept pompeaza sangele deoxigenat spre plamani, si cel stang pompeaza sangele oxigenat spre artere. Peretii grosi ai miocardului asigura circulatia rapida a sangelui, care duce mai repede oxigenul catre tesuturi.

Aparatul excretor

Aparatul excretor la mamifere se ocupa cu filtrarea si eliminarea tuturor deseurilor metabolice, aparute in corpul mamiferelor in urma proceselor metabolice. De asemenea, acesta controleaza nivelul de lichide prezent in corp. Cel mai des intalnit deseu este acidul uric, sau ureea, care sunt eliminate din corp prin intermediul urinei, prin vezica urinara.

Aparatul reproducator

Masculii au o pereche de testicule care produc spermatozoizi iar femelele au doua ovare, care produc ovule. In timpul contactului sexual, un spermatozoid patrunde intr-un ovul, astfel realizandu-se fecundatia. Ovulul se divide in repetate randuri, devine un zigot, apoi un embrion, apoi un fetus. Durata de gestatie difera de la specie la specie.

Comunicarea

Cimpanzeul este cel mai capabil sa se faca inteles cu ajutorul mimicii, dupa om. Fie ca foloseste la apararea teritoriului, la atragerea partenerului sau la chemarea puilor, comunicarea este cruciala in viata mamiferelor, in special a celor care traiesc in grupuri.

Dupa specie, mamiferele au dezvoltat diferite metode de a comunica, cele mai complexe fiind vocalizarile articulate ale primatelor. Alte metode de comunicare includ undele sonore pe frecventa inalta, diferite mirosuri corporale, maraituri si chitaituri sau chiar lovituri sau impunsaturi.

Mamiferele comunica cel mai frecvent prin sunete. Balenele emit un fluierat deosebit de sonor, care poate strabate intreg Oceanul Pacific. Suricatele folosesc o larga gama de sunete pentru a comunica intre ele, fiecare sunet avand un anumit inteles. Primatele isi folosesc inteligenta pentru a comunica folosind sunete articulate, chiar daca pot comunica si prin diferite gesticulari si semne simple.

Habitat si raspandirea biogeografica

Mamiferele sunt raspandite pe toata suprafata Pamantului, de la Polul Nord la Ecuator si pana la Polul Sud si s-au adaptat atat la viata terestra cat si la viata marina sau chiar subterana. O prima explicatie pentru aceasta imensa adaptabilitate a mamiferelor este faptul ca au sange cald si isi pastreaza temperatura corporala constanta indiferent de vreme. Mamiferele s-au adaptat in foarte multe habitate si ecosisteme, incluzand cel de balta, cel de mlastina, cel de padure si chiar oceanul, in cazul delfinului si al balenei. De departe, concentratia cea mai mare de mamifere este in zona tropicala si subtropicala, pe cand cea mai mica este la Poli.

Delfini

Importanta pentru oameni

Mamiferele sunt foarte importante pentru oameni, speciile de mamifere fiind printre cel mai usor de domesticat specii. Omul consuma de la ele carne, lapte, foloseste blana, parul pentru materialele textile, le foloseste in viata de zi cu zi pentru diverse activiati.

Cainele, „cel mai bun prieten al omului”, pe langa faptul ca este afectuos, isi protejeaza stapanul si il ajuta in diversele activitati cotidiene. Este folosit de politie, de jandarmerie la cautarea persoanelor disparute dar si a drogurilor, avand un miros foarte rafinat. Cainii sunt folositi de persoanele cu deficiente de vedere pentru aparare si pentru orientarea in spatiu.

Pisica se ataseaza de stapan si este foarte afectuoasa. Calul a fost (si inca este) folosit la activitatile agricole si la tractarea vehiculelor.

Mamifere.Stiati ca?

Femela leu se ocupa cu vanatoarea in peste 90% din cazuri, in timp ce masculul leu prefera sa doarma sau sa se odihneasca.

Elefantul este singurul mamifer care nu poate sari.

In ciuda greutatii sale impresionante, un urs grizzly poate alerga la fel de rapid ca si un cal obisnuit.

Cel mai mare mamifer al planetei, balena albastra, cantareste 50 de tone la nastere. La maturitate, ea poate ajunge pana la 150 de tone.

Cangurul nu poate sa sara, sa se desprinda de la sol, decat daca coada ii atinge pamantul.

Un cimpanzeu poate sa invete sa se recunoasca pe sine intr-o oglinda, insa o maimuta nu poate fi invatata acest lucru.

Cu ajutorul limbii sale extrem de lungi si elastice, aproximativ 55 cm, girafa este capabila sa se curete singura in urechi.

Crocodilii nu pot scoate limba din gura deoarece au o protectie pentru a nu si-o musca cu ajutorul falcilor puternice si a dintilor fiorosi.

Ragetul unui leu adult poate fi auzit de la o distanta de 7 kilometri departare si ii avertizeaza pe intrusi sau aduna membri grupului ce s-au rasfirat.

Cea mai scurta perioada de gestatie la animale se poate intalni la opossum, care da nastere puilor la numai 12-13 zile de la concepere, iar cea mai lunga perioada este la elefantul asiatic, cu 608 zile, adica peste 20 de luni de gestatie.

Pe parcursul intregii sale vieti, o singura vaca da peste 200.000 de pahare de lapte.

Corpul pisicii contine 230 de oase, in timp ce al omului are doar 206.

Bibliografie:www.wikipedia.ro