Trasee turistice in MUNTII GUTII

Situati in extremitatea nordica a lantului eruptiv neogen ce bordeaza la interior Carpatii Orientali, Muntii Gutii (denumire general acceptata si folosita in ultima vreme in literatura turistica si geografica, cu toate tendintele de a se acorda nume diferite diverselor sale sectoare) se prezinta ca un masiv montan unitar, care constituie cumpana de ape dintre bazinele hidrografice ale Tisei si Somesului, delimitind trei zone depresionare ce reprezinta si zone etnografice clar delimitate, desi cu multe elemente comune: Tara Maramuresului — la nord si est. Tara Oasului la vest si depresiunea Baia Mare la sud.

Cu toate ca altitudinea depaseste 1400 m doar in culmea inalta a Gutiiului (altitudinea maxima 1443 m in virful Gutii, denumit si Gutiiul Mare), zonele de pajisti alpine, diferentele de nivel de 500—1000 m fata de depresiunile inconjuratoare, precum si zonele stincoase, cu aspect alpin, subliniaza caracterul montan al acestui masiv.

Constituit in principal din roci vulcanice (predominant andezitice) relieful este tipic vulcanic, cu platouri intinse de lava (in special in bazinul Sapintei si la nord de virful Ignis), cu frecvente conuri vulcanice, stinci si abrupturi stincoase, mici defilee, cupole masive ale unor vulcani mai bine conservati (virfurile Ignis, Mogosa, Pietroasa, Plesca etc.), forme de relief insotite de o salba de izvoare minerale legate de activitatea postvulcanica. Fundamentul sedimentar apare in micile depresiuni de la Chiuzbaia, Ulmoasa, Izvorul Luna.

Elementul orografic principal il constituie cumpana de ape dintre sistemele hidrografice ale Tisei (la nord si vest), Turului (la vest) si Somesului (la sud). Aceasta culme cu o lungime de circa 80 km este puternic contorsionata si grupeaza principalele virfuri ale masivului, intre pasul Simbra Oilor (denumit si Ciresului) la vest si pasul Neteda de la obirsia Vaii Cavnicului, la est. In virful Rotunda se bifurca spre est, apoi nord-est, culmea ce desparte bazinul Sapintei de cel al Marei, iar spre sud si sud-vest creasta ce desparte bazinul Turului de cel al Firizei.

Hidrografia masivului este radiara, spre nord apele fiind colectate de valea Sapintei si valea Mara (afluenti ai Tisei), spre vest de valea Riului, valea Turului si valea Talnei — incluse in bazinul hidrografic al vaii Turului, iar spre sud de vaile Balta, Firiza, Sasar, Cavnic - afluenti ai Lapusului.

Strabatuti de o retea densa de drumuri forestiere si poteci marcate, cu o baza de cazare dezvoltata, dispusa insa periferic, muntii Gutii constituie obiectivul turistic montan principal al zonelor invecinate (Baia Mara, Maramures, Oas), prezentind insa prin varietatea formelor de relief dezvoltate pe roci vulcanice, un potential turistic atractiv care depaseste conditia de “obiectiv turistic local', putind oferi satisfactii celor mai diferite categorii de iubitori ai naturii.

CLIMATUL — este caracterizat de precipitatii abundente in lunile mai-iunie si noiembrie-februarie, cu temperaturi moderate, maximele nedepasind 18-25°C, iar minimele atingind - 15^CC doar in zonele depresionare invecinate.

VEGETATIA este dominata de etajul fagului care acopera cea mai mare parte a masivului. Pasunile alpine ocupa principalele virfuri ale masivului (Gutii, Ignis, Tiganul, Pietroasa, Mogosa), zonele cu jnepeni si ienuperi avind o raspindire limitata doar la platoul inalt al Gutiiului si la unele turbarii impadurite din bazinul vaii Brazilor.

Coniferele ocupa suprafete restrinse la obirsia Firizei, Gorohei si Turului, reprezentind de obicei plantatii mai noi.

FAUNA este abundenta: cerbi, caprioare, mistreti sau chiar ursi, cu toata intensa activitate forestiera si pastorala. Ihtiofauna, abundenta pe majoritatea vailor este intretinuta de pastravariile de la Firiza, Blidari, Sapinta. Tur.

Densitatea REZERVATIILOR NATURALE ocrotite prin decizii ale Consiliului popular judetean Maramures, reflecta grija pentru principalele aspecte naturale, rezervatiile ocrotite (Creasta Cocosului, Valea Plopilor-Chiuzbaia, tinoavele Valea Brazilor si Vlascinescu, taul Morarenilor, taul lui Dumitru, lacul Albastru - Baia Sprie, castanetul din zona Baia Mare — Baia Sprie) constituind si atractive obiective turistice.

Iarna, muntii Gutii cunosc o animatie deosebita, abundenta zapezilor ce se pastreaza in zonele inalte aproape cinci luni (noiembrie—aprilie), compensind altitudinea relativ redusa.

Amenajarile destinate special schiorilor — pirtia de schi de la Mogosa dotata cu telescaun, 2 schilifturi, hotel turistic, pirtiile de schi cu schilift de la Izvoare, Boriste, Poiana Boului, Groapa Chiuzbaii, noua pirtie deschisa pe versantul nordic al virfului Pietroasa satisfac pretentiile atit ale schiorilor avansati cit si ale celor ce deprind abia acum tainele acestui minunat sport.

Muntii Gutii constituie o gazda primitoare in toate anotimpurile, cunoasterea lor oferind satisfactii diferitelor categorii de iubitori ai naturii (turisti, schiori, alpinisti, vinatori si pescari).

Si daca pina acum frumusetile acestui masiv (cu exceptia unor zone restrinse din imediata apropiere a principalelor localitati limitrofe) erau cunoscute doar de un numar limitat de turisti, speram ca aceasta harta sa devina o calauza si spre alte obiective turistice, mai putin cunoscute, determinind o sporire a afluxului turistic si ca cei ce vor strabate pentru prima data aceasta zona sa ingroase rindurile prietenilor statornici ai masivului Gutii.

1.1 BAIA MARE - CULMEA IRICAU - VIRFUL PLESTIOARA

Marcaj : cruce albastra  Timp: 3-4 ore

Poteca marcata incepe din str. Dr. V. Babes, linga I.C.P.M.M.N. (210 m), urcind prin livezi spre liziera padurii. Dupa un urcus mai accentuat prin padure, poteca traverseaza culmea Iricau, urmind in continuare creasta dintre Valea Borcutului (V) si Valea Rosie (E) trecind prin saua Trei Stejari (473 m) si virful Ferigii (700 m). In saua de la NV de virf traversam un drum forestier si intilnim traseul 1.2., in continuare pina in virful Plestioara (803 m) traseele fiind comune.

Marcaj de interes local, vechi, rar in zona livezilor.

1.2. BAIA MARE - VALEA USTUROI – VIRFUL PLESTIOARA

Marcaj : banda rosie Timp :2½  ~ 3 ore

Din dreptul stadionului “23 August' (225 m) marcajul urmeaza str. Petofi si apoi drumul asfaltat de pe V. Usturoi pina la o cabana forestiera (1—1½ ore). In continuare marcajul urmareste drumul forestier spre stinga, pe un afluent al Vaii Usturoi, scurtind in doua locuri serpentinele acestuia. Din sa, impreuna cu traseul 1.1., poteca urca pe culme spre NE, traverseaza o poiana, urcind apoi prin padure pina in virful Plestioara (803 m).

1.3. BAIA MARE - DEALUL FLORILOR – VIRFUL PLESTIOARA

Marcaj : banda galbena Timp : 3-3 ½  ore

Traseul porneste din dreptul stadionului “23 August” (225 m), urmind aleea principala spre nord. Traversind cimitirul, poteca urca pe Dealul Florilor, inscriindu-se pe creasta dintre virful Usturoi (V) si virful Sf. Ioan (E) urcind pe deasupra carierei “23 August' pina sub virful Varatici (1½ — 2 ore): pina aici traseu comun cu 1.4.

ESEU: Directii ale educarii inteligentei emotionale ESEU: Exercitii corecte biceps (cu imagini) - bicepsul puternic

Ocolim pe nivel spre stinga virful Varatici, urcind apoi pe culme spre vest pina in virful Plestioara (803 m). Pe ultima portiune traseu comun cu 1.6.

1.4. BAIA MARE - DEALUL FLORILOR – PIATRA SOIMULUI

Marcaj : banda albastra Timp : 2½ ~ 3 ore

Pina sub virful Varatici traseu comun cu 1.3., in continuare marcajul ocolind in urcus spre dreapta, prin defrisare Virful Varatici, pina in saua de la est de aceasta. Dupa cca 1 — 1½ ore din punctul de despartire a marcajelor poteca ajunge la Piatra Soimului (733 m) — stinca pe care poteca e amenajata cu cabluri, capatul traseului 1.5.

1.5. BAIA MARE - LACUL BODI (FERNEZIU) - VIRFUL STRIMBA - PIATRA SOIMULUI

Marcaj : triunghi rosu Timp : 3-4 ore

Traseul incepe de pe str. 23 August la podul peste Sasar (225 m) urmind apoi spre est strazile Minerilor, Grivitei si Splaiul Republicii (cca ¾ — 1 ora). In continuare poteca urca spre stinga (N) pina in culme, de unde pe curba de nivel ajunge in drumul forestier de pe Valea Vicleanului, pe care urca in cca 10 minute la lacul Bodi. Din capatul nordic al lacului, marcajul urca prin padure, inscriindu-se pe o creasta pina sub virful Mija, pe care il ocoleste prin stinga pina intr-o sa.

Apoi traseul urmeaza creasta in urcus accentuat spre vest, pina in virful Strimba (839 m) (marcat de liziera) de unde, in coborire pe creasta, in cca 10 minute se ajunge la Piatra Soimului (capatul traseului 1.4.)

1.6. BORCUTUL “MATEI' (BARAJ FIRIZA) – VALEA ROMANA - VIRFUL PLESTIOARA

Marcaj : triunghi rosu Timp : 1 ½ - 2 ½ ore

De la izvorul mineral ( 370 m) marcajul urmeaza soseaua spre Firiza cca 1 km, pina la Valea Romana, urcind apoi la stinga, pe drumul forestier de pe aceasta cca 1,5 km. Aici poteca marcata se desprinde spre stinga, usor inapoi pina in pasune, urmind in urcus liziera acesteia pina in creasta. De aici traseu comun cu 1.3. la dreapta, in urcus accentuat, pina in virful Plestioara (803 m).

1.7. BLIDARI-POIANA SOCI

Marcaj : triunghi rosu Timp : 2 ½-3 ore

Din satul Blidari (488 m) marcajul urmeaza Valea Grivei (afluent vestic al Firizei aval de pastravaria Pistruia), urcind apoi spre culmea ce desparte Valea Baitei de Valea Pistruia. In continuare, poteca urca prin dreapta crestei pina in Poiana Soci (1033 m). Marcajul face legatura cu sistemul de marcaje executate dinspre izvorul mineral Luna si permite accesul pe poteca nemarcata la virful Pietroasa. Marcaj vechi, pe alocuri rar, cu frecvente schimbari de directie, de interes local.

1.8. BLIDARI - PIATRA BULZULUI

Marcaj : banda albastra Timp : 1 ½-2 ore

De la pastravaria Pistruia (488 m), la citeva zeci de metri amonte pe drumul forestier de pe valea Firiza, marcajul incepe pe o poteca spre stinga urcind accentuat pe culmea dintre valea Firizei (E) si valea Pistruia (V).

Traversind un drum forestier, poteca urca pina intr-un virf, de unde coboara la dreapta (E) pe o culme stincoasa, pina pe piatra Bulzului (1051 m). Traseu de interes local.

1.9. VALEA NEAGRA - IZVOARE

Marcaj : punct albastru Timp : 2 ½ - 3 ore

Marcajul urmeaza soseaua de acces spre statiunea Izvoare (11 km), pe Valea Neagra, scurtind in doua locuri serpentinele acesteia.

1.10. IZVOARE - SAUA IEZURI

Marcaj : triunghi albastru Timp : 1½ - 2 ore

De la cantonul silvic Izvoare (916 m), marcajul urmeaza drumul forestier spre hanul Pintea Viteazul cca 1 ora . Apoi marcajul coteste la dreapta urcind pe marginea poienii pina in creasta, traverseaza un piriu si dupa un urcus usor, prin plantatie tinara, ajunge in saua lezuri (1018 m) unde intilneste traseul 1. 14.

1.11. CARIERA LIMPEDEA - CREASTA IGNISULUI - IZVOARE - SUB VF. BREZE

Marcaj : triunghi rosu Timp : 6 ½ - 8 ore

De la cariera Limpedea (Ferneziu), marcajul urmeaza drumul forestier de pe valea Jidovoaia cca 8 km, scurtind o serpentina a acestuia pe la stinca denumita „Biserica lui Spiridon'. In continuare, in urcus, marcajul traverseaza din nou drumul forestier la o confluenta tripla, de unde la dreapta, prin desis, in urcus accentuat, ajunge pe platoul Ignisului, la capatul drumului forestier de pe valea Vlascinescu (1186 m). De aici, marcajul o ia spre stinga prin golul alpin cca 500 m, coborind apoi la dreapta, prin padure, la cantonul silvic Izvoare (capatul traseelor 1.9.; 1.10.; 2.6). Marcajul urmeaza in continuare drumul auto spre stinga, pina in saua 'La Cruce' (pina aici traseu comun cu 1.9.), urcind apoi la dreapta pe drumul forestier cca 20 minute (portiune fara marcaj) pina la un mic afluent. In continuare, marcajul urmeaza valea spre stinga pina la obirsie, coteste spre dreapta in urcus si ocolind spre stinga virful Breze ajunge la liziera defrisarii, in creasta (1193 m).

1.12. BORCUTUL CHIUZBAII (GROAPE) - VF. IGNIS

Marcaj : cerc albastru Timp : 2-2 ½ ore

Traseul incepe din valea Jidovoaia (562 m) (traseul 1.11.), la prima casa amonte de o captare de apa urmind poteca spre stinga, trecem de Borcutul Chiuzbaii, urcind apoi prin finete spre liziera padurii. Apoi poteca o ia spre dreapta si se inscrie pe un afluent pe care urca pina la obirsie, unde traverseaza un drum forestier. Marcajul urca in continuare prin zona defrisata lasind in stinga un mic virf stincos, pina intr-un luminis. De aici, prin lastaris, apoi prin padure batrina, poteca urca sustinut printre stinci, cotind apoi spre stinga si iesind la liziera golului alpin la un izvor. De aici, prin golul alpin, fara poteca vizibila, se ajunge in cca 10 minute pe virful Ignis (traseul 1.14.).

1.13. BAIA SPRIE - V. BORCUTULUI - SAUA POCA - CHIUZBAIA - V. JIDOVOAIA

Marcaj : cerc galben Timp : 3-4 ore

Din „Piata Libertatii' (362 m), urmind strazile Boczor Wolf si Crisan, marcajul se inscrie,pe drumul de pe valea Borcutului pina la izvorul mineral. De aici, se urca spre stinga strabatind o zona extinsa defrisata si traversind valea Tulburii la obirsie, se ajunge la saua de la est de virful Foca (697 m). In continuare, poteca marcata coboara spre nord, prin pasune, pina la primele case ale satului Chiuzbaia, ajungind la firul v. Chiuzbaia la cca 200 m est de centrul satului. Urmind drumul cca 80 m la dreapta traversam valea pe podet, urcind printre case pina in culme. Marcajul coboara apoi pina in drumul forestier de pe v. Jidovoaia (traseul 1.11.), care ajunge la niste case situate la jumatatea distantei dintre Borcutul Chiuzbaii si v. Plopilor. Marcajul lipseste in zona defrisata.

1.14. VF. IGNIS - HANUL PINTEA VITEAZUL -  CREASTA COCOSULUI

Marcaj : banda rosie Timp : 5-7 ore

Principalul traseu de creasta marcat din M. Gutii strabate spre est golul alpin al virfului Ignis, traversind in capatul platoului traseul 1.11. In continuare, poteca marcata intra in padure, coboara intr-o sa, ocolind apoi prin dreapta virful Pietricica. Urmind in continuare creasta, evitam intr-o poienita drumul lat ce o ia la dreapta, urmind in continuare pe o potecuta creasta principala, in coborire liziera unei defrisari pina in saua lezuri (1½ ore — capatul traseului 1.10.). In continuare, marcajul parcurge apoi creasta usor denivelata, pina intr-o extinsa zona defrisata, de unde prin stinga, in coborire usoara prin defrisare, ajunge la D.N. 18 la citeva sute de metri NV de hanul Pintea Viteazul (983 m). In continuare, poteca marcata ocoleste prin dreapta vf. Magurii, iesind in poiana Boului (traseul 1.1 S.). Din saua „Masa Domnilor', marcajul urmeaza drumul forestier pe versantul nordic al crestei pina dincolo de virful Secatura, de unde, la dreapta, prin zona defrisata, urca spre liziera, apoi prin padure pina la Creasta Cocosului (1428 m). Marcajul este rar in zona defrisata din apropierea hanului Pintea Viteazul.

1.15. BAIA SPRIE - CANTONUL 1 - POIANA BOULUI

Marcaj : banda albastra Timp : 2-2 ½ ore

De la Flotatia Baia Sprie (411 m), marcajul urmeaza drumul national 18 pina inainte de bifurcatia soselei spre cabana Mogosa, taind apoi serpentinele acesteia pe la Cantonul 1 (617 m) pina la Cantonul Silvic Poiana Suior (671 m). De aici, la dreapta, urmind drumul Manutei, traseul ajunge in Poiana Boului, trecind pe la capatul traseului 1.17. si ajungind in traseul 1.14 (970 m).

1.16 BAIA SPRIE - CABANA MOGOSA

Marcaj : banda rosie Timp : 1½ - 2 ore

De la Flotatia Baia Sprie (411 m) traseu comun cu traseul 1. 15. pe D.N. 18 cca ½ — ¾ ore. In continuare, poteca marcata urca la dreapta prin padure pe picior, trece pe la Lacul Mic, pina la cabana Mogosa (731 m) de pe malul lacului Bodi (Baia Sprie), denumit si Taul Zinelor.

1.17. CABANA MOGOSA - COMPLEX B.T.T. SUIOR - POIANA BOULUI

Marcaj : triunghi rosu Timp : 1 - 1½ ore

Traseul coboara de la lacul Bodi (Baia Sprie) (731 m) la complexul B.T.T. Suior (688 m), de unde urmeaza cca 10 minute drumul auto pina in Valea Sasarului si inca 10 minute la dreapta drumul auto spre mina Suior. Inainte de punctul in care soseaua traverseaza valea, marcajul urca spre stinga pina in culme, de-a lungul careia urca spre dreapta, pina in capatul Poienii Boului. De aici. spre stinga, prin poiana, marcajul traverseaza un fir de vale. ajungind in drumul Mariutei (860 m traseul 1. 18.).

1.18. CABANA MOGOSA - VF. MOGOSA

Marcaj : triunghi albastru Timp 1½ - 2 ore

Din capatul sudic al lacului Bodi (731 m), poteca marcata urca prin padure, prin dreapta pirtiei de schi si a telescaunului, traversind un drum forestier in apropiere de capatul acestuia. Urcusul e accentuat in continuare pina in creasta, de unde. spre stinga, traversind golul alpin al virfului Mogosa (1246 m), traseul ajunge la statia finala a telescaunului.

1. 19. CABANA MOGOSA - V. SASARULUI – CANTON 1

Marcaj : triunghi galben Timp : 3/4 - 1 ora

De la lacul Bodi (731 m) Baia Sprie. poteca marcata coboara prin padure spre nord. traverseaza valea Sasarului urcind pina la Cantonul 1 (617 m) (traseul 1. 18.).

2.1. SIGHETU MARMATIEI - VIRFUL SOLOVAN - CABANA AGRIS - CANTON PASTORAL TIGANUL

Marcaj : cruce rosie Timp : 4-5 ore

Din parcul “Gradina Morii' (270 m), traversind Iza pe punte, ajungem la capatul traseului marcat (Izvorul 23 August). Poteca urca in serpentine Virful Sighetu Marmatiei (612 m), urmind in continuare spre dreapta (V) culmea larga in urcus usor. Ocolind prin stinga virful Agris (745 m), poteca ajunge la vechea cabana turistica Agris (acum dezafectata), capatul traseului 22. Strabatind in continuare un pilc de bradet si apoi poiana Agris, marcajul ajunge la noua cabana Agris (845 m) (2 ½-3 ore). De la cabana, spre stinga, prin padure, marcajul urmareste un drum pietruit ce urca in serpentine (scurtate in 3 locuri de marcaj) pina in Strunga Tiganului, de unde pe nivel, prin pasune, ajunge la Cantonul Pastoral Tiganul (1152 m).

2.2. IAPA - V. UNGUREASCA - CABANA AGRIS

Marcaj :cruce albastra Timp : 2-2½ ore

De la statia finala a autobuzului (329 m), marcajul o ia spre nord cca 200 m. urmind apoi ulita din stinga, prin sat, pina la iesirea in pasuni. Traversam o vale urcind spre sud, pe malul drept, pina aproape de capatul pasunii. De aici, la stinga, prin padure, traseul urca in creasta, intilnind traseul 2.1. la cca 150 m est de vechea cabana. Agris. In continuare, traseu comun cu 2. 1. pina la noua cabana Agris.

2.3. CURMATURA IEPII - V. IEPII - IAPA

Marcaj : cruce galbena Timp : 2-2½ ore

De la izvorul de sub Curmatura Iepii (NV Virful Tiganului), poteca marcata coboara abrupt prin padure, traverseaza un drum forestier la liziera, traversind apoi o zona de finete cu pilcuri de alun si inscriindu-se apoi in versantul drept al Vaii Iapa. de-a lungul careia coboara pina in satul Iapa. Marcaj vechi, rar. In finatele ce se intind pe majoritatea traseului.

2. 4. CABANA AGRIS - CASCADA STRUNGI

Marcaj : cerc rosu Timp : 1½-2 ore

Traseu comun cu 2. 1. cca ¾— 1 ora, despartindu-se de acesta in punctul in care traseul 2.1. scurteaza a treia oara serpentinele drumului pietruit. Marcajul punct rosu urmeaza in continuare citeva minute drumul pietruit, coborind apoi usor la stinga, prin bradet, printr-o poiana, pina intr-o zona cu plantatie tinara. Ocolind plantatia prin stinga, reintilnind marcajul in partea opusa, coborind usor prin padure. Dupa ce traverseaza un fir de vale. marcajul coteste brusc la dreapta pe o poteca ce urca apoi accentuat pina in baza cascadei Strungi (1075 m).

2.5. CANTONUL PASTORAL TIGANU - VALEA RACHITEI - CHEILE TATARULUI

Marcaj : banda rosie Timp :2-3 ore

Drumul care coboara spre SV pe la un izvor captat, traverseaza apoi un picior, de unde. la stinga, ajunge in sa la stina de sub virful Negru. Traversind saua. marcajul coboara fara poteca pe valea Rachitei, urmind in continuare drumul forestier pina in punctul in care acesta se departeaza de vale. traversind un picior. De aici, marcajul o ia la stinga, pe picior, coborind in Valea Brazilor, taind apoi ua cot accentuat al vaii spre stinga. In continuare, marcajul urmeaza in aval firul Valea Brazilor pina la intarea in cheile Tatarului, fara poteca (aici capitul traseului 2.8.). Marcajul este vechi si rar pe alocuri.

2.6. IZVOARE - VALEA RUNCULUI - CHEILE TATARULUI

Marcaj : cerc rosu Timp : 2-3 ore

De la cantonul silvic Izvoare (916 m), poteca marcata coboara in drumul forestier de pe Valea Runcului pe care II urmeaza in aval cca 7 km pina la confluenta cu Valea Brazilor. De aici. poteca marcata urca spre stinga pe Valea Brazilor, strabate Cheile Tatarului. In capatul lor superior intilnind traseul 2.5.

Cu exceptia traseului 2.8., celelalte trasee sint de interes local. Traseele nu au un grad ridicat de dificultate, putind fi parcurse in tot timpul anului.

3.1. HUTA CERTEZE - VALEA RIULUI - CANTONUL SILVIC SALATRUC

Marcaj : cruce albastra Timp : 4-5 ore

Marcaj rar, pe drumul forestier de acces la cantonul silvic Salatruc. Urmind cca 3—4 ore valea Riului, apoi valea Roasa. De la bifurcatia marcata de un izvor, marcajul urmeaza drumul forestier spre dreapta, pina la canton (922 m).

3.2. NEGRESTI - OAS - PASTRAVARIA TUR - V. GOROHA - SAUA BUIAN - C.S. SALATRUC

Marcaj : cruce rosie Timp : 5-6 ore

Traseul incepe in centrul orasului Negresti-Oas, urmind drumul forestier de pe valea Turului. Pina la pastravaria Tur (510 m) (9 km), marcajul este foarte rar, lipsind practic in interiorul orasului. De la pastravarie, marcajul urmeaza in continuare drumul forestier pe valea Turului, apoi la stinga pina la confluenta vaii Buianului cu valea Goroha (pe acest tronson traseu comun cu 3.3.). In continuare, marcajul urca la d rea p 11 valea Goroha. cotind in zona de obirsie spre stinga, pina in saua Buian (1026 m). De aici. pe traseul unei foste cai ferate forestiere, traseul coboara la C.S. Salatruc (922 m) (traseu comun cu 3.3.). Marcaj vechi, pe alocuri foarte rar.

3.3. PASTRAVARIA TUR - PICIORUL BUIANULUI – C.S. SALATRUC

Marcaj : cerc rosu Timp : 2-3 ore

Marcaj comun cu 3.2. pe drumul forestier, pina la confluenta valea Buianului cu valea Goroha (672 m). In continuare, poteca marcata urca pe culmea dintre valea Buianului (stinga) si valea Goroha (dreapta) pina in saua Buian, de unde din nou e comun cu 3.2. pina la C.S. Salatruc (922 m)

3.4 C.S. SALATRUC - VF. MICULI

Marcaj : banda rosie Timp : 1-1 ½ ore

Traseul marcat urmeaza in urcus un vechi terasament CFF, iesind in creasta dintre virful Rotunda si virful Pietroasa, linga virful Miculi (1187 m). Marcaj vechi destul de degradat.

3.5. IZVORUL MINERAL LUNA - VALEA PIETROASA - VIRFUL PIETROASA

Marcaj : cruce rosie Timp : 2 ½ - 3 ore

De la izvorul mineral (479 m), marcajul urmeaza in urcus valea Pietroasa, traversind un drum forestier. Pe ultima portiune lipseste poteca si panta este foarte accentuata, nerecomandindu-se parcurgerea traseului in sens invers. Traseu greu accesibil iarna.

3.6. IZVORUL MINERAL LUNA - VIRFUL PIETROASA

Marcaj : cruce albastra Timp : 3-3 ½ ore

Traseu comun cu 3.5. pe prima portiune, in continuare, marcajul urca spre dreapta, traverseaza de mai multe ori un drum forestier, de la capatul caruia urca spre stinga pina in golul alpin pe care il traverseaza in urcus pina in vf. Pietroasa (1200 m).

3. 7. IZVORUL MINERAL LUNA - VALEA TRESTIEI - POIANA SOCI

Marcaj : banda rosie Timp : 2-3 ore

Marcajul urmeaza drumul forestier pina in Poiana Trestiei (803 m) (1 ½ — 2 ore), urcind apoi spre stinga, pe un afluent si in continuare pe un picior abrupt pina in Poiana Soci (1033 m) (capatul traseului 1.7.). Marcaj vechi, destul de degradat.

3.8. PASTRAVARIA TUR - PIATRA VRATICEL - IZVORUL MINERAL LUNA

Marcaj :triunghi rosu Timp : 2 ½ - 3 ore

De la Pastravaria Tur (510 m), marcajul urmeaza drumul forestier de pe valea Strungi pina la confluenta cu valea Turisorului, urcind apoi spre dreapta pina in pasunile din zona Oietrii Vraticel (826 m). In continuare, poteca marcata o ia spre dreapta, pe culmea dintre valea Talna Mare (sud) si valea Turului, coborind apoi spre stinga, intii prin padure, apoi prin poieni, pina in valea Talna Mare, aval de Izvorul Luna (479 m). Marcaj vechi si foarte rar in zonele de pasune.

Toate marcajele descrise dinspre depresiunea Oasului au importanta locala. Cu exceptia traseului 3.5., traseele sint accesibile si iarna, dar neexistind stilpi de marcaj in zonele extinse de finete si pasuni, parcurgerea lor este ingreunata considerabil iarna.

ORICE ACCIDENT TREBUIE ANUNTAT URGENT LA CEL MAI APROPIAT POST SALVAMONT, LA CONSILIILE POPULARE SAU LA PRIMUL POST DC MILITIE DIN ZONA!

CODUL DE ALARMA IN MUNTI:

Sase semnale acustice sau luminoase pe minut, apoi un minut pauza, semnalul de raspuns: trei semnale acustice sau luminoase pe minut, apoi un minut pauza. Toate cabanele trebuie sa aiba in dotare trusa medicala si constituie in caz de accident puncte de anuntare pentru Interventii Salvamont.

In cazul accidentelor turistice in munti sau a accidentarii turistilor aflati in pericol, cind problemele nu se pot solutiona prin mijloace proprii, se va solicita interventia echipelor  SALVAMONT BAIA MARE la telefon 061, 12888, 14521.