Afaceri	Agricultura	Comunicare	Constructii	Contabilitate	Contracte
Economie	Finante	Management	Marketing	Transporturi

Turism

Qdidactic » bani & cariera » afaceri » turism
Lucrare turism - strategii de promovare a turismului rural din zona polovragi pe piata mondiala

Lucrare turism - strategii de promovare a turismului rural din zona polovragi pe piata mondiala

INTRODUCERE

Turismul in zone rurale, complementar altor forme de turism, contribuie la sustinerea acestuia, oferindu-i conditiile necesare transformarii turismului de circuit in turism de sejur. Aceasta zona poate si trebuie sa devina zona turistica de sejur, o destinatie pentru petrecerea concediului tot timpul anului, caci ea raspunde, nu numai motivatiei turismului cultural si de cunoastere, ci si altei cerinte moderne: aceea de petrecere a timpului liber in natura, fapt de altfel constatat si in alte tari: anchetele facute printre vizitatorii monumentelor istorice demonstreaza ca atentia se indreapta nu numai asupra monumentelor, ci si asupra mediului lor inconjurator.

Turismul rural, ca parte integranta a intregului angrenaj al turismului, implica o activitate turistica. Mediul inconjurator si comunitatile locale sunt elementele sale de baza si, de aceea, sunt direct implicate in receptarea de beneficii si costuri.

Turismul rural poate fi considerat un raspuns la necesitatile micii exploatari agrare, cu probleme de continuitate, care permite familiilor de agricultori sa ajunga la un nivel de viata care compenseaza dificultatile vietii rurale si aduce o anumita autonomie fata de sectorul agroindustrial.

Exista o multitudine de argumente in favoarea dezvoltarii turismului rural, constand in efectele imediate sau pe termen lung, de natura economica, sociala, culturala etc. induse de organizarea rationala a spatiilor rurale.

Turismul rural este expresia orientarii unei parti insemnate din turistii contemporani catre natura ca urmare a implicatiilor civilizatiei post industriale. Astari natura devine pretext de reflectie, petru descoperire, pentru educatie, dar si pentru tratament, performante sportive si implicit pentru o viata noua.

Actiunile promotionale trebuie sa sigure o imagine sugestiva a turismului rural romanesc, atat sub aspectul potentialului turistic, cat si a caracteristicilor sociale, culturale, psihologice specifice poporului nostru.

Prin aceasta lucrare s-a urmarit prezentarea potentialului turistic rural al tarii noastre in contextul alinierii la exigentele turismului european precum si depistarea celor mai bune cai de dezvoltare si promovare in corelatie cu resursele existente.

Lucrarea este structurata in patru capitole, astfel:

- In capitolul I se urmareste evidentierea principalelor trasaturi privind turismul rural in Romania si Oltenia de Nord, prezentandu-se succint cateva elemente referitoare la Turismul rural in Romania,Turismul rural la nivel european directii de impulsionare a turismului rural in Romania.

- in capitolul al II lea, denumit 'Modalitati de valorificare a resurselor turistice din localitatea Polovragi'', se urmareste evidentierea principalelor trasaturi definitorii ale localitatii Polovragi, prezentandu-se succint cateva elemente referitoare la asezarea geografica , patrimoniul natural si cultural precum si evaluarea ofertei actuale.

- In capitolul al III-lea se incearca prezentarea unor strategii de promovare a turismului rural pe piata mondiala. Sunt urmarite: politici si strategii aplicate la nivel regional,analiza SWOT a produsului turistic oltenesc,precum si turismul Romaniei in contextul integrarii in Uniunea Europeana

- capitolul al IV-lea denumit 'Lansarea in circuitul international a turismului rural din Polovragi'' se evidentiaza cateva aspecte specifice localitatii precum: Polovragi - sat turistic european, amenajarea turistica si analiza activitatii de turism rural in zona.

CAPITOLUL I

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND TURISMUL RURAL IN ROMANIA si Oltenia de Nord

1.1.Turismul rural in Romania

Motivatiile specifice turismului rural sunt urmatoarele:

- reintoarcerea la natura nemodificata, motivatie valabila pentru toate categoriile de varsta, sex, socio-profesionale, statut social, rezultat al trebuintei de conservare, sanatate, confort fizic si spiritual, ce demonstreaza ca, omul modern nu se poate rupe de cadrul originar de viata, iar contactul lui cu mediul rustic are ecouri largi in mecanismul echilibrului functional;

- cunoasterea si adeziunea temporara la grupurile de apartenenta specifice zonelor rurale, dintre care se desprind familia de tip patriarhal, comunitatea locativa, grupul de munca, grupul folcloric. in acest cadru, turistul isi recapata conditia de membru al comunitatii, reputatia, prestigiul, consideratia celorlalti, precum si posibilitatea de a participa la actiuni comune creatoare;

- cunoasterea, intelegerea, inventarea si elaborarea contactului nemijlocit cu piese ale tezaurului istoriei nationale, ale folclorului, ocupatiilor traditionale si obiceiurilor populare transforma vacantele rustice intr-un veritabil proces de asimilare a unor noi si numeroase cunostinte si de dobandire a unor deprinderi ce dau turistilor satisfactii personale si sentimentul utilitatii. in acelasi timp, prin initierea in mestesuguri si ocupatii traditionale locale, turistii isi pot manifesta din plin aptitudinile creative personale, iesind din monotonia si rutina activitatilor cotidiene;- motivatii estetice ce decurg din nevoia de frumos, ordine, puritate, armonie, naturalete, ce indeamna pe majoritatea turistilor sa se considere privilegiati pentru posibilitatea de a vizita locuri atractive prin pitorescul si farmecul lor;

- curiozitatea, satisfacuta prin informatii asupra ospitalitatii populare, obiceiurilor gastronomice, artizanatului si ritualurilor satesti;

- odihna, cura de aer si de fructe, consumul de alimente proaspete si terapia ocupationala;

- sportul, vanatoarea, pescuitul sportiv, ascensiunile si drumetiile, care capata o nota autentica, lasand loc suficient initiativei, imaginatiei si inclinatiilor individuale.

Pornind de la aceste considerente semnalam prezenta unei forme de turism specifice - turismul rural - care valorifica resursele turistice locale (naturale, culturale si economice) ca si dotarile si echipamentele, inclusiv pensiunile agroturistice. Practic, turismul rural include o paleta larga de modalitati de cazare, de activitati, evenimente, festivitati, sporturi si distractii, toate acestea desfasurandu-se intr-un mediu tipic rural.

Dezvoltarea turismului trebuie ,sa se faca gradat, fara sa provoace vreun impact. Trebuie sa se bazeze pe utilizarea sustinuta a resurselor, pe revitalizarea economiilor locale, pe integrarea populatiei locale si pe o dezvoltare planificata si controlata care sa nu duca la aparitia unui fenomen de masa, care sa aiba un impact scazut si sa fie sustinuta.

Principala problema care apare atunci cand se pune problema turismului rural este sustinerea, mai precis capacitatea de a satisface cererea, asigurand o mentinere in timp a ofertei.

In definitiv, este vorba de stabilirea unui circuit inchis si bidimensional intre natura si resursele economice. Natura trebuie sa creeze resurse economice (prin intermediul turismului), in timp ce aceasta activitate trebuie sa fie capabila sa contribuie, sa mentina si sa imbunatateasca cantitatea si calitatea resurselor naturale existente.

Necesitatea turismului rural raspunde unei triple perspective: cea a operatorilor, in masura in care diversificarea ofertei poate modifica cresterea competitivitatii sectorului; cea a turistilor, pentru ca se ofera raspunsuri oportune privind satisfacerea noilor necesitati de relaxare si, in sfarsit, cea a autoritatilor publice, deoarece aplica strategii de imbunatatire calitativa a turismului, atat in timp, cat si in spatiu. Orice proces de planificare a turismului rural implica doua directii mari de actionare. Pe de o parte, crearea infrastructurilor necesare pentru ca impacturile fizice negative ale turismului sa fie minime, si, pe de alta parte, educatia agentilor implicati in turismul rural, in mod direct sau indirect.

Infrastructura reprezinta toate elementele care, in cadrul zonei turismului alternativ, sunt destinate sa reduca impactul negativ al vizitatorilor in zona (cosuri de hartii, zone de odihna, servicii de curatenie, brosuri, afise care indica modul corect de comportare etc.) si sa potenteze oportunitatile (cu o oferta diversificata si incercand sa disperseze vizitatorii din punct de vedere spatial si temporal).

Educatia este al doilea pilon al planificarii turismului rural si consta in crearea unei constiinte respectuoase fata de mediul inconjurator, tinand cont de cele doua colectivitati receptoare, vizitatorii si comunitatile locale. Functia educativa poate fi realizata printr-o comunicare personala (ghizii trebuie sa fie formati sa protejeze spatiul natural de care sunt responsabili si, de asemenea, comunitatile locale) si prin forme de comunicare non-personale, ca: mijloace de comunicare in masa, mijloace care se adreseaza in mod special vizitatorilor (distribuirea de prospecte, emisiuni audio-vizuale, afise etc.). Trebuie sa se tina seama de faptul ca, in planificarea acestor activitati, atentia cea mai importanta se acorda mediului inconjurator.

Astfel, dezvoltarea ofertei de cazare conduce la aparitia unui cadru construit de calitate, ce are ca efect imbunatatirea aspectului arhitectonic al satului. Apar mutatii in conceptia celor care construiesc, care vor accepta ideea consultarii unui arhitect in vederea realizarii unei case functionale, gospodaria taraneasca se consolideaza, gradul de confort va fi mai ridicat, atat in beneficiul turistului, cat si al proprietarului. Gazdele vor deveni mai prospere decat restul locuitorilor satului si prin urmare vor fi mai dispuse sa investeasca in scopul cresterii nivelului lor de trai, ca si in scopul prosperarii comunitatii rurale.

Urmare a intensificarii circulatiei turistice se dezvolta activitati economice pe plan local (agricultura, prelucrarea materiilor prime, industria usoara, mestesugurile) pentru a satisface o cerere sporita de produse agricole si neagricole. Direct sau indirect se asigura cresterea numarului locurilor de munca in plan local.

Pe baza experientei internationale si a practicilor intalnite in ultimii ani, in Romania sunt considerate ca favorabile dezvoltarii turismului zonele montane, litoralul si Delta Dunarii, iar prin actiunile desfasurate de asociatiile ce au ca obiect de activitate turismul rural si agroturismul, numarul zonelor si localitatilor rurale atrase in circuitul turistic a crescut.

Dupa 1990, o data cu intelegerea importantei turismului rural si agroturismului si corespunzator cu elaborarea unor reglementari legate de dezvoltarea acestora, primele gospodarii au fost omologate in zona montana.

Problema principala a turismului romanesc in perioada urmatoare inclusiv a turismului rural este calitatea produsului turistic privita, in principal, sub aspectul serviciilor turistice, fara de care nici un patrimoniu turistic, oricat ar fi de valoros, nu poate fi valorificat eficient.

Ridicarea calitatii produsului turistic romanesc, indiferent de forma sa concreta, necesita aplicarea unor strategii de flexibilitate, de diversificare a genurilor de prestatii turistice si de diferentiere a produsului turistic oferit, comparativ cu ofertele concurentilor.

Strategia de flexibilitate permite urmarirea evolutiei cererii turistice si adaptarea prestatiilor turistice in functie de specificul si variatiile acesteia, precum si in concordanta cu caracteristicile mediului natural si vocatia turistica a zonei.

Strategia de diversificare a genurilor de prestatii turistice asigura largirea si diferentierea actiunilor turistice in functie de preferintele diferitelor categorii de turisti: zone geografice, profesie, varsta, turism organizat si turism neorganizat etc.

Strategia de diferentiere a produsului turistic comparativ cu ofertele concurentilor permite dezvoltarea originalitatii produsului turistic, prin crearea de spatii si modalitati de viata turistica, cu valente spirituale si specific national, indeosebi pe piata internationala produsul turistic trebuie si poate sa posede atributele unicitatii[2]

Tara noastra are o remarcabila vocatie turistica. Dispunem de importante resurse turistice, concretizate in existenta unui spatiu geografic variat, combinat cu valoroase creatii istorice si de arta si cu un potential balneoclimateric deosebit al pamantului.

Valorificarea eficienta a acestor resurse turistice si in interesul economiei nationale poate constitui o sansa de dezvoltare a Romaniei . Desi este ramura economica cu avantajul competitiv international cel mai mare, performantele sale economice in prezent sunt modeste.

Turismul, prin natura sa, prezinta numeroase avantaje fata de alte domenii de activitate: in cazul turismului ' materia prima ' folosita exista din belsug in tara si este extrem de valoroasa; valoarea adaugata in turism este superioara; turismul nu este o ramura energointensiva; turismul permite transformarea in valuta a unor resurse materiale si umane, neexploatabile pe alte cai etc. In pofida acestor avantaje, contributia turismului la dezvoltarea economiei noastre nationale este mult sub posibilitatile de care dispunem.

Avand in vedere ca potentialul turistic de care dispunem este superior celui din celelalte tari din Europa centrala si de Est, in perioada urmatoare se impune reconsiderarea locului si rolului turismului, inclusiv al turismului rural, in cadrul economiei noastre nationale.

Viitorul turismului romanesc la inceputul mileniului III depinde hotarator de capacitatea agentilor economici si a spatiului de a valorifica potentialul deosebit de care dispunem, de a se adapta exigentelor crescande ale cererii turistice si de a ridica calitatea activitatii turistice sub toate aspectele, adica de a organiza si realiza u n turism modern si competitiv. Totodata, depasirea neajunsurilor si dificultatilor cu care este confruntat turismul romanesc in prezent necesita o politica nationala coerenta si eficienta. Exemplul tarilor care au realizat un turism dezvoltat este edificator in acest sens.

Necesitatea concentrarii atentiei asupra calitatii produsului turistic decurge din cel putin trei imprejurari:

a) cresterea ofertei de produse turistice in fiecare tara si la nivelul economiei mondiale, fapt ce determina o sporire a utilizatorilor;

b) cresterea ponderii calitatii in cadrul concurentei produselor turistice pe piata nationala si internationala;

c) influenta hotaratoare a calitatii asupra celorlalti indicatori economici ai firmei turistice.

In directia relansarii turismului romanesc o atentie deosebita se cere acordata mediului inconjurator, acesta reprezentand ' materia prima ', obiectul si domeniul de desfasurare a activitatii turistice. In aceste conditii, relatia turism - mediu inconjurator prezinta o semnificatie deosebita, dezvoltarea si ocrotirea mediului constituind conditia sine qua non a practicarii lui : produsele turistice care include resurse degradate isi micsoreaza valoarea determina reducerea cererii turistice si deci utilizarea mai redusa a bazei materiale turistice, scaderea incasarilor provenite din comercializarea lor.

Desi in Romania degradarea resurselor turistice nu a atins limite ingrijoratoare, problema se impune mentinuta in actualitate si luata in calcul in ortice strategie de dezvoltare a turismului.

Prin asemenea orientari de dezvoltare a turismului, Romania se poate transforma dintr-o tara cu un potential turistic bogat si variat intr-o tara cu un turism dezvoltat, modern si competitiv.

La realizarea acestui obiectiv strategic al turismului romanesc, turismul rural poate si trebuie sa aduca o contributie substantiala. Specialistii in domeniu considera ca turismul rural, agreat si solicitat in prezent pe piata turistica, va constitui turismul viitorului si va avea un aport important la rezolvarea probelemelor mai sus mentionate.

1.2 .Specificitatea turismului rural romanesc[5]

Fiind un produs turistic in curs de fundamentare, delimitare si organizare, conceptele teoretice si instrumentele metodologice comporta inca discutii.

In principiu, turismul rural include toate activitatile care se desfasoara in acest mediu. El este reprezentat de asezarile rurale situate intr-un mediu nepoluat, semnificative prin valorile etnofolclorice si culturale, pastratoare de traditii satesti sau cu un bogat trecut istoric, care in afara functiilor administrative, economice si culturale proprii, indeplinesc sezonier sau in tot cursul anului si functia de primire si gazduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur.

Turismul rural este expresia orientarii unei parti insemnate din turistii contemporani citre natura ca urmare a implicatiilor civilizatiei post industriale. Astari natura devine pretext de reflectie, petru descoperire, pentru educatie, dar si pentru tratament, performante sportive si implicit pentru o viata noua.

Datorita resurselor sale naturale si antropice deosebit de bogate, diversificate si echilibrat repartizate in teritoriu, tara noastra prezinta o mare disponibilitate pentru turismul rural. Prin tot ce poseda (munti, dealuri impadurite si intinse campii, litoralul Marii negre, Delta Dunarii, numeroase monumente istorice si culturale de vocatie universala, artizanatul si ospitalitatea specifica etc) Romania poate satisface gusturile si preferintele celor mai exigenti turisti romani si straini.

Varietatea si valoarea peisagistica a cadrului natural, diversitatea si dispersia in teritoriu si cu precadere in spatiul rural a patrimoniului cultural - istoric, asigura acestei forme de turismconditii de desfasurare in peste 60 % din cuprinsul tarii, ceea ce reprezinta un mare avantaj fata de alte tari.

Cu toate aceste conditii extrem de favorabile, turismul rural in Romania, ca forma organizata si de mare dimensiune se practica de putin timp. Fata de alte tari europene, experienta noastra in organizarea turismului rural este redusa. Specialistii in domeniu mentioneaza anii 1973-1974 drept un moment semnificativ in dezvoltarea turismului rural, cand s-a incercat identificarea a 33 de sate turistice din toate zonele etnografice si omologarea gospodariiilor taranesti pentru activitati turistice. Aceasta actiune nu a fost insa finalizata, doar doua sate, Leresti (Arges) si Sibiel (Sibiu), fiind angajate in turismul rural. In consecinta, abia dupa 1990 s-au initiat actiuni sistenmatice de ordin organizatoric si legislativ de promovare a turismului rural. Intarzierea promovarii sistematice a turismului rural in tara noastra obliga la studierea atenta a experientei altor tari in aceasta directie si valorificarea ei in toate masurile de revitalizare a turismului rural romanesc.

Prin continutul sau, turismul rural se interfereaza, in mare masura, cu alte forme de turism cu care se completeaza si se stimuleaza reciproc. Avem in vedere in special turismul cultural, turismul cinegetic si de pescuit, turismul legat de Delta Dunarii. Drept urmare, cercetatorii disting mai multe tipuri de sate turistice: etnografico - folclorice, de creatie artistica si artizanala, climaterice si pisagistice, pescaresti si de interes vanatoresc, viti - pomicole etc.

Dezvoltarea tuturor acestor sate turistice intr-o conceptie unitara, ofera posibilitati deosebite de echilibrare a pietei turistice in profil teritorial, cu numeroase incidente pozitive asupra turismului rural.

Prin prezenta conditiilor favorabile de desfasurare in peste 60 % din cuprinsul tarii, turismul rural contribuie la introducerea in circuitul intern si international a unei partinsemnate a potentialului turistic al tarii noastre, fapt ce impune o atentie speciala din partea factorilor raspunzatori. Se poate afirma ca sansa turismului romanesc depinde, in mare masura, de dezvoltarea corespunzatoare a turismului rural.

Fata de alte forme, turismul rural nu necesita investitii mari pentru amenajarile de infrastructura sau pentru alte dotari si nu produce aglomerari care creeaza diverse probleme pentru localitartile urbane. Pentru structurile de primire, pe langa gospodariile unor sateni, se pot folosi fermele si pensiunile agricole.

Turismul rural constituie un rezultat dar si o premisa a dezvoltarii economiei rurale. El poate contribui din plin la echilibrarea dezvoltarii teritoriale a tarii. In acest sens avem in vedere urmatoarele: posibilitatea de a deveni un suport pentru noi afaceri si locuri de munca ; incurajarea activitatilor traditionale locale, cu precadere artizanatul, dar si cele care pot determina dezvoltarea unui comert specific si crearea de noi locuri de munca; cresterea veniturilor locuitorilor asezarilor rurale rezultate din valorificarea resurselor locale si a produselor agroalimentare ecologice pentru consumul turistilor.

In raport cu agricultura, care ramane activitatea principala a satelor, turismul rural constituie o activitate complementara si nu o alternativa sau o substitutie a acesteia

In conditiile specifice tranzitiei Romaniei la economia de piata, turismul rural indeplineste si o importanta functie de protectie sociala, oferind populatiei cu venituri reduse posibilitatea realizarii unor concedii de odihna, de petrecere a timpului liber in peisajul pitoresc al mediului rural din zona muntoasa, litoralul Marii Negre sau Delta Dunarii.

Din acest punct de vedere interventia statului in sprijinirea dezvoltarii turismului rural este nu numai necesara, ci si urgenta.

1.3.Directii de impulsionare a turismului rural in Romania

Tinand cont de particularitartile turismului rural, dar si de interactiunea sa cu celelalte forme, impulsionarea acestuia depinde atat de masurile adoptate la nivelul fiecarei zone, judet si sat turistic, cat si de masurile initiate si aplicate la nivelul turismului romanesc.

In prezent, turismul romanesc trece printr-o profunda criza, determinata, intre altele, de unele restructurari insuficient elaborate si ineficient aplicate, precum si de retragerea statului din politica turistica. Desi avem resure turistice deosebite, circulatia turistica este din 1990 in scadere, iar indicatorii economici de rezultate, asa cum s-a mentionat, sunt nesemnificativi. In acest context si ritmul extinderii turismului rural in tara noastra a ramas lent in raport cu alte tari europene.

Experienta tarilor care practica un turism eficient demonstreaza ca punerea in valoare a potentialului turistic valoros de care se dispune nu se produce automat, ci depinde direct de capacitatea investitionala si manageriala a agentilor din acest sector, de strategia generala a statului in domeniul turismului. Acest lucru este cu atat mai necesar in cazul turismului rural care cuprinde unitati mici si neexperimentate. Dezvoltarea initiala a turismului rural necesita adesea subventii publice si masuri fiscale de favorizare.

Turismul rural se poate dezvolta numai in masura in care turismul romanesc privit in ansamblu isi formeaza o puternica piata.In perioada actuala si tot mai mult in viitor nici o activitate economica nu mai poate fii gandita si rezolvata fara analiza prealabila a pietei, fara proiectarea unor strategii de lansare si comercializare a produselor respective

In orice domeniu piata nu se creeaza de la sine si peste noapte. Cu deosebire in domeniul turismului piata se construieste prin actiuni complexe atat la nivelul fiecarui agent, cat si la nivelul economiei nationale, deoarece piata turistica prezinta o anumita specificitate: turismul, in calitate de client, urmareste nu doar achizitionarea si consumarea unor marfuri obisnuite, comune si generalizate la nivelul intregii populatii, ci propunerea unor satisfactii individuale potrivite cu pretentiile si mofturile sale, pe care le induc actiunile din cadrul acestui sector de activitate; locul ofertei coincide cu locul consumului, dar nu si cu locul de formare a cererii; oferta turistica este perceputa de solicitant sub forma unor imagini formate prin cumularea tuturor informatiilor receptate, direct si indirect, de fiecare potential turistic; sezonalitatea cererii si ofertei turistice marcheaza profund intreaga activitate a agentilor implicati in turism etc.

Toate acestea fac ca piata turistica sa aiba o mare incarcatura de factori de risc si sa necesite studii profunde de marketing si management. Turismul ramane un domeniu de activitate pe cat de apropiat, pe atat de necunoscut. In plus, un timp se lucreaza sub pragul rentabilitatii.

Intensificarea turismului rural in Romania presupune definitivarea urgenta a cadrului organizatoric si legislativ . In scopul informarii profesionale a celor ce vor sa se orienteze spre acest sector, in anul 1994 a luat fiinta Asociatia Nationala pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC), cu filiale in majoritatea judetelor tarii. S-au aprobat normele de clasificare a pensiunilor si fermelor agroturistice si au fost adoptate unele reglementari privind scutirea de impozite pentru agentii ce practica turismul rural.

Sunt insa necesare multe alte reglementari privind imbunatatirea infrastructurii rurale, a cailor de acces si a drumurilor, asigurarea cu apa curenta a satelor respective, semnalizarea satelor turistice, editarea unor materiale promotionale privind turismul rural, etc.

Cuprinderea in sfera de activitate a turismului rural a intregului teritoriu national. In acest scop specialistii in domeniul turismului rural preconizeaza infiintarea unor centre teritoriale (filiale) amplasate in urmatoarele zone: Maramures, Bucovina, Moldova Centrala, Vrancea, Delta Dunarii, Litoralul Marii Negre, Muntenia, Dealurile subcarpatice, Oltenia de sub Munte, Muntii Banatului, Crisana, Muntii Apuseni, Dealurile Transilvaniei, Culoarul Bran-Rucar.

Prin intermediul acestor centre se poate acorda gospodariilor taranesti asistenta tehnica si financiara din partea asociatiilor si organizatiilor de turism nationale si internationale, atat pentru derularea activitatii, cat si pentru extinderea formelor de cooperare in domeniul turismului rural.

Formarea profesionala pentru turismul rural, prin organizarea sistematica de cursuri si actiuni in teritoriu, grupate pe zone, de seminarii pentru pregatirea prestatorilor si touroperatorilor, a ghizilor si agentilor locali, etc.

In acelasi scop, este necesar sa se organizeze stagii de documentare si schimburi de experienta intre centrele care dispun de rezultate deosebite in turismul rural si sa se stimuleze participarea la astfel de actiuni la nivel international.

Facilitarea colaborarii intre organismele si organizatiile implicate in dezvoltarea turismului rural din Romania si organisme similare din celelalte tari europene cu turism rural traditional, prin sprijinirea asocierii la organismele internationale de profil, participarea la actiuni internationale si invitarea reprezentantilor organismelor internationale la actiunile organizate pe plan intern.

Actiunile promotionale trebuie sa sigure o imagine sugestiva a turismului rural romanesc , atat sub aspectul potentialului turistic, cat si a caracteristicilor sociale, culturale, psihologice specifice poporului nostru.

In cadrul acestor actiuni este necesar sa fie evidentiat atributul de unicitate a unor componente, reflectate printr-un relief divers, intr-un mediu natural nepoluat si neaglomerat si multitudinea elementelor de cultura - folclor, monumente, obiceiuri, traditii. Totodata, se impune sa se reflecte imaginea de multilateralitate a ofertei care poate sa satisfaca o gama vasta de preferinte si motivatii ale turistilor, de la categoriile cu venituri mici la cele cu venituri mari.

1.4.Turismul rural la nivel european

'Turismul verde' a sedus in special europenii, in mod deosebit locuitorii marilor aglomerari urbane, dar nu numai. Pentru aceasta tot mai multi dintre 'actorii' lumii turismului incearca o dezvoltare cat mai orchestrata a echipamentelor si zonelor turistice cu mediul natural si socio-cultural al ariilor de receptie. Atat prestatorii cat si turistii incearca o armonizare a interesului pentru o vacanta excelenta cu dorinta de a imbunatati impactul acesteia - din punct de vedere social, cultural si al protejarii, respectiv atenuarii efectului de degradare - asupra mediului inconjurator.

Aceste preocupari fac ca din ce in ce mai multi turisti - an de an mai numerosi - sa descopere vraja, romantismul, libertatea si facilitatea practicarii turismului in spatiul rural. In general acesti turisti doresc conditii de cazare si viata tipic rurale, un grad de confort decent, preparate culinare traditionale si specifice regiunii in care se afla, asteptand o diversificare in timp a ofertei.

CAPitolul 2

Modalitati de valorificare a resurselor turistice din localitatea Polovragi

2.1. Contextul geografic al localitatii

Comuna Polovragi este asezata la poalele de sud-vest ale Muntilor Capatanii, in depresiunea cu acelasi nume, in partea de nord-est a judetului Gorj, pe malul stang al Oltetului. Depresiunea Polovragi face parte din Depresiunea Subcarpatica olteana, situata intre Bistrita Valcii / Dealul Costesti, la est si raul Motru, la vest. Valea Oltetului desparte Muntii Parang (spre vest) de Muntii Capatana (spre est), printr-un un relief abrupt calcaros, de circa 200 - 300 m inaltime.

Teritoriul administrativ al comunei are o suprafata de 8.783,8 ha - din care 3.267 ha reprezinta teren agricol si se intinde spre nord pana in creasta principala a Muntilor Capatanii, avand ca vecini: orasul Horezu spre est, Malaia spre nord, Baia de Fier spre vest, iar spre sud, Alimpesti si Slatioara. Intre aceste limite, altitudinea variaza de la 420 m, in extremitatea sudica, la 2.108 m, in Vf. La Nedei, situat pe creasta principala a Muntilor Capatanii.

Comuna Polovragi este alcatuita din doua sate: Polovragi - resedinta de comuna si Racovita. Asemenea intregii zone submontane dintre Gilort si Bistrita Valcii, populatia comunei Polovragi a suferit puternice influente demografice si etnoculturale dinspre Marginimea Sibiului. Rezultatul acestei interferente se regaseste in graiul, portul si traditia pastorala asemanatoare satelor din Marginime, aspect care reprezinta un punct forte in dezvoltarea turistica a localitatii, prin elementele culturale cu valoare de unicat pe care le poate oferi potentialilor vizitatori. Pastrarea acestui patrimoniu etnocultural trebuie sa reprezinte, alaturi de infrastructura si utilitati, obiectivul principal al strategiei de dezvoltare a localitatii.

2.2. Patrimoniul natural

Pozitia localitatii, in arealul Subcarpatii Olteniei, care determina varietatea si structura reliefului, tipul de vegetatie si lipsa surselor depoluare sunt elemente determinante in constituirea cadrului natural al zonei. Localitatea beneficiaza asadar, de locuri atractive, pitoresti, cu un climat favorabil recrearii si petrecerii timpului liber, de numeroase obiective turistice spre care se indreapta anual zeci de mii de turisti.

2.2.1. Resurse turistice naturale

Formele de relief montan si submontan, avand ca suport o structura geologica complexa (in principal roci cristaline si calcare jurasice, pe care s-au dezvoltat numeroase forme de relief carstic), imbogatesc aspectul peisagistic al zonei si creeaza oportunitati pentru practicarea unor variate forme de turism. Importanta stiintifica (geologica, geomorfologica, botanica si forestiera) a intregii zone carstice a determinat declararea acesteia ca arie protejata,

Cheile Oltetului[9] - de circa 2,2 km lungime, impresioneaza prin salbaticia si ingustimea defileului, in lungul caruia serpuieste un drum forestier de 18 km lungime; urmarind cursul paraului Oltet pana la obarsie (limita naturala intre Muntii Parang si Muntii Capatana), drumul forestier trece creasta Parangului pe la Curmatura Oltetului, pentru a ajunge apoi in Valea Latoritei, importanta zona turistica din bazinul Lotrului. Intreaga zona a Cheilor Oltetului prezinta un deosebit interes si din punct de vedere floristic si peisagistic. Pe putinul sol format intre stancile calcaroase, vegeteaza numeroase specii submediteraneene. In acest cadru generos, mai putem adauga existenta unei paduri seculare de castan comestibil, urmare a influentelor climatice submediteraneene. Aici exista peste 300 de specii de plante caracteristice terenurilor calcaroase: unghia ciutei, strejnicul, ruginita. Drumul forestier, amenajat de-a lungul canionului, permite accesul rutier facil spre pestera, aflata la circa 200 m dupa intrarea in chei, la 670 m altitudine, in versantul stang al Oltetului si totodata pune in evidenta frumusetea si salbaticia peisajului carstic. Pestera, cu o lungime totala de circa 9.000 m, este un vechi meandru subteran al Oltetului, aflat la nivelul de 25 m. Sub acest nivel, actiunea eroziva a Oltetului a dus la adancirea albiei si formarea unui adevarat canion. Din galeria principala, in cea mai mare parte orizontala, se desprind mai multe culoare laterale, in parte colmatate cu aluviuni. De-a lungul galeriei se disting trei sectoare, mai important fiind cel din dreapta, numit 'Culoarul Liliecilor'. Galeria, din care circa 1 km este electrificata, continua cu inaltimi de 2 - 8 m si largimi de circa 10 m. Sunt frecvente prabusirile, scurgerile din tavan, hornurile; aici se deschid culoare secundare mici, impodobite cu calcit. trasee de alpinism din zona carstica (Cheile Oltetului), unde exista mai multe trasee de alpinism, de diferite grade de dificultate traseul paraului Oltet, insotit de drumul forestier, este deosebit de pitoresc; in locul denumit Luncile Oltetului, la iesirea din chei, inspre amonte, exista un amplasament propus pentru amenajarea unui sat de vacanta, inclusiv cu platforma de campare; realizarea proiectului investitional va contribui la aparitia in aceasta zona a unui complex turistic de agrement si recreere; Fondul forestier bogat, reprezentat prin paduri de foioase si conifere, imbraca versantii sud-vestici ai Muntilor Capatana, creeaza un mediu ambiant atractiv, curat, recomandat pentru vacante active;

Flora pajistilor montane si a fanetelor, de o diversitate impresionanta, in functie de altitudine, imbogatesc peisajul cadrul natural cu specii floristice multicolore; elementele climatice ale zonei, fara valori extreme, sunt favorabile practicarii turismului in tot timpul anului, pentru repunere in forma a organismului dupa stres.

2.2.2. Resurse turistice naturale cu regim protectiv

Cheile Oltetului si Pestera Polovragi - rezervatie complexa, cu o suprafata de 150 ha

Padurea de castani comestibili, cu exemplare multiseculare, situata langa manastire cu o suprafata de10 ha.

2.3. Patrimoniul cultural

2.3.1. Monumente cultural - istorice

Fortificatia geto-dacica, situata deasupra versantului in care se afla Pestera Polovragi, in punctul denumit 'Crucea lui Ursache';

Manastirea Polovragi, monument istoric si de arhitectura; biserica manastirii, cu hramul 'Adormirea Maicii Domnului', a fost atestata documentar intr-un hrisov emis de Matei Basarab, in anul 1648; a fost rezidita in 1643 - 1647 si restaurata in perioada 1690 - 1693 din initiativa domnitorului Constantin Brancoveanu; poseda o importanta colectie de icoane pe sticla si lemn (peste 650 exemplare), datand din sec. XVIII - XIX, precum si o biblioteca valoroasa, cu peste 3.000 volume; Biserica bolnitei, cu hramul 'Sf. Nicolae', a fost zidita in stil bizantin, intre anii 1731 - 1732;

Biserica de lemn cu hramul 'Sf. Nicolae', ctitorita in anul 1806.

2.3.2. Elemente de patrimoniu etnocultural

Centrul etnografic Polovragi este centru etnofolcloric, cu traditii legate de pastorit si transhumanta; renumit pentru:

portul popular ciobanesc cu influente din zona Marginimii Sibiului,

arhitectura traditionala - case vechi de lemn cu pridvor, specifice zonei etnografice 'Oltenia de sub Munte';

costumul popular, fie in doua culori, alb si negru, asemanator zonei Marginimea Sibiului;

cusaturi si tesaturi artistice (saculeti, disagi), mestesuguri cu o raspandire din ce in ce mai redusa;

confectionare de instrumente muzicale - fluiere;

prelucrarea artistica a lemnului - obiecte de uz gospodaresc: lazi, cosuri, furci de tors lana s.a.;

manifestari etnofolclorice: 'Nedeia de la Polovragi' - se desfasoara in perioada 18 - 20 iulie si atrage un mare numar de turisti din toata zona de nord a Olteniei. Este un eveniment deosebit pentru viata social - economica si culturala a localitatii. Este o parada a portului, cantecului si dansului popular oltenesc

2.4. Oferta de petrecere a timpului liber

Diversitatea si valoarea potentialului turistic existent pe teritoriul comunei Polovragi sunt premise care favorizeaza modalitati multiple de petrecere activa a timpului liber, de odihna, de recreere si de practicarea unor forme de turism specifice.

Turismul cultural-religios este favorizat de prezenta unor obiective religioase de valoare exceptionala, intrate deja in circuitele nationale si cu un segment fidel de turisti care vin perioadic in pelerinaj la manastirile din nordul Olteniei. Manastirea Polovragi mai este vizitata si de turistii sositi la tratament in statiunile balneare de pe Valea Oltului.

Manastirea Polovragi reprezinta un important centru monahal care contribuie la conservarea spiritualitatii si culturii ortodoxe romanesti, de la sud de Carpati.

Turism etnocultural. Caracterul si traditia acestei zone a orientat locuitorii catre mestesuguri artizanale cu specific romanesc, precum tesaturile executate manual (costum popular, stregare oltenesti), cusaturi, prelucrarea artistica a lemnului. Vechile legaturi ale populatiei locale cu 'ungurenii' de peste munte din satele Marginimii Sibiului, si-au pus amprenta asupra obiceiurilor legate de oierit - din pacate, pastrate din ce in ce mai putin, asupra traditiilor, folclorului, graiului si a costumului popular. Existenta acestor traditii etnoculturale arhaice, sustin practicarea turismului etnocultural.

Sarbatorile traditionale locale, legate de preponderent de sarbatorile religioase, constituie un prilej de relaxare, de intalnire a fiilor satului, de stabilirea de contacte umane intre localnici si oaspeti, intre cei plecati la oras si cei ramasi in sat, intre reprezentantii administratiei locale si diverse personalitati invitate. Sarbatoarea de Sf. Ilie, de la 20 iulie, a devenit de foarte multi ani o traditie a zonei, care atrage formatii artistice, rapsozi populari, turisti si societati comerciale din toata zona de nord a Olteniei. Nedeia este asteptata cu interes de catre localnici, dar si de catre administratia locala, pentru aspectul economic al acestei manifestari.

Speoturismul - este favorizat de prezenta Complexului carstic Cheile Oltetului si a numeroaselor forme de relief carstic adapostite de acesta. In zona se cunosc mai multe pesteri, dar cea mai cunoscuta este Pestera Polovragi.

Turism rural este inca in faza de pionierat, dar localitatea Polovragi beneficiaza de toate oportunitatile pentru dezvoltarea acestuia: cadru natural atractiv, resurse turistice variate, accesibilitate directa la DN 67 si prin aceasta la doua drumuri europene de larga circulatie turistica, existenta unor pensiuni rurale care pot constitui un model si pentru alti proprietari de gospodarii taranesti, existenta unor dotari tehnico-edilitare care pot sta la baza dezvoltarii turistice a zonei. Promovarea turismului rural va asigura acestui spatiu pastrator de valori traditionale romanesti o dezvoltare durabila si echilibrata.

Turismul de sfarsit de saptamana (weekend) este o forma de turism din ce in ce mai apreciata, locuitorii din marile centre urbane dorind sa-si petreaca sfarsitul de saptamana in locuri nepoluate, departe de aglomeratia si stresul marilor orase.

Pensiunea Cheile Oltetului, incadrata la 3 margarete, pune la dispozitia turistilor un numar de 15 camere, din care 10 camere duble si 5 apartamente de maxim 4 persoane. Cele 15 camere totalizeaza un numar de 40 de locuri de cazare si prezinta numeroase dotari si facilitati de petrecere a timpului liber.

Pensiunea 'Casa Mihaiescu', cu 2 margarete, pune la dispozitia turistilor pentru cazare un numar de 8 locuri, distribuite in patru camere duble (dotate cu grup sanitar, televizor, frigider si telefon in fiecare camera) si alte facilitati de petrecere a timpului liber.

Pensiunea Dumitrescu, incadrata la 2 margarete, are o capacitate de 4 persoane, in 2 camere duble, dotate cu grup sanitar.

Structuri de cazare in Polovragi

Denumirea unitatii	Nr. de locuri
Pensiunea Cheile Oltetului 3 margarete
Pensiunea Casa Mihaiescu 2 margarete
Pensiunea Dumitrescu 2 margarete
Total

La aceste locuri trebuie adaugate si posibilitatile de cazare la chiliile Manastirii Polovragi, adica aproximativ 10 locuri.

Ca elemente primordiale al bazei tehnico-materiale, structurile de cazare din Polovragi sunt slab diversificate (doar trei pensiuni, de categoria 2 si 3 margarete), nesatisfacand nevoile variate ale turistilor pentru serviciile de cazare.

In localitatea Polovragi exista doua societati care ofera conditii de servire a mesei, tip restaurant, cu aproximativ 50 de locuri la mese.

Raportul dintre numarul locurilor la masa si cel al locurilor de cazare (inclusiv cazare la manastire) este de 0,8. Acest raport semnifica faptul ca in localitatea Polovragi, serviciile de alimentatie publica sunt slab reprezentate si deci nu satisfac in totalitate nevoile turistilor.

2.5. Calificarea fortei de munca din turism

Calificarea personalului care lucreaza in turism este un aspect determinant pentru calitatea serviciilor. In conditiile unei concurente tot mai accentuate, chiar si numai pe piata romaneasca, serviciile si calitatea acestora sunt de cele mai multe ori determinante in alegerea unei destinatii turistice.

Autoritatea Nationala pentru Turism, prin Compartimentul Cercetare si Invatamant, organizeaza cursuri de specialitate pentru sectorul turistic, prin reteaua Ministerul Educatiei si Cercetarii si acorda brevete si certificate de specialitate. Pentru lucratorii din turismul local, care nu sunt absolventi de studii superioare de specialitate, sunt recomandate cursuri de instruire profesionala pentru administratori de pensiune, ospatari, bucatari, cursuri de perfectionare pentru de limbi straine si calculator.

2.6. Evaluarea ofertei actuale - probleme, disfunctionalitati

Desi dispune de resurse turistice variate, ce permit practicarea unor forme de turism diferite, precum turismul religios, turismul speologic sau chiar turismul pentru sporturi extreme, localitatea Polovragi nu are conturata o activitate turistica eficienta, identificandu-se urmatoarele probleme si disfunctionalitati ale ofertei turistice actuale:

structuri turistice de cazare putin diversificate, ca tip si categorie de confort (doar doua pensiuni de 2 si 3 margarete);

Eseu: Terenuri de golf – Clasificari, stil, arhitectura

Referat: Intretinerea parasutelor

structuri turistice de alimentatie insuficiente, in raport cu numarul actual de locuri de cazare;

lipsa unor amenajari specifice agrementului;

activitate turistica in neconcordanta cu valoarea potentialului turistic;

lipsa unor actiuni de distributie si promovare eficiente;

insuficienta colaborarilor cu agentiile de turism care sa promoveze oferta turistica;

lipsa activitatilor de marketing care sa conduca la construirea imaginii de destinatie turistica.

2.7. Competitia si tendintele pietei

In Polovragi, resurse turistice existente favorizeaza practicarea unor variate forme de turism, intre care turismul speologic si cel religios sunt cele principale. Din acest punct de vedere, zonele cu care localitatea Polovragi intra in competitie sunt cele cu oferte similare, din arealul invecinat. Aici sunt incluse localitatile cu potential religios si speologic din judetele Valcea, Gorj si Arges.

Produsele oferite de zonele concurente, strict din punct de vedere al turismului religios si a speoturismului, au la baza promovarea obiectivelor turistice prezentate pentru fiecare localitate in parte.

Fenomenul religios ce caracterizeaza, printre altele, localitatea Polovragi imbraca forme specifice fiecarui spatiu geografic. Prin urmare, este dificil sa se realizeze o comparatie intre zonele concurente din punctul de vedere al potentialul religios, fiecare biserica sau manastire fiind unica in felul ei si raspunzand unor motivatii ale caror intensitati sunt greu de determinat, deoarece au o incarcatura subiectiva sau psihologica, ce difera de la o persoana la alta.

Un punct forte al localitatii Polovragi, fata de concurenta, este faptul ca, exceptand comuna Costesti, este singura localitate, dintre cele alese, care poate dezvolta si promova atat un produs turistic religios, cat si unul speologic. Celelalte localitati dispun fie de obiective turistice din sfera turismului religios, fie doar de formatiuni carstice. In plus, acestor forme de turism de baza li se pot adauga turismul etnofolcloric sau chiar cel pentru sporturi extreme, ceea ce contureaza o imagine complexa a ofertei turistice a localitatii Polovragi.

Piata produselor religioase este o piata in crestere, in a carei dezvoltare si promovare merita investit. Turismul religios si-a definit un loc aparte in contextul turismului mondial, datorita dimensiunii sale actuale, devenind o componenta deosebit de valoroasa a turismului cultural. Romania detine un patrimoniu carstic deosebit de valoros sub aspect stiintific si peisagistic, dar nevalorificat prin turism la valoarea lui reala si la standarde europene. Pesterile au constituit din totdeauna o curiozitate, au starnit interes si au atras vizitatori, devenind astfel obiective turistice valoroase. Turismul speologic, prin apartenenta lui la turismul activ, prezinta o tendinta de crestere, generata de interesul tinerilor in special pentru aceasta forma de turism.

2.8. Recomandari pentru agentii economici din turism

Analiza prezentata mai sus scoate in evidenta valoarea potentialului turistic si oportunitatile de care dispune localitatea Polovragi, asa incat turismul poate sa devina in urmatorii ani o activitate principala in economia localitatii Resursele locale de care dispune zona (naturale, antropice, umane) trebuie valorificate astfel incat sa conduca la diversificarea ofertei si la atragerea unui numar din ce in ce mai mare de turisti.

Recomandari pentru autoritatea locala:

In cadrul aparatului propriu al Primariei este necesar a fi infiintat un Departament pentru Turism, a carul activitate trebuie sa se axeze pe organizarea activitatii turistice locale si acordarea de consultanta pentru agentii din turism.

Primaria, prin angajatii Departamentului pentru Turism, are un rol determinant in consilierea / convingerea proprietarilor de gospodarii cu un standard corespunzator, asupra avantajelor ce deriva ca urmare a clasificarii acestora ca pensiuni turistice. Lipsa structurilor turistice clasice trebuie suplinita prin aparitia unui numar cat mai mare de pensiuni rurale.

Extinderea retelei de pensiuni turistice poate fi stimulata de atuoritatea locala prin acordarea, prin Hotarare de Consiliu Local, a unor facilitati sau scutiri de taxe/impozite pentru perioade determinate, prin promovarea gratuita a acestora pe site-ul primariei, prin invitarea si sustinerea financiara in vederea participarii la diverse targuri si manifestari organizate de primarie, prin racordarea gratuita la reteaua de utilitati a comunei s.a.

Pentru a sustine dezvoltarea durabila a turismului in localitate este absolut necesar a se realiza doua dintre utilitatile de baza: canalizarea apelor menajere si amenajarea unui punct de transfer al deseurilor menajere, in conformitate cu politica de mediu din acest domeniul Foarte putini investitori vor dori sa inceapa o activitate economica intr-o localitate fara infrastructura si utilitatile de baza.

Pentru valorificarea turistica a spectaculoasei vaii a Oltetului, este necesara amenajarea unei platforme de observatie vis-a-vis de intrarea in pestera.

Pentru introducerea in circuitul turistic a cetatii dacice Polovragi, situata deasupra pesterii, la 1.000 m altitudine, este necesara reamenajarea potecii de acces si semnalizarea corespunzatoare a acesteia la punctul de ramificatie din drumul forestier.

Pentru cresterea atractivitatii zonei si diversificarea ofertei turistice a localitatii este necesar a se amenaja un Muzeu al satului gorjan, care sa cuprinda: case vechi cu arhitectura traditionala (amenajate in interior cu obiecte de mobilier specific zonei), instalatii tehnice populare (razboiul de tesut, darac pentru lana, furca de tors si virtelnita rasucit lana, mori de apa, joagare hidraulice s.a.) si alte utilaje folosite intr-o gospodarie locala.

Este recomandat a se conserva toate cladirile vechi, valoroase, din localitate prin reabilitarea lor si aplicarea de placute cu text explicativ pe fiecare (anul construirii, stilul arhitectonic, proprietarul). Proprietarii caselor respective trebuie sa beneficieze de diverse facilitati acordate de administratia locala, pentru a fi interesati sa faca aceste investitii de reabilitare.

Pentru petrecerea timpului liber este necesara realizarea unei baze de agrement (strand, terenuri de sport multifunctionale, alei de promenada s.a.) care sa deserveasca turistii aflati in vacanta, dar si populatia rezidentiala.

Marcarea, cu ajutorul elevilor, pe perioada vacantei de vara, a tuturor potecilor turistice care pleaca din Polovragi spre Muntii Capatanii sau spre bazinul turistic al Lotrului, este o activitate placuta si educativa pentru elevi, dar in acelasi timp necesara pentru dezvoltarea si promovarea turismului in zona; refacerea marcajului pe traseele nr. 6 (Polovragi - Curmatura Beleoaia - Stana Funicel) si nr. 1 (Polovragi - Curmatura Oltetului), va face legatura cu principalele trasee turistice de creasta ale Muntilor Capatanii si de acolo cu cele din Muntii Parang.

Initierea, cu ajutorul dascalilor, a unor activitati culturale la nivelul satului, cum ar fi: infiintarea echipei de fluierasi, a unui ansamblu coral, a unei echipe de dansuri populare, activitati disparute in ultimul deceniu, va contribui cu siguranta nu numai la afirmarea unei vieti culturale puternice, dar si la mobilizarea energiilor tinerei generatii spre domenii educativ-culturale. Editarea unui ghid turistic / harta a localitatii, care sa se gaseasca spre comercializare la toate pensiunile turistice, la agentiile de turism si la chioscurile de ziare din judet.

Pentru atragerea unui numar crescut de turisti este binevenita organizarea de evenimente culturale, mondene, intalniri de afaceri, al caror calendar sa fie promovat in media, pe site-ul primariei sau prin trimiterea catre agentii de turism, asociatii profesionale interesate, administratii centrale si locale.

Aplecarea catre traditia si obiceiurile legate de sarbatorile religioase a populatiei din zona este bine cunoscuta. Sarbatorile de iarna (Craciun, Anul Nou), sunt asadar un prilej pentru organizarea de catre Primarie a unor manifestari bazate pe obiceiurile religioase ale locului, jocuri distractive si concursuri si pot deveni un eveniment care sa atraga in jurul lui nu numai localnicii, dar si locuitori din centrele urbane apropiate, turistii sositi in vacanta. Antrenarea in aceste sarbatori a unor categorii socio-profesionale cu un nivel de pregatire ridicat - profesori, preoti, elevi, pot imprima manifestarii o tinuta cultural-educativa si in acelasi timp distractiva.

Pe parcursul unui an se pot organiza si alte tipuri de manifestari care pot avea diverse teme: gastronomice, culturale, istorice, sportive, despre protectia mediului, intalniri cu fii satului, expozitii de fotografie tematica s.a.

Calitatea serviciilor oferite turistilor trebuie sa fie o preocupare permanenta pentru toti agentii din turism, pentru a se impune pe piata si pentru a face fata concurentei[10]

Calificarea si formarea profesionala permanenta a angajatilor din turism este o garantie pentru o afacere profitabila si nu trebuie privita ca pe o cheltuiala, ci ca pe o investitie pe termen lung.

Diversificarea serviciilor oferite turistilor, asa cum reiese din studiile de piata realizate in decursul anilor de catre INCDT, este una din motivatiile importante in alegerea unei destinatii, de aceea trebuie sa i se acorde atentia cuvenita. Agrementul este deficitar in oferta turistica de servicii a localitatii si a structurilor de primire turistica, de aceea este necesar a fi dezvoltat ca varietate si capacitate. Este recomandat ca fiecare detinator de structura de cazare sa ofere gratuit turistilor: materiale informative (harti ale zonei, pliante, ghiduri sau monografii ale obiectivelor naturale si culturale din zona), servicii de ghidaj, mijloc de transport pentru excursii locale, rezervari pentru mijloacele de transport in comun, servicii care pot atrage un numar din ce in ce mai mare de turisti.

CAPITOLUL 3

STRATEGII DE PROMOVARE A TURISMULUI RURAL PE PIATA MONDIALA

Promovarea in turism consta intr un ansamblu de demersuri de comunicare ce vizeaza transmiterea permanenta , pe diverse cai,a unor mesaje destinate informarii atat a clientilor poentiali cat si a operatorilor de turism asupra caracteristicilor produselor si serviciilor turistice oferite spre comercializare ,cu scopul de a consolida o imagine pozitiva si de a cultiva o atitudine favorabila fata de acestea si firma ,respective de a determina ,in mentalitatea si obiceiurile de cumparare si consum a turistilor,modificari convenabile intrprinderii ofertante.

Promovarea turistica parcurge un proces de perfectionare si adaptare ,fiind nevoita sa actioneze adecvandu-si strategiile in virtuea pozitionari intre un produs cu caracteristici complexe si in necontenita evolutie.

Si un consumator cu o motivatie diversa si o elasticitate accentuata a cererii ,in conditiile unei piete aflate intr un process de continua transformare .

Asadar ,de la produs la consumator ,prin intermediul pietei de profil ,acesti factori esentiali de pe ;;traseul'' promovarii turistice isi evidentiaza pregnant specificul,complexitatea si tendinta de schimbare.

De aceea elaborarea strategiei de comunicare promotionala la nivelul unitatii turistice ,integrarea acesteia in strategia globala, conceperea unui mix promotional de natura sa valorifice efficient instrumentele promovarii constituie premise si rigori pentru actiuni coordinate ,coerente si interdependente.

Activitatile promotionale in turismul rural necesita investitii imoportante din cauza intinderii geografice mari a pietelor turisice ,manifestarii unei concurente acerbe si caracterului intangibil al produsului turistic.Din aceasta ultima perspective se poate afirma ca natura intangibila a servicilor turistice conduce la cresterea importantei strategiei de promovare .

Una dintre cauzele declinului cererii turistice o reprezinta strategiile de produs a agentilor din turism care nu au tinut seama de evolutia pietei interne si externe, de cerintele tot mai crescute ale consumatorilor din ce in ce mai avizati.

Romania are un avantaj esential fata de alte tari, prin faptul ca, datorita unui potential turistic bogat si variat, poate oferi, in mod practic, toate formele de turism solicitate: sejur pe litoral, in statiuni de munte, in statiunile balneoclimaterice, sporturi de iarna, vanatoare, pescuit, circuite turistice culturale. Potentialul turistic romanesc de care se face atata caz - munti, plaja, soare, clima, folclor, istorie etc. - este insa insuficient pentru a reprezenta doar prin el insusi o reala si puternica atractie turistica.

Din pacate, asa cum releva unele studii realizate de firme straine de consultanta, Romania se prezinta in fata turistilor straini cu 'un produs turistic depasit, o oferta inadecvata pentru recreare si petrecerea timpului liber, cu o stare fizica a dotarilor ce reflecta lipsa intretinerii si investitiei'.

3.1.Serviciile turistice. Serviciile de cazare

Baza materiala este, in linii mari, invechita, infrastructura s-a degradat si adesea este depasita, echipamentele sunt in cea mai mare parte uzate iar calitatea serviciilor este necorespunzatoare. Astfel, calitatea prestatiilor turistice este mult sub standardele cu care sunt obisnuiti vizitatorii din tarile occidentale. Relevant este faptul ca Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului nu recomanda decat aproximativ 15% din hoteluri ca fiind conform standardelor.

Criteriile de clasificare a structurilor de primire au fost adaptate situatiei actuale: chiar daca tariful este ca pentru un hotel de trei stele, confortul nu-1 depaseste pe cel al unei unitati de o stea din strainatate. Astfel Romania a ajuns o destinatie turistica scumpa in conditiile in care serviciile sunt necorespunzatoare, iar baza materiala imbatranita.

Imaginea dezolanta a produselor turistice romanesti este intregita de standardul scazut al serviciilor de alimentatie publica in ceea ce priveste aspectul general, atmosfera, calitatea si varietatea preparatelor, comportamentul personalului, notele de plata incarcate, muzica necorespunzatoare.

Serviciile de agrement din Romania se caracterizeaza printr-o oferta turistica cu posibilitati reduse de divertisment. Acestea se limiteaza in cele mai bune cazuri la o discoteca, un bar, un joc mecanic sau o masa de biliard. Este adevarat ca peisajul din Romania este mai frumos decat cel din alte tari turistice, dar aceasta nu este de ajuns. Ce-i oferi turistului in afara de peisaje pitoresti ? O zi le admira, o zi viziteaza monumentele istorice, apoi se plictiseste. In tarile turistice, profesionistii din domeniu dau dovada de o mare abilitate in a determina turistul sa cheltuiasca si in acelasi timp sa se simta bine. Vizitatorilor diferitelor destinatii turistice li se ofera forme diverse de agrement precum: zboruri cu parapanta, coborari cu barca pneumatica pe raurile de munte, inchirieri de scutere, biciclete, cursuri de calarie, programe de vanatoare si pescuit, sali de gimnastica de intretinere (fitness), excursii diverse si multe altele. Turistii straini care ne viziteaza tara nu prea fac cumparaturi, din cauza unei oferte insuficiente, fiind cunoscuta lipsa suvenirurilor, hartilor, pliantelor, ghidurilor turistice.

3.2Strategiile de dezvoltare ale produsului turistic romanesc

Turismul romanesc este sustinut la ora actuala aproape exclusiv de resursele naturale si vestigiile istorice, aportul infrastructurii fiind unul minor. Calitatea serviciilor turistice nu numai ca nu ii atrage pe cetatenii straini, dar ii alunga si pe romani, care au descoperit ca la aceiasi bani pot beneficia de conditii excelente in Turcia sau Grecia.

O alta problema cu care noi ne-am obisnuit este - si nu ne ferim sa o recunoastem - lipsa de siguranta a obiectelor personale si chiar cea individuala, putini sunt strainii care accepta riscul de a ramane tara bani sau obiecte de valoare, furtisagurile mai mici sau mai muri fiind frecvente pe aceste meleaguri. Iar turistii straini sunt cei mai vulnerabili, dand dovada de o naivitate specifica traiului intr-un mediu cu un grad ridicat de siguranta

In vederea cresterii competitivitatii ofertei pe piata nationala si internationala sunt necesare dezvoltarea si modernizarea produsului turistic romanesc. In acest sens mentionam faptul ca Ministerul Transporturilor. Constructiilor si Turismului a stabilit o serie de obiective strategice la nivel national:

▪ imbunatatirea si consolidarea produsului turistic in acele zone, statiuni, localitati, trasee care sunt cele mai cunoscute in prezent pentru turistii straini si romani si unde exista, deja, creata o anumita structura;

. dezvoltarea si modernizarea produsului turistic astfel incat Romania sa se distinga de alte tari de destinatie turistica;

. ridicarea nivelului standardului serviciilor in conformitate cu categoria unitatii turistice si tariful utilizat;

. optimizarea si dezvoltarea la maximum a componentei culturale a produsului turistic;

. tinand cont de faptul ca circulatia turistica interna scazuta este datorata, in principal, existentei unei ponderi mari a populatiei cu venituri mici si, deci, indisponibile pentru practicarea turismului, strategia de dezvoltare a produsului turistic pentru perioada urmatoare va trebui sa acorde o atentie sporita dezvoltarii acelor forme de turism cu adresabilitate catre aceste categorii de populatie;

. cresterea calitatii si marirea capacitatii amenajarii turistice;

. protejarea si imbunatatirea mediului natural in zonele turistice, imbunatatirea nivelului de protectie a turistilor, stiut fiind ca repercusiunile asupra mediului inconjurator cresc proportional cu volumul turismului.

. definitivarea si promovarea unui numar restrans de produse turistice pentru piata externa, bine puse la punct;

. organizatorii de produse turistice (turoperatorii) sa fie buni cunoscatori ai traseele lor turistice, ai obiectivelor ce pot atrage vizitatori din tara si strainatate pentru a se putea valorifica intregul areal turistic, natural si antropic al Romaniei;

. reinventarierea tuturor surselor turistice naturale si antropice, avand ca scop amenajarea, restaurarea, dezvoltarea si modernizarea destinatiilor de vacanta precum si extinderea si diversificarea serviciilor pe coordonate noi;

. elaborarea unui plan strategic pe termen mediu si lung pentru a identifica piete nisa si grupuri tinta de consumatori;

. crearea unei strategii pentru imbunatatirea nivelului serviciilor la hoteluri si restaurante;

. valorificarea punctelor de atractie unice ale Romaniei: zonele de turism cultural, folcloric si rural;

. colaborarea cu parteneri regionali pentru a vinde pachete de programe cu destinatii multiple;

. asigurarea unor servicii de calitate pentru a valorifica produsele turistice atractive si a stimula pietele turistice actuale si potentiale;

Promovarea interna a produsului turistic romanesc va urmari scoaterea in evidenta a celor doua mari avantaje ale acestuia fata de piata turistica in ansamblu:

. diversitatea si complexitatea produsului turistic romanesc care acopera si cuprinde toate formele principale de turism: turismul estival, balnear, de sporturi de iarna, turismul cultural si rural s.a. si se poate orienta catre diferite segmente ale clientelei, de diferite varste, cu venituri modeste sau ridicate etc.;

. raportul pret-calitate, avantajos pentru marea masa a populatiei in comparatie cu destinatiile externe, mai costisitoare, in multe cazuri pentru o oferta asemanatoare.

Politicile de marketing care au ca obiect produsul turistic romanesc trebuie sa aiba in vedere asigurarea conditiilor optime de cazare in hotel. Aici gama serviciilor care trebuie oferite trebuie sa fie foarte larga. Criteriile calitative ale serviciilor hoteliere vizeaza:

. o curatenie exemplara, pornind de la exteriorul hotelului (parcari, trotuare etc.) si terminand cu ultima camaruta din interior;

. turistii occidentali sunt toarte sensibili in privinta acestui aspect, care poate deveni decisiv pentru o eventuala revenire in viitor;

. adaptarea bucatariei ia gusturile turistilor. Astfel, exista turisti care prefera sa fie serviti, dar exista si unii care prefera sa-si aleaga singuri felul de mancare (self-service). Bucataria va trebui sa fie adaptata cerintelor, preferintelor clientilor;

. asigurarea unor variante de recreare, odihna cum ar fi: sauna, piscina, parc sau gradina;

. asigurarea cu maximum de operativitate a altor servicii hoteliere (rezervari de bilete, inchirieri de autoturisme, servicii obisnuite: spalat, calcat etc.).

Mentalitatea lucratorilor din industria ospitalitatii reprezinta o alta problema pe care Romania trebuie sa o rezolve, daca doreste sa reintre in circuitul turistic international. Hotelierul de la noi din tara nu a inteles inca faptul ca zambetul nu-l costa nimic in plus, este deja cunoscut modul in care chelnerii romani isi trateaza clientii, incarcarea notelor de plata sau, pur si simplu, escrocarea turistilor se regasesc, din nefericire, in topul plangerilor clientilor straini. Lucratorii din turismul autohton isi schimba vechea mentalitate foarte greu si intampina dificultati de intelegere a psihologiei si nevoilor turistilor occidentali. Aici trebuie sa avem in vedere faptul ca se vinde confortul unei vacante care, in majoritatea cazurilor, se realizeaza o data pe an si sunt foarte greu de compensat nemultumirile care pot sa apara in randul turistilor.

Este absolut necesara si realizarea unor infrastructuri cu facilitatile aferente: autostrazi, statii de alimentare cu combustibil suficiente (in aceasta privinta, progresul este evident), indicatoare de prezentare a cailor de circulatie si a zonelor strabatute de automobilisti, posibilitati de a inchiria autovehicule de o cat mai mare diversitate, posibilitati de parcare, statii de spalare si reparatii etc.

In plus, credem ca se impune asigurarea unei oferte variate de produse de tip suvenir. O atentie deosebita trebuie acordata hartilor, pliantelor, ilustratelor si obiectelor de artizanat.

Atunci cand grecii contemporani, spre exemplu, au demarat construirea unor punti si balustrade din lemn intr-o pestera oarecare, luminand-o electric si gasindu-i, ulterior, si o anumita valoare istorica, ei au construit, de fapt, un produs turistic, in jurul caruia s-au ridicat, apoi, minihoteluri si restaurante pentru turistii amatori sa viziteze pestera respectiva. Aceasta este ordinea dupa care se structureaza o afacere in turism: mai intai depistarea sau crearea produsului turistic si numai dupa aceea ridicarea infrastructurii (cai de acces, unitati de cazare etc.).

3.2.1.Politici si strategii aplicate la nivel regional

Transformarea unor zone rurale in destinatii turistice se face progresiv fie la initiativa unor grupuri de intreprinzatori care dezvolta mici afaceri turistice cu scopul de a atrage turisti, fie ca rezultat al descoperirii zonelor de catre vizitatori generand astfel cererea pentru activitati turistice la care comunitatea locala reactioneaza.

In ultimele decenii politica dezvoltarii regionale a Uniunii Europene coroborata cu politicile nationale ale statelor membre au incurajat orientarea turismului catre zonele rurale luand in calcul efectele si implicatiile sociale pozitive ale acestuia. Din analizele efectuate de Organizatia Mondiala a Turismului rezulta ca turismul rural se dezvolta intr-un ritm mai rapid decat turismul international in ansamblul sau.

3.2.2.Analiza SWOT a produsului turistic oltenesc

Analiza SWOT se refera la punctele forte si punctele slabe ale firmei turistice, asociate cu oportunitatile si amenintarile existente la un moment dat pe piata.Aceasta analiza se aplica mediului in care se desfasoara afaceri si constituie primul pas pe care personalul compartimentului de marketing trebuie sa-l faca pentru aprecierea gradul de indeplinire a obiectivelor si nu in ultimul rand pentru a identifica problemele cu care aceasta se confrunta.

Puncte tari :

Potential natural ridicat;

Mediul natural bine conservat, diversitatea deoseebita, aerul curat, cadrul natural propice relaxarii;

Forme de relief deosebite;

Peisajele naturale atractive (cu paduri, rauri, lacuri, munti);

Ospitalitatea locuitorilor si traditiile;

Existenta asezamintelor cultural-spirituale;

Agroturismul, ecoturismul (turismul verde);

Dezvoltarea produselor turistice tip « nisa » (turism ecologic, montan);

Centre culturale, muzee istorice, casele memeoriale, monumentele unice pe plan mondial;

Infrastructura specifica de cazare bine reprezentata;

Specialitatile gastronomice locale (bucataria traditionala);

Folclorul si festivalurile, obiceiurile de Anul Nou, muzica/dansurile traditionale;

Ospitalitatea agroturistica.

Puncte slabe :

Lipsa de comunicare si de coeziune intre comunitatile umane pentru realizarea unor obiective de interes comun ;

Perturbarea transportului datorata starii cailor de acces (infrastructura precara, gropi, indicatoare lipsa), lipsa telefonului in anumite zone ;

Starea de conservare si de curatenie o unor monumente ;

Indiferenta unor oameni fata de mediu ;

Insuficienta pregatire de specialitate a unor lucratori din industria ospitalitatii, lipsa de motivare a salariatilor, insuficient personal calificat, atestat si brevetat ;

Calitatea necorespunzatoare a serviciilor turistice ;

Existenta in unele cazuri a unor conditii precare de cazare, lipsa curateniei ;

Parteneriat slab in domeniul turismului (intre administratia publica locala si firmele de turism) ;

Lipsa unui contract cadru legiferat si a unui cod de conduita intre hoteluri si agentiile de turism ;

Insuficienta dezvoltare a potentialului turistic existent ;

Interes scazut pentru investitii ;

Promovare insuficienta si neunitara ;

Lipsa de educatie turistica a locuitorilor si turistilor ;

Sistem educational slab-multa teorie si foarte putina practica ;

Informatiile statistice nationale nu sunt de incredere ;

Aparenta saracie vazuta din exterior si impresia neglijari multor monumente chiar din zonele istorice.

Oportunitati:

Dezvoltarea unor noi statiuni turistice;

Refacerea retelei judetene de drumuri, proiritate avand cele care asigura accesul spre punctele de interes turistic;

Existenta unor programe de finantare;

Sporturile extreme, aventurile montane, plimbarile;

Crearea unor parteneriate cu organisme sau investitori straini in sectorul turistic; integrarea in programele finantate de Uniunea Europeana;

Crearea unei burse de turism;

Organizarea de inchirieri de case traditionale pentru perioada de vacanta; acestea ar putea fi integrate in una sau mai multe retele europene profesionale de locatie si distribuite de reteaua de agentii de turism din Romania;

Dotarea structurilor de primire cu sali de conferinte;

Incurajarea dezvoltarii unor forme noi de turism (ex. de aventura);

Sustinerea proiectelor care introduc valoare turistica, obiective si evenimente culturale si spirituale;

Imbunatatirea infrastructurii;

Constituirea unei retele de centre de informare turistica in apropierea principalelor obiective turistice.

Amenintari:

Scaderea veniturilor reale ale populatiei, inflatia;

Diminuarea disponibilitatilor de timp liber;

Schimbarea preferintelor consumatorilor;

Concurenta acerba manifestata pe plan intern si international in turism, turismul ilicit;

Instabilitatea politicilor guvernamentale privind turismul si fiscalitatea;

Tendinta turistilor din regiune de a migra spre alte regiuni (tari) si o insuficienta afluenta a turistilor straini;

Cresterea asteptarilor turistilor, care nu vor putea fi satisfacute;

Decizii luate pe baza unor informatii inexacte;

Slaba convergenta a activitatilor « partenerilor » din turism (hoteluri, institutii de instruire, autoritatile locale);

Alocarea inadecvata a timpului managerilor pentru recrutarea si instruirea personalului, in detrimentul celorlalte activitati manageriale;

Eventuala degradare a monumentelor de arta si arhitectura;

Cresterea competitivitatii intre regiuni si lipsa de colaborare intre acestea;

Proasta perceptie a Romaniei in exterior.

3.3. Turismul Romaniei in contextul integrarii in Uniunea Europeana

Integrarea europeana a turismului reprezinta un proces gradual secvential, prin care modul de organizare, relatiile de functionare interioare si exterioare sistemului « turism » devine similar cu cel existent in practica Uniunii Europene. Principalul obiectiv al acestui proces il reprezinta crearea unui sisitem de compatibilitati in plan institutional-structural, legislativ si al principiilor si mecanismelor de functionare ale acestui domeniu de activitate. In perespectiva mai larga, procesul de integrare europeana trebuie sa genereze dezvoltarea durabila a turismului romanesc pa baza legilor pietei libere.

Integrarea turistica europeana, proces in curs de realizare, are ca scop dezvoltarea turismului, concomitent cu protectia mediului si cresterea calitatii serviciilor, in acest scop, directiile principale ale politicii turismului urmaresc: imbunatattirea controlului si a formalitatilor la frontiera, a controlului traficului aerian, protectia mediului, perfectionarea pregatirii profesionale, cresterea calitatii serviciilor si a rolului social al turismului.

Ramura economica de mare importanta si cu variate posibilitati, turismul romanesc isi evalueaza serios sansele de relansare si implicit de a deveni componenta activa si dinamizatoare a unui sistem economic dezorganizat in profunda si complexa ei restructurare.

Reusita revenirii turismului ar antrena efecte pozitive globale ca: resurse suplimentare, echilibrarea balantei de plati, crearea de locuri de munca, amenajarea teritoriului si reabilitarea imaginii internationale si stoparea procesului de marginalizare a Romaniei in dinamica mondiala.

Intr-o perspectiva mai larga, procesul de integrare europeana trebuie sa genereze dezvoltarea durabila a turismului romanesc pa baza legilor pietei libere:

Promovarea initiativelor locale: dezvoltarea produsului turistic si orientarea acestuia catre nevoile pietei sunt posibile prin dezvoltarea regionala si locala, fapt ce presupune implicarea comunitatilor, operatorilor economici si autoritatilor locale in elaborarea si implementarea programelor de dezvoltare.

Beneficiarii directi ai acestui proces, sectorul public si cel privat la nivel local isi vor coordona eforturile in cadrul unui parteneriat real in vederea promovarii unei dezvoltari durabile a turismului.

Perfectionarea cadrului legislativ: armonizarea legislatiei constituie un demers prin care imbunatatirea cadrului legislativ in Romania in domeniul turismului presupune abordarea problematicii si rezolvarii in spirit comunitar, in special prin prisma « Cartii verzi » a Comisiei Europene intitulata « Rolul Uniunii in domeniul turismului », Bruxelles, 1995.

Stimularea managementului: abordarea moderna a managementului implica schimbari de mentalitate si comportament la nivelul resurselor umane. Multiplicarea formelor si metodelor de formare profesionala intr-un mediu profund concurential are ca efect facilitarea accesului la procesul de instruire continua, in plus, programele comunitare de sprijin a dezvoltarii turismului au ca o componenta de baza, formarea profesionala. Cresterea numarului de programe la diferite niveluri reprezinta un factor de spijin in aparitia unui comportament pro-activ si in domeniul profesionalismului.

Avand in vedere cele sustinute anterior, se pot deduce principalele componente ale unei strategii economice in turism:

Crearea de noi si diverse articole, servicii si piete turistice pornind de la elementele de baza si resursele fiecarei tari;

Atragerea comunitatilor locale in programele de dezvoltare a turismului-pentru o reusita;

Cultivarea cooperarii intre factorii administrativi si executivi pentru a intelege nevoile si aspiratiile turistilor;

Practicarea activitatilor de marketing prin folosirea unor tehnici optime de marketing;

Alocarea de fonduri bugetare adecvate pentru aceste activitati;

Orientarea precisa spre grupe de consumatori care costituie un castig de piata.

In vederea depasirii problemelor create de dificultatile conjunturale de ansamblu, cat si a celor intrinseci domeniului turistic, se impun actiuni coordonate in urmatoarele directii:

Continuarea si accelerarea ritmului privatizarii, conditie a manifestarii spiritului concurential, ceativitatii si initiativei, premise ale cresterii calitatii produsului turistic;

Intreprinderea unor actiuni de modernizare a unitatilor de cazare si masa, a echipamentelor de agrement, in vederea alinierii la standardele de confort si utilitate europene, recalificarea unora dintre acestea si urmarirea respectarii concordantei dintre calitatea prestatiilor, echipamente si tarife;

In ceea ce priveste personalul, trebuie dezvoltat atasamentul la obiectivele generale prin motivarea muncii, spiritul critic fata de propria munca, de propriile disponibilitati, trebuie constientizata necesitatea unei conduite profesionale corespunzatoare exigentei impuse de «vocatia sociala » a turismului;

Initierea unor politici promotionale active, chiar agresive si complexe, in toate formele ei de realizare, revizuirea si actualizarea tutror materialelor publicitare grafice, impunerea neocolirii intermediarilor, cel putin in actuala etapa, acestia fiind mai in masura, prin mijloacele financiare si personalul calificat, sa intretina o activitate promotionala adecvata;

Integrarea in structurile europene, ca necesitate a inscrierii ofertei turistice romanesti in oferta comuna europeana, a internationalizarii turismului romanesc, a « controlarii » actiunii concurentilor fie prin acorduri de colaborare, fie prin asocierea in diverse activitati (publicitate, comercializare, reprezentanta in strainatate, proiecte comune privind costruirea unor infrastructuri, asocierea la sistemele europene de rezervare hoteliera si de transport), facilitati legislative comune privind turismul.

Dincolo de problema de timp, putem considera ca optiunea manageriala in turismul romanesc este de a dori relansarea, de a actiona operativ si eficient in acest sens si, nu in ultimul rand, de a mobiliza toate resursele financiare, materiale, umane si intelectuale.

3.4.Marketingul turistic rural

Aplicarea orientarii de marketing in turismul rural este influentata de faptul ca serviciile oferite de aceasta forma de turism prezinta unele caracteristici ce le diferentiaza de celelalte servicii turistice si nonturistice si anume:

. preponderenta factorului emotional in raport cu cel rational in decizia de cumparare a produsului turistic. Mentionam faptul ca turismul rural este, cu precadere, un turism familial si ca succesul realizarii produselor turistice rurale depinde de imaginea si experienta turistica a tuturor membrilor familiei. Din alternativele oferite, va fi ales produsul turistic rural despre care grupul familial si-a format cea mai buna imagine si care ii ofera in momentul respectiv cele mai mari satisfactii familiale:

complexitatea serviciilor turistice rurale, in turismul rural complexitatea are o semnificatie relativa, unele produse turistice avand o structura simpla (de exemplu, produsele turistice rurale oferite la noi in tara, unde nu exista inca o industrie a agrementului si unde lipsa cererii incetineste progresul bazei tehnico-materiale specifice), altele avand o structura complexa (de exemplu, produsele turistice rurale oferite in tari care au beneficiat de eforturi investitionale substantiale in acest sector). De asemenea, in general, turismul rural ofera o gama de servicii complementare mult mai restransa decat alte forme de turism (de odihna, de tratament, cultural etc.);

dependenta serviciilor turistice de serviciile oferite de intreprinderile complementare. Astfel, serviciile turistice sunt oferite consumatorilor prin intermediul intreprinderilor de turism, dar sunt prestate de catre firmele complementare. Intr-un pachet de vacanta oferit, transportul este realizat de una sau mai multe firme de profil angajate de intreprinderea de turism, cazarea se poate face in una sau mai multe structuri de primire turistica, masa poate fi servita intr-unul sau mai multe restaurante etc. in aceste conditii, intreprinderilor turistice le revine sarcina de a avea in vedere atat calitatea serviciilor oferite de intreprinderile complementare, chiar urmarirea in timp a evolutiei lor economico-sociale.

In turismul rural, numarul intreprinderilor complementare se reduce, intrucat transportul se realizeaza, de regula, cu mijloace proprii, cazarea se face intr-o singura structura de primire turistica (pensiune sau ferma agroturistica), masa se serveste in incinta unitatii de cazare, prin specificul formei de turism etc. Serviciile turistice se ofera consumatorului fie direct, fie prin intermediari, care au un rol important nu numai in distributie, ci si in decizia de cumparare a consumatorului, in turismul rural, rolul intermediarilor creste intrucat prestatorii sunt, de regula, firme de dimensiuni mici, lipsite de putere proprie de distributie. Din aceasta cauza, decizia consumatorului de produse turistice rurale este direct dependenta de imaginea oferita de intermediari (canale de distributie) in legatura cu calitatea serviciilor turistice rurale, acestia fiind considerati experti de catre consumatori.

Sezonalitatea in turism, in general si in turismul rural, de asemenea este determinata de factorii naturali si sociali si are intensitati diferite in functie de destinatia turistica. Din acest motiv si elementele mix-ului de marketing sunt utilizate in mod diferit. Astfel, daca promovarea se face in special in extrasezon, pretul si distributia ating valori maxime in sezon. In perioadele de extrasezon se executa lucrari de intretinere-reparatii si se proiecteaza viitoarele produse turistice.

Aplicarea strategiilor de marketing in activitatea turistica a condus si va conduce la dezvoltarea fara precedent a acesteia, fenomenul avand insa si urmari negative asupra mediului inconjurator si comunitatilor locale, intrucat, mai mult decat in orice alta forma de turism, in turismul rural mediul inconjurator se constituie atat in resursa turistica, cat si in suport de desfasurare a activitatilor turistice, trebuie avute in vedere strategii corespunzatoare, cunoscute sub denumirea de 'marketing verde'.

3.4.1. Analiza mediului intern si extern de marketing in turismul rural romanesc

Plecand de la definitia data marketingului de 'Chartered Institute of Marketing' din Regatul Unit, aceea ca marketingul reprezinta procesul managerial responsabil cu identificarea, anticiparea si satisfacerea profitabila a necesitatilor clientilor', putem spune ca realizarea activitatii de marketing presupune doua genuri de analiza:

analiza SWOT;

analiza factorilor mediului extern. Analiza SWOT presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

evidentierea punctelor tari (Strengths);

evidentierea punctelor slabe (Weaknesses);

evidentierea oportunitatilor (Opotunities);

evidentierea amenintarilor (Threats).

Pentru turismul rural romanesc, analiza SWOT a scos in evidenta urmatoarele aspecte[13]

a) punctele tari sunt determinate de factorii interni, care favorizeaza dezvoltarea turismului in (ara noastra, constituiti dintr-o mare varietate de produse si servicii. Romania, tara central europeana, include un patrimoniu turistic natural si antropic deosebit de valoros, in care un rol important il joaca relieful deosebit de pitoresc si variat, obiectivele turistice si activitatile recreatorii (drumetii, pescuit, vanatoare, pesteri, schi si multe altele). Alaturi de acestea putem mentiona stilul de viata traditional si existenta satelor vechi, care pastreaza inca atmosfera arhaica si unde turistul poate experimenta 'o calatorie in timp'.

Intre punctele tari, care pledeaza de la sine pentru dezvoltarea turismului putem aminti:

existenta unor rute internationale-atat prin autostrazi, cat si pe cale ferata;

existenta a 17 aeroporturi, dintre care 5 internationale;

interesul si preocuparea comunitatilor rurale, a organizatiilor neguvernamentale specializate;

accesul la produse si influente occidentale;

tarife accesibile (cazare, masa, transport);

transporturi acceptabile;

fructe si legume proaspete de sezon;

vinuri excelente.

b) punctele slabe in turismul rural romanesc sunt legate de neajunsuri organizatorice si constau in:

informatii turistice putine atat in tara cat si in strainatate;

lipsa legaturilor aeriene directe cu o serie de tari interesate de produsul turistic rural romanesc;

transporturi inconvenabile sau chiar putin dezvoltate in zonele montane;

numarul redus al agentiilor de rent-a-car si diversitatea redusa a produsului de inchiriat;

materiale promotionale putine si de proasta calitate;

putine unitati de alimentatie pentru turism si o varietate limitata de mancaruri specifice bucatariei romanesti;

servicii hoteliere de calitate si standard indoielnic;

raport calitate-pret necorespunzator;

lipsa unor ghizi specializati (interpreti, montani, delta, vanatoare, turism itinerant etc.);

lipsa 'serviciilor pentru client';

lipsa de experienta;

lipsa curateniei in locurile publice, comparativ cu standardele occidentale;

lipsa apei calde si uneori chiar si a apei reci;

lipsa facilitatilor de nivel inalt;

lipsa intelegerii nivelului asteptarilor strainilor;

posibilitati limitate de folosire a cartilor de credit si a cecurilor de calatorie.

c) oportunitatile sunt determinate de evolutia factorilor externi organizatiei, care influenteaza favorabil prin cadrul general pozitiv. Din randul celor evidente enumeram:

imaginea romantica, puritatea si arhaicul satului romanesc;

cresterea numarului strainilor ce calatoresc in Romania pentru afaceri;

cresterea numarului strainilor care locuiesc si muncesc in Romania;

cresterea posibilitatilor de acces la produsele occidentale;

existenta ambasadelor straine si a comunitatilor de straini;

intensul schimb cultural ce conduce la o mai buna intelegere intre culturi si inlatura dezinformarea;

conectarea la reteaua EUROGITES si posibilitatea de conlucrarea cu alte organisme din turismul rural european;

includerea Romaniei in European Raii Pass si East European Raii Pass ce asigura facilitati de tarif pentru cei ce calatoresc pe calea ferata;

prezenta web-urilor de turism rural romanesc in cadrul retelei INTERNET

d) amenintarile sunt determinate de factori externi ce se pot constitui in constrangeri in dezvoltarea turismului in conditiile unui cadru general defavorabil. Dintre acestea amintim:

imaginea nu tocmai favorabila in exterior (preturi la nivel occidental pentru o calitate indoielnica a serviciilor, insecuritate, logistica si informare deficitare, serviciile pentru consumatori necorespunzatoare);

degradarea mediului, lipsa unor masuri ecologice, poluarea (calitatea aerului si a apei);

neintelegerea conceptului 'prej pentru valoare';

posibilitati limitate de cazare;

insuficiente informatii necesare pentru calatorii;

infrastructura saraca (drumuri, comunicatii, transporturi etc.);

instabilitatea monedei nationale;

servicii medicale si de urgenta;

ridicate sau lipsa posibilitatilor de inchiriere a unui mijloc de transport;

benzina la standarde europene in cantitati limitate si slaba calitate a serviciilor din statiile de alimentare;

imposibilitatea strainilor de a schimba moneda nationala in valuta forte;

costul relativ ridicat al vizitelor pentru Romania.

Analiza realizata evidentiaza principalele repere ale functionarii interne a turismului rural romanesc, prin punctele forte si punctele slabe, care pot fi proiectate prin prisma celor '7P': produsul, pretul, pozitia in lantul de distributie, promovarea, personalul, premisele fizice, profitul.

Cadrul extern este conturat prin intermediul oportunitatilor si amenintarilor a caror examinare ne va permite depistarea influentei acestora asupra evolutiei si devenirii turismului rural romanesc. Acestea (oportunitatile si amenintarile) pot fi studiate si prin intermediul factorilor STEP (sociologici, tehnologici, economici si politici), ca si prin viziunea factorilor mediului concurential (piata, putere de negociere, concurenta, costuri). Aceste analize complexe, interdisciplinare pot evidentia noi valente ale produsului turistic rural sau aspecte care fac ca produsul turistic rural romanesc sa nu fie receptat conform asteptarilor.

3.4.2.Proiectarea imaginii in turismul rural

Asa cum a rezultat din analiza SWOT, o prima problema in turismul rural romanesc este insuficienta cunoastere a produselor turistice pe plan intern si international, deci o activitate promotionala redusa. De fapt, unul din domeniile de baza ale marketingului turistic este promovarea produselor. Produsul turistic rural-vacanta la tara este un amalgam de produse si servicii a caror componente individuale sunt oferite de firme diferite, in general, cunostintele turistului despre destinatiile turistice sunt vagi, deci rolul marketingului este acela de a crea imaginea destinatiei unice, un loc care ofera beneficii particulare pentru satisfacerea nevoilor turistului.

Imaginea destinatiilor turistice creata si proiectata de agentiile de turism a fost studiata de multi cercetatori, din studiile efectuate desprinzandu-se trei probleme importante. Dintre acestea, cea mai importanta este aceea ca imaginea proiectata de agentiile de turism nu este cea mai importanta sursa de idei despre destinatiile turistice pentru turistul potential, in expresie cantitativa ea putand fi considerata nesemnificativa. Imaginea proiectata prin mass-media, experienta personala din vacantele anterioare a vizitatorilor si experienta din contactele personale ale vizitatorilor potentiali este mult mai importanta decat imaginea promovata de chiar destinatiile turistice.

O a doua mare problema desprinsa din cercetarile asupra efectelor imaginii turistice a destinatiilor priveste elementele imaginii turistice si legaturile dintre acestea pentru realizarea scopului final al activitatii de marketing. Claritatea, simplitatea si minimum de distonanta cu imaginea preexistenta sunt esentiale pentru succes.

In sfarsit, a treia problema a proiectarii imaginii turistice este conflictul sau, in cel mai bun caz, complementaritatea imaginilor proiectate de diferite destinatii in aceeasi regiune si imaginile acelorasi destinatii proiectate de agentii diferite. O varianta a acestei probleme tine de faptul ca acest conflict poate sa apara la scara spatiala, fiind dat de realitatea ca diferite autoritati sunt responsabile cu imaginea turistica la nivelele nationale, regional si local.

Important este ca imaginea turistica creata prin actiuni de marketing sa nu difere de realitate, diferenta fiind repede descoperita de consumator. Solutia cea mai prudenta ar fi proiectarea unei imagini atat de generalizate, incat sa nu existe diferente fata de alti ofertanti, obtinandu-se aceleasi efecte generale.

3.4.3. Principalele particularitati ale marketingului in turismul rural

Particularitatile marketingului in turismul rural sunt determinate de caracteristicile produselor turistice rurale, a serviciilor turistice si a prestatorilor din turismul rural.

Particularitatile produsului turistic rural cu influenta asupra activitatii de marketing sunt:

. complexitatea relativa a produsului turistic, compus dintr-o diversitate de prestatii care se refera la toate experientele si activitatile turistului din momentul parasirii domiciliului sau si pana in momentul reintoarcerii, fara a concura insa produsele formelor clasice de turism si influentat de o vasta gama de factori determinati de caracteristicile mediului specific de desfasurare a acestei forme de turism;

. intangibilitatea produsului turistic rural si multitudinea interpretarilor subiective determinate de functiile si motivatiile prin care turistii se raporteaza la produse si servicii aparent identice[14] . Remarcam faptul ca, in turismul rural apar motivatii noi fata de celelalte forme de turism, cum ar fi nevoia de petrecere a timpului liber in mijlocul naturii, nevoia de intoarcere la locurile de origine, nevoia de experiente inedite, cum ar fi participarea la activitatile gospodariei rurale etc.

. imposibilitatea transportului produselor sau a serviciilor ce le compun si care sunt strans legate de localizarea lor teritoriala. Legat de localizarea in teritoriu trebuie sa aratam faptul ca accesul la produsele turistice rurale este mai dificil, depinzand in mai mare masura de calitatea cailor de comunicatie decat alte produse turistice. Doar tarile cele mai avansate economic reusesc sa asigure accesul facil in zonele rurale, printr-o infrastructura de transport bine pusa la punct.

. importanta subiectiva a produsului turistic, care depaseste valoarea sa economica deoarece presupune nu numai o anumita cheltuiala, dar si existenta timpului liber dupa o lunga perioada de asteptare. Din acest punct de vedere, turismul rural fiind o forma mai ieftina de turism este mai usor de practicat ca turism de sfarsit de saptamana, in special in zonele unde baza tehnico-materiala specifica este dezvoltata;

. probleme externe fata de produsul turistic, respectiv diverse evenimente (chiar neturistice) din tara vizitata sau la care se intentioneaza vizita (stari conflictuale, crize, instabilitate economica si sociala etc.);

. importanta sociala a produsului turistic pentru individ-vacanta, care este scopul principal al turismului, fiind simbolul cel mai caracteristic al statutului individual si al gradului de integrare in colectivitate. Precizam faptul ca, fiind puternic dependent economic de nivelul veniturilor, in perioada actuala gradul de participare al populatiei la activitatea turistica nu reprezinta un indiciu privind pozitia individului in societate, in Romania.

Produsul turistic rural romanesc, asemanator produselor turistice rurale existente pe piata turistica mondiala[15] , cuprinde componente de baza (cazarea, alimentatia, transportul etc.) si componente auxiliare (balneoterapia, agrementul, activitatile sportive etc.). Serviciile de baza au rolul de a satisface nevoi cotidiene, care cu mici exceptii ce tin de specificul zonal, national, traditional, nu justifica intru totul nevoia de deplasare sau parasirea resedintei de catre turist.

Ceea ce atrage si determina in mare parte alegerea unei destinatii turistice sau a alteia sunt:

. factorii naturali: asezarea geografica, relieful, peisajul, vegetatia, fauna si clima;

. factorii generali ai existentei si activitatii umane trecute si prezente: limba, mentalitatea, ospitalitatea, obiceiurile, folclorul, cultura (religia, arta, stiinta), politica, economia;

. elementul uman: atitudinea populatiei locale fata de turisti, a prestatorilor, administratiei si reprezentantilor pazei si ordinii publice etc.;

. infrastructura generala: transporturi si comunicatii, structura si imaginea asezarilor, aprovizionarea cu apa si energie, canalizarea, telecomunicatiile etc[16]

. echipamentele turistice: transporturile turistice, mijloacele de cazare, de alimentatie, activitatile sportive, distractiile, informatiile etc.

Intre caracteristicile produsului turistic sunt importante cele referitoare la serviciile ce intra in compozitia produsului turistic si anume:

. varietatea si eterogenitatea tipologica a caracteristicilor serviciilor care compun produsul turistic;

. provenienta lor eterogena. Produsul turistic este format dintr-o multitudine de servicii, unele turistice (cazare in pensiuni sau ferme agroturistice, alimentatie in incinta unitatii sau in alte unitati, servicii de agrement, excursii, drumetii, sport, servicii de informare etc.), altele neturistice (transport in comun, telecomunicatii, servicii bancare si de schimb valutar etc.), toate intrand in anumite proportii in componenta produsului turistic.Aceste caracteristici (ale produsului, ale serviciilor si ale intreprinderilor turistice) determina continutul actiunilor de marketing pe care intreprinderile turistice le pot initia atat in domeniul politicii de produs cat si in cel al politicii promotionale.

3.5. Promovarea si distributia produsului turistic rural in tarile Uniunii Europene

Tarile Uniunii Europene realizeaza promovarea turismului rural prin mijloace traditionale si anume[17]

. toate suporturile de vanzare (ghid, brosura, pliant, catalog);

. obiecte publicitare;

. prezenta la saloanele de turism;

. mailing-ul;

. utilizarea mediei (TV, publicatii, radio etc.).

in tarile Uniunii Europene se utilizeaza retele de promovare, care pot fi: bancare (Germania, Belgia, Franta, Olanda), teritoriale turistice (Germania, Belgia, Franta), cluburi (Germania, Olanda).

In ceea ce priveste comercializarea produsului turistic rural in cadrul tarilor Uniunii Europene, aceasta poate fi analizata ca forme de comercializare in cadrul UE si la nivel regional si local.

In majoritatea tarilor Uniunii Europene, comercializarea produselor turistice rurale se face:

1. pe plan intern prin:

. centrale de rezervare internationala (Franta);

. centrale de rezervare nationala (Spania, Franta, Irlanda, Portugalia);

. centrale de rezervare regionala (anumite landuri germene, Belgia, Franta, Spania, Italia);

. centrale de rezervare departamentale/locale (Franta, Grecia);

. vanzarea directa (toate tarile UE).

2. pe plan extern:

. touroperatori de voiaj (Germania, Belgia, Danemarca, Franta, Regatul Unit);

. structuri turistice teritoriale (Germania, Belgia, Danemarca, Franta, Regatul Unit);

. primarii, cornitele de intreprindere (Franta, Italia). Ca o concluzie reamintim doua idei de baza ce se desprind din acest material si anume rolul calitatii serviciilor turistice rurale si rolul activitatii de proiectie a unei imagini a destinatiilor turistice cat mai apropiate de realitate, in atragerea cererii turistice interne si externe.

3.5.2.Strategii de promovare prin internet

Agentiile de turism din Romania au inteles ca, pentru o mai buna informare a clientilor actuali si potentiali, web-ul este un instrument care incepe sa fie din ce in ce mai mult la indemana turistilor. Astfel, pe web au aparut numeroase site-uri de promovare a ofertelor turistice.

Exista un numar satisfacator de site-uri romanesti, unele de sine statatoare, altele gazduite de alte site-uri specializate. O mare parte din firme au preferat sa-si construiasca imaginea pe internet numai in limba engleza, fara a avea o versiune in limba romana. Domeniile principale sunt: mare, munte, strainatate, vanatoare, ticketing (rezervari avion). Lipsesc aproape cu desavarsire listele detaliate cu ofertele agentiilor de turism, prezentarile lasand impresia ca ar fi un fel de site-uri de promovare a imaginii turistice a Romaniei. Sunt folosite imagini cu peisaje pitoresti, insotite de texte publicitare, dar informatii despre pret si posibilitatea de cazare, transport etc. nu exista decat pe foarte putine site-uri.Imaginea firmelor se oglindeste si in designul site-urilor care, de obicei, nu depasesc mai mult de trei-patru pagini, sfarsindu-se de fiecare data cu adresa si numerele de telefon unde pot fi contactate.

Un site cunoscut, in cadrul caruia firme de turism (agentii de turism, hoteluri, companii de transport etc.) isi promoveaza produsele si serviciile turistice este Romanian Travel Guide - Ghidul turistic al Romaniei[18] . Ca pachet de informatii, acest site cuprinde date generale despre Romania, dar si date detaliate despre firmele de-turism ale fiecarui judet obiectivele turistice, optiuni pentru cazare, prestari de servicii turistice. Acest ghid turistic pe internet ofera si servicii utile (in special de intermedieri si nu numai) turistilor din intreaga lume interesati de Romania.

Printre portalurile de turism ale Romaniei mentionam:

www.eTurism.ro,

www.infotravelromania.ro,

www.romaniantour.ro,

www.infoturism.ro,

www.romaniatravel.ro s.a.

Avantajele realizarii unui astfel de site turistic sunt:

▪ poate fi accesat din orice colt ai lumii;

. are o structura de informatii accesibila, completa si complexa;

▪ informatiile sunt prezentate in forme sintetice, care sunt ulterior detaliate;

. informatiile sunt actuale, putand fi modificate in orice moment;

. satisface nevoile de promovare specifice ale firmelor din domeniul turismului.

Concluzia autorilor unuia dintre site-uri le despre tara noastra este urmatoarea; 'Romania va ramane neexplorata pana cand nu se va dezvolta industria turismului, iar dificultatile economice nu vor ii depasite. Intre timp, pachetele turistice sunt oferite la un pret foarte bun, iar turistii indrazneti care calatoresc pe cont propriu vor descoperi o parte a Europei bogata in traditii, acea parte care a scapat de presiunile, complexitatea si estetica timpurilor moderne.' Cu alte cuvinte, spunem noi, programul turistic al Romaniei poate fi promovat sub titulatura: 'O calatorie inapoi in timp'.

3.5.2. Promovarea turistica rurala a Romaniei la nivel national si international

Ca modalitate de realizare, promovarea interna va trebui sa fie:

a) o actiune concertata a tuturor factorilor implicati, de la organele centrale si locale ale administratiei de stat, pana la agentii economici prestatori si valorificatori, asociatii si organizatii profesionale/culturale s.a. Agentii economici trebuie incurajati si sprijiniri in scopul:

. realizarii unor actiuni de marketing si promovare in favoarea vacantelor interne;

. organizarii si promovarii unor actiuni gen festivaluri, concursuri care sa stimuleze cererea turistica interna in perspectiva;

. promovarii si incurajarii turismului de tineret in perioada vacantelor;

. facilitarii obtinerii informatiilor privind zonele si amenajarile turistice;

. imbunatatirii sistemului de vanzari (excursii, servicii s.a.).

b) restructurata intr-un cadru partenerial, in masura sa asigure:

. promovarea Romaniei ca destinatie turistica prioritara pentru populatia tarii;

. participarea la definirea politicii si a programului de promovare interna;

. participarea la finantarea programului si a actiunilor de promovare;

. integrarea partenerilor si participarea efectiva a acestora la actiunile de informare, promovare si publicitate.

Ca urmare, Romania a atacat piata turistica mondiala printr-o noua strategie de promovare agresiv-pozitiva derulata sub sloganul 'Romania mereu surprinzatoare'. Aceasta campanie este gandita a fi una agresiva, pentru ca, in momentul de fata, pe piata turistica internationala, ne aflam in mijlocul unui razboi comercial.In aceste conditii, cele peste 125 de tari care au ca prioritate dezvoltarea turismului s-au lansat intr-o competitie, in care castiga cel care vine cu produse originale, intr-un asemenea context s-a lansat campania 'Romania mereu surprinzatoare'.Aceasta campanie promotionala ce vizeaza turismul romanesc se desfasoara pe doua planuri:

. prezenta Romaniei la targurile de turism;

. recastigarea unor piete turistice europene, candva traditionale pentru noi.

Strategia de promovare a turismului autohton va urmari comunicarea unei imagini care sa sugereze originalitatea produselor turistice romanesti, sintetizand particularitatile legate de potentialul turistic, conceptia de amenajare, posibilitatile de practicare a turismului, contextul socio-cultural. Este de asteptat adaptarea strategiei promotionale la specificul fiecarei piete (interne si externe) si la caracteristicile fiecarui segment de consumatori vizat, folosindu-se mesajele cele mai adecvate.

Promovarea ofertei turistice romanesti[19] a fost realizata inclusiv prin participarea la marile manifestari (reuniuni) promotionale de profil: bursele internationale de turism de Ia Berlin, Milano si Londra, targurile de turism de la Viena, Utrecht, Salzburg, Copenhaga si Madrid. Targul International de Turism reprezinta o invitatie de a descoperi si redescoperi Romania. Promovarea tarii ca destinatie turistica, prin identificarea unor oferte variate, poate crea sanse mari de reusita in ceea ce priveste efortul de crestere a circulatiei turistice spre tara noastra.In vederea crearii unei imagini pozitive a turismului autohton in strainatate consideram ca ar fi util ca ziaristii straini si romani sa aiba gratuitate la toate obiectivele turistice culturale (muzee, manastiri, cetati etc.).

Birourile de promovare si informare turistica ale Romaniei din strainatate, la randul lor, pun la dispozitia turistilor potentiali informatii utile despre atractiile turistice ale tarii noastre, posibilitatile de transport, cazare, masa, agrement, tratament precum si despre tarifele acestor prestatii turistice. Ceea ce credem ca lipseste din activitatea acestor organisme este realizarea unor cercetari de marketing sistematice cu privire atat la preferintele turistilor straini care le trec pragul, cat si la cerintele exprimate de reprezentantii agentiilor de turism interesate de oferta turistica a Romaniei.

In industria ospitalitatii din Romania a aparut un nou concept si instrument de marketing: promovarea regionala. Este vorba de un proces de structurare a ofertei turistice pe destinatii locale de anvergura, avand o personalitate juridica bine definita, un nume recunoscut, format sau in formare pe piata internationala.

Ca urmare, consideram ca se impune promovarea Romaniei ca destinatie turistica stabila, lipsita de astfel de evenimente, atractiva, in acelasi timp, prin programe turistice, prin pret, prin infrastructura pe care o pune la dispozitie si prin oferta de pachete turistice speciale (gen: litoral, tratamente, circuite, Dunare, Dracula).

Pentru a schimba imaginea Romaniei ca destinatie turistica consideram ca fiind necesare crearea si dezvoltarea asociatiilor regionale de promovare a turismului.

In fine, consideram ca trebuie elaborat si pus in aplicare un program promotional sustinut, puternic, adecvat potentialului turistic romanesc. Ceea ce trebuie facut in industria ospitalitatii este alinierea realitatilor, prin punctualitate si politete, dupa reperele legilor scrise si nescrise ale turismului, precum si conceperea si punerea in aplicare a unei promovari agresive a unui turism de calitate fara de care marele nostru potential va ramane doar o speranta.

CAPITOLUL4

Lansarea in circuitul international a truismului rural din Polovragi

4.1. Polovragi - sat turistic european

Oferta turistica se compune, la modul general, atat din elemente ale potentialului turistic, natural si antropic, cat si din structurile turistice si forta de munca implicata in activitatile de turism. Pentru localitatea Polovragi oferta turistica actuala se bazeaza pe un potential turistic valoros si pe baza tehnico-materiala a turismului, in stadiul ei actual de dezvoltare. Existenta unui minim de locuri de cazare si de servire a mesei creeaza conditiile de baza pentru desfasurarea unei activitati turistice.

Produsul turistic Polovragi este rezultatul promovarii a doua simboluri ce apartin localitatii: Pestera Polovragi si, respectiv, Manastirea Polovragi. Cele doua obiective turistice sunt suficient de valoroase cat sa ofere posibilitatea promovarii turismului speologic si a celui religios. Pestera Polovragi este una dintre cele mai renumite si mai accesibile formatiuni carstice din tara. Manastirea Polovragi este asezata intr-un cadru pitoresc, la poalele muntelui Piatra Polovragilor, in vecinatatea Cheilor Oltetului.

Alaturi de celelalte localitati ale judetului, localitatea Polovragi este pastratoarea traditiilor si mestesugurilor populare gorjene, turistul putand vizita aici atelierele unor mesteri populari sau participa la evenimente folclorice, precum Nedeia Targ sau Targul anul Polovragi (la 20 iulie, atrage un numar mare de turisti din zona Olteniei). Prin urmare, oferta turistica a localitatii poate include si un produs etnofolcloric.

La acestea se adauga si posibilitatile de practicare a unor sporturi extreme, precum alpinismul, parapanta, tiroliana, funicular sau coborarea in rapel (coborarea unui perete abrupt printr-un sistem de coarda dubla) - in zona Cheile Oltetului.

Asadar, oferta actuala a localitatii Polovragi se constituie dintr-o combinatie de forme de turism posibil de practicat in conditiile unui potential turistic adecvat acestora si a unor servicii turistice minime existente.

Slaba diversificare a serviciilor turistice, in special a celor de cazare si agrement, ingreuneaza realizarea unei analize a preturilor / tarifelor practicate in localitate. Din informatiile existente, se apreciaza un tarif mediu de 10 - 15 euro pentru camera dubla (Pensiunea Casa Mihaiescu practica un tarif de 10 euro / camera dubla, Pensiunea Cheile Oltetului ofera cazare la 15 euro / camera dubla, deci putem considera ca si cealalta pensiune isi situeaza tarifele de cazare undeva in acest interval).

In prezent, nu exista produse turistice distribuite turistilor care sa includa sejururi in Polovragi. O modalitate de distributie este includerea de vizite la cel doua simboluri ale localitatii in calatoriile itinerante ale turistilor ce viziteaza zona Gorjului, insa aceasta este o cale simplista, care nu asigura eficienta turistica la nivel de zona, ci doar la nivel de obiectiv turistic.

4.2. Amenajarea turistica a satului Polovragi

In contextul ofertei turistice actuale nu pot fi identificate activitati eficiente de promovare care sa directioneze investitiile spre aceasta localitate, investitii care au ca urmare fireasca intensificarea activitatii turistice si deci cresterea cererii turistice. Promovarea localitatii Polovragi se realizeaza doar la nivel de obiective turistice, fara a se realiza un plan complet de promovare pentru intreaga localitate. Localitatea este promovata la un nivel redus, alaturi de celelalte localitati din judet (exemplu: https:// tpb.traderom.ro), asadar insuficient. Folosirea celor doua simboluri dispersat, fara a urma o logica de marketing nu asigura eficienta pe care o presupune orice actiune promotionala.

4.3. Oferta turistica pentru satul Polovragi

- structuri turistice de cazare putin diversificate, ca tip si categorie de confort (doar doua pensiuni de 2 si 3 margarete);

- structuri turistice de alimentatie insuficiente, in raport cu numarul actual de locuri de cazare;

- lipsa unor amenajari specifice agrementului;

activitate turistica in neconcordanta cu valoarea potentialului turistic;

- lipsa unor actiuni de distributie si promovare eficiente;

In vederea recastigarii pietelor turistice consideram ca, in cadrul unor politici de promovare a industriei ospitalitatii, trebuie avute in vedere urmatoarele demersuri:

. stimularea diferentiata a interesului diferitelor categorii de turisti de a vizita Romania;

. incurajarea atitudinii proactive a industriei turistice si a calatoriilor din tara noastra, precum si a comunitatilor locale din zona promovata pentru exploatarea potentialului turistic;

. cresterea eficientei campaniei de promovare a turismului romanesc;

. dezvoltarea unor centre de informare, documentare si asistenta turistica la toate punctele importante de acces in tara (este inadmisibil, dupa parerea noastra, ca intr-un oras ca Bucuresti sa nu existe un birou de informatii turistice);

. sustinerea financiara a unor campanii promotionale nu numai de catre Ministerul Turismului, ci si de catre operatori din domeniu: turoperatori, companii de transport, lanturi hoteliere;

. refacerea, actualizarea si imbogatirea gamei de materiale publicitare si punerea lor la dispozitia consumatorilor de turism;

. colaborarea stransa si principiala cu toate ministerele, ambasadele, consulatele si birourile de turism in scopul promovarii imaginii ofertei turistice a Romaniei;

. cresterea fondurilor financiare pentru publicitate si promovare si cheltuirea lor intr-un mod eficient, eliminandu-se cheltuielile neoportune;

. organizarea cat mai multor emisiuni si concursuri la televiziune, radio si in presa de specialitate avand ca tematica Romania turistica, cu acordarea de premii constand in circuite si sejururi gratuite;

. organizarea prin rotatie, in cat mai multe statiuni, zone si complexe turistice, a unor simpozioane, sesiuni de comunicari, expozitii, targuri care sa promoveze imaginea produsului turistic romanesc;

. initierea unei prevederi legale care sa determine firmele de publicitate (sau sa le incurajeze/stimuleze) sa aloce gratuit un numar determinat de panouri publicitare stradale dedicate exclusiv promovarii atractiilor turistice ale zonelor unde sunt amplasate;

. organizarea periodica, atat in tara cat si in strainatate, a unor evenimente precum: ziua gastronomiei romanesti, a artei si a costumului popular, a datinilor si obiceiurilor nationale; Romania turistica vazuta in fotografii, picturi si stampe;

. consultarea asociatiilor profesionale in vederea stabilirii calendarului de participare la targuri de turism externe si la celelalte manifestari specifice (congrese, conferinte, olimpiade profesionale); eliminarea acelor targuri care nu pot determina un interes major pentru Romania si redirectionarea fondurilor catre alte manifestari; utilizarea sustinuta a posibilitatilor logistice, a canalelor de informare si a contactelor nationale si internationale ale Camerei de Comert;

. implicarea activa a romanilor din diaspora cu pozitii remarcabile in afaceri, arta, cultura, stiinta in programele de promovare ale Romaniei initiate in tarile lor de adoptie;

▪ eficientizarea activitatii birourilor de turism din strainatate si adaptarea mesajelor promotionale la particularitatile fiecarei piete; realizarea periodica a unor analize pertinente ale acestor piete, coroborate cu datele statistice de profil ale acestor tari; daca avem in vedere existenta unui numar mare de prestatori diversi de servicii turistice care deruleaza propriile strategii de promovare, in functie de obiectivele si pietele selectate de catre acestia, credem ca este oportuna elaborarea si punerea in practica a unei politici promotionale unitare, condusa la nivel macroeconomic, care sa sustina turismul romanesc in ansamblul sau, in special pe pietele externe.

Schimbarea atitudinii potentialilor turisti va dura cativa ani, chiar daca oferta se va imbunatati. Modificarea caracterizarii Romaniei din ghidurile turistice internationale se va face dupa doua-trei sezoane in care sa se constate o puternica imbunatatire a conditiilor. Cateva solutii care pot conduce la dezvoltarea mai accentuata a turismului:

a) conservarea si promovarea pe scara larga a patrimoniului cultural-istoric national; realizarea legislatiei privind restaurarea monumentelor; facilitati financiare, fiscale si de credit pentru investitiile din acest domeniu;

b) protejarea mediului inconjurator, scutirea de taxe vamale a importurilor de echipamente destinate depoluarii si promulgarea Legii privind Protectia Mediului si a Legii Urbanismului si Amenajarii Teritoriului;

c) organizarea turismului, crearea cadrului institutional care sa mentina relansarea acestui domeniu de activitate, precum si realizarea modalitatilor organizatorice pentru cooperarea pe orizontala a agentilor economici din domenii de activitate care se completeaza in prestarea unui serviciu turistic sau contribuie la realizarea acestora;

Acestea sunt doar cateva dintre problemele care prin rezolvarea si statuarea lor pot conduce la dezvoltarea mai accentuata a turismului, in general si a celui rural, in subsidiar. Pentru accelerarea acestor activitati, un rol deosebit revine asociatiilor profesionale, asociatiilor locale, consortiilor, grupurilor de initiativa, liderilor de opinie intregii societati civile.

Studiile si cercetarile realizate pana in momentul de fata au realizat doar clasificari si constatari asupra stadiului turismului rural in tara noastra. Analizand stadiul actual al turismului romanesc, in general al economiei nationale si al evolutiei societatii romanesti, credem de cuviinta ca cercetarea trebuie sa fie sustinuta de factorul economic pentru a trece la o faza mai concreta ce va sprijini pe dezvoltarea economica a zonelor si comunitatilor rurale romanesti.

Este absolut necesar a se realiza analize si studii pentru valorificarea potentialului turistic natural si antropic la nivel zonal si pe localitati. Sustinerea cercetarii trebuie realizata prin constituirea unui fond de cercetare - proiectare la nivelul administratiei nationale de turism cu participarea agentilor economici printr-o taxa procentuala asupra veniturilor totale realizate in activitati turistice si prin gestionarea bugetului special pentru cercetare-proiectare de catre administratia nationala de turism.

Cercetarea este chemata a realiza:

a) studii de fezabilitate si prognoze pe termen mediu si lung;

b) studii de prognoza si evaluare asupra tendintelor ce se manifesta pe plan international (directionarea fluxurilor, interesul marilor emitatori de fluxuri etc.);

c) studii de fundamentare a politicii de dezvoltare regionala a turismului (stabilirea de prioritati in dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico - materiale, a infrastructurii generale etc.);

d) fundamentarea unor propuneri in vederea alocarii unor surse din bugetul special pentru finantarea de lucrari care sa puna in valoare patrimoniul cultural istoric al tarii noastre;

e) gasirea modalitatilor de finantarea a unor proiecte/programe destinate realizarii si popularizarii unei imagini reale, corecte si precise a patrimoniului national (valorile turistice, culturale si istorice, calendar al principalelor evenimente cultural-istorice-religioase-turistice romanesti etc.).

Rezultatele cercetarilor intreprinse vor fi facute cunoscute tuturor celor interesati, care la randul lor pot propune teme sau subiecte de cercetare colectivelor abilitate.

Drumul catre un rezultat cat mai bun porneste din zonele si de la produsele turistice cu cel mai mare potential de imbunatatire, de acolo unde se doreste aceasta si este posibil a fi realizata. Transformarea turistilor in oaspeti si a receptorilor (gazdelor) in amfitrioni nu este un proces simplu,dar nici de nerealizat. Pentru asigurarea succesului acestor actiuni este indicat a se folosi 'teoria oglinzii'(a analiza toate activitatile ca si cand am privi in oglinda, punandu-ne in locul celuilalt). In ceea ce priveste modernizarile si ridicarea confortului, aceste operatiuni este bine sa fie realizate in cele mai bune conditii posibile.de exemplu:

- cataloage cu pensiunile turistice rurale (proprietar, telefon, adresa, categorie de confort, oferta turistica, reprezentate prin pictograme), pliantul localitatii cu atractiile turistice si dotarile pentru agrement, pliante ale pensiunilor turistice rurale, harta stradala cu amplasarea pensiunilor, harta turistica a localitatii si imprejurimilor pe o izocrona de cea. 10-15 km (cu indicarea atractiilor turistice, dotarilor de agrement, cu localizare, distanta), panou electronic cu pensiunile turistice rurale si ocuparea lor, precum si posibilitatea de accesare prin telefon a fermierului;

- instalarea de panouri cu harta localitatii si dispersia stradala a pensiunilor turistice rurale si de sageti-indi-catoare pentru orientarea turistilor spre acestea; aplicarea de placute-indicatoare pe cladirea pensiunii cu pictogramele ce evidentiaza: simbolul de pensiune , categoria de confort, oferta turistica; in Austria si Germania se indica si calitatea de produs ecologic, precum si categoria de monument istoric sau de arhitectura;

- instalarea Ia intrarea in localitate de panouri cu simbolul de agroturism/turism rural ce reprezinta cazarea in pensiuni turistice rurale;

- semnalizarea atractiilor turistice naturale prin table, panouri si sageti, a monumentelor istorice si de arta, muzee, institutii culturale, a dotarilor sportive si de agrement, de divertisment cultural etc;

- agrementul si animatia reprezinta, alaturi de odihna si recreere sau alte motivatii, o componenta esentiala a vacantelor in spatiul rural. Conditiile naturale ca si specificul atractiilor turistice se impun, de altfel, in modalitatea de petrecere a timpului liber ca si asupra mijloacelor si formelor de agrement. Astfel, mediul rural ofera o mare varietate de posibilitati de destindere, care satisfac motivatii si cerinte ale celor mai diverse categorii de turisti. Se impun printre acestea: excursiile, plimbarile si ascensiunile montane, cura de aer, de soare si balneara, cultura, cunoastere, contemplarea peisajului, practicarea sporturilor de iarna (schi-alpin, schi-fond, schi de plimbare, sanius), a sporturilor in aer liber (tenis, volei, fotbal etc.), a sporturilor extreme (canoening, rafting, catarare libera, deltaplanorism, planorism, parapanta, alpinism, speoturism etc.), echitatie, pescuit, vanatoare, cicloturism, mountain-bike, studiul naturii, foto-safari, participarea la festivaluri, sarbatori traditionale, pelerinaje etc.; un loc important il ocupa activitatile de creatie artistica si artizanala, de divertisment cultural si sportiv (discoteci, spectacole, jocuri de club, popicarie, biliard), de agrement nautic (piscina, plaja, inot) etc.

Se remarca faptul ca unele ferme dispun de dotari de agrement mai simple (terenuri de sport, locuri de joaca pentru copii, amenajari pentru echitatie si plimbari cu caii, trasee pentru plimbari cu caruta). Dotarile de agrement mai complexe (partii de schi, piste de cicloturism, piscine acoperite sau in aer liber, teren de golf, sali de spectacole etc.) necesita investitii mari si de regula sunt realizate in parteneriat intre fermieri, intre asociatia turistica locala si cele invecinate, fie cu alti agenti economici.

4.4. Analiza activitatii de turism rural in zona

In acest moment zona turistica POLOVRAGI si imprejurimi beneficiaza de promovare turistica prin urmatoarele instrumente:

- in cadrul publicatiilor de promovare turistica a Romaniei, publicate de catre Autoritatea Nationala de Turism (aici sint promovate doar cateva atractii turistice, nefiind promovata zona in intregul ei, ca destinatie turistica);

- prin publicatii realizate de catre ONG-uri locale (in general pliante si brosuri) in cadrul unor proiecte de dezvoltare;

promovarea existenta in acest moment, instumentele relativ limitate de promovare, slaba integrare a acestora, modul de distribuire a materielelor, calitatea si accesibilitatea informatiei, fac ca zona sa nu fie perceputa de catre turisti si de catre turoperatori ca o destinatie turistica, cu o imagine proprie, clar diferentiata de alte destinatii.

Acest lucru, coroborat cu calitatea si cantitatea serviciilor turistice de baza si conexe, contribuie la o circulatie turistica relativ redusa, la o sezonalitate accentuata a vizitelor turistice cat si la pastrarea caracterului de zona de tranzit pentru turism al zonei.

Destinatiile turistice se lupta pentru a se pozitiona cat mai bine pe aceasta piata dinamica, in continua crestere. In acest context, este o nevoie presanta pentru strategii inteligente de pozitionare pe piata turistica, completate de canale de distributie si strategii de pret. Cunoasterea pietei turistice, prin studii si analize, este un proces de lunga durata, costisitor dar foarte necesar.

O chestiune esentiala in marketingul unei destinatii este accea de a crea si administra cu success o imagine distinctiva si atractiva a acelei zone. Acest lucru este legat insa in mod direct si de eforturile Romaniei de a-si crea o imagine proprie, distinctive si de o promova pe pietele tinta. Imaginea turistica a zonei polovragi si imprejurimi va trebui sa tina cont de imaginea generala a Romaniei si va trebui sa o utilizeze in avantajul sau.

In efortul de identificare a pietelor tinta, va trebui sa se tina seama de motivatiile pe care le au turistii atunci cand aleg o desrtinatie sau un program anume, motivatii ce tin in general de nevoia de a evada din mediul cotidian intr-un mediu diferit, in care simturile, mintea si sufletul sa isi gaseasca noi stimuli.

Marketing-ul, promovarea, strategiile de pret si de distributie, pozitionarea pe piata sunt teme ce vor trebui abordate in cadrul unui plan de marketing al viitoarei destinatii ecoturistice, plan de marketing in care vor trebui implicate toti ofertantii de servicii turistice, autoritatile locale, agentii de turism, CJ Gorj. Este de dorit ca acest plan de marketing sa tina cont de strategia de dezvoltare turistica a Romaniei (in curs de elaborare), de strategia pentru dezvoltarea turismului in regiunea Sud-Vest, Oltenia; de strategia de dezvoltare a ecoturismului in Romania (in curs de elaborare) si de strategia de brand de tara a Romaniei (in curs de elaborare).

Concluzii

Turismul este in crestere sustinuta ca fenomen la nivel mondial, iar ecoturismul este o componenta extrem de dinamica in cadrul acestei cresteri.

Zona Polovragi si imprejurmile au atuuri de necontestat pentru a deveni o destinatie pentru ecoturism la nivel national si Est European. Dezvoltarea ecoturismului in zona trebuie vazuta inrelatie directa cu conservarea naturii (ariile naturale protejate), cu conservarea culturii autentice si cu implicarea comunitatilor locale in toate etapele acestui proces.

Procesul de dezvoltare a ecoturismului in zona este un procesde lunga durata (5-10 ani), ce necesita un efort sustinut din partea tuturor celor implicati dar care poate aduce beneficii majore pe termen lung, contribuind in mod direct la crearea de 'existente durabile' in zona tinta. Deciziaprivind initierea unui asemenea proces trebuie luata de catre comunitatile locale, fiind nevoie de initierea unei planificari complexe a dezvoltarii ecoturismului in zona, planificare care sa integreze toate aspectele sociale,economice si de mediu.

In concluzie, consideram ca strategia de marketing si promovare, ca un tot unitar, trebuie sa fie fundamentata pe studiul detaliat al pietei, pe evaluarea produsului turistic si strategia generala de dezvoltare a turismului. Concomitent este necesara situarea turismului romanesc in contextul tendintelor mondiale si europene de evolutie a sectorului, care includ: piete in schimbare si din ce in ce mai solicitate, cresterea concurentei din partea altor destinatii, utilizarea unor tehnici si tehnologii de marketing, de promovare si vanzare din ce in ce mai sofisticate.

Ceea ce vrem insa sa semnalam este faptul ca materialul publicitar cu care se participa la targurile internationale de turism, de multe ori, nu depaseste imaginea comuna, aproape plata, in sensul ca se pune in continuare accentul prea mult pe imaginea fotografica in promovare, in dauna informatiei programatice, orientata pe o anumita directie prioritara. Nu exista o prezenta suficienta a publicitatii audiovizuale, al carei impact atat asupra dezvaluirii valorosului potential turistic al Romaniei, cat si asupra contracararii fenomenelor negative despre el, ar putea avea un efect mult mai convingator, in concluzie, subliniem faptul ca promovarea 'cuminte', obisnuita, fara elemente soc are un succes limitat.

Strategia de promovare a turismului autohton trebuie sa urmareasca realizarea unei comunicari concrete prin imagini care sa sugereze originalitatea produselor turistice romanesti, sintetizand particularitatile legate de potentialul turistic, conceptia de amenajare, posibilitatile de practicare a turismului, contextul socio-cultural. Trebuie adaptata strategiei promotionala la specificul fiecarei piete (interne si externe) si la caracteristicile fiecarui segment de consumatori vizat, folosindu-se mesajele: instrumentele cele mai adecvate.

Promovarea ofertei turistice romanesti a fost realizata inclusiv prin participarea la marile manifestari (reuniuni) promotionale de profil: bursele internationale de turism de Ia Berlin, Milano si Londra, targurile de turism de la Viena, Utrecht, Salzburg, Copenhaga si Madrid. Targul International de Turism reprezinta o invitatie de a descoperi si redescoperi Romania. Promovarea tarii ca destinatie turistica, prin identificarea unor oferte variate, poate crea sanse mari de reusita in ceea ce priveste efortul de crestere a circulatiei turistice spre tara noastra..

Localitatea Polovragi este pastratoarea traditiilor si mestesugurilor populare gorjene, turistul putand vizita aici atelierele unor mesteri populari sau participa la evenimente folclorice, precum Nedeia Targ sau Targul anual Polovragi (la 20 iulie, atrage un numar mare de turisti din zona Olteniei). Prin urmare, oferta turistica a localitatii poate include si un produs etnofolcloric.

Zona turistica Polovragi si imprejurimi beneficiaza de promovare turistica prin urmatoarele instrumente:

- prin publicatii realizate de catre ONG-uri locale (in general pliante si brosuri) in cadrul unor proiecte de dezvoltare:

Promovarea existenta in acest moment, instumentele relativ limitate de promovare, slaba integrare a acestora, modul de distribuire a materielelor, calitatea si accesibilitatea informatiei, fac ca zona sa nu fie perceputa de catre turisti si de catre turoperatori ca o destinatie turistica, cu o imagine proprie, clar diferentiata de alte destinatii.

Bibliografie

1. Barbu, Gheorghe 'Turismul si calitatea vietii', Editura Politica,

Bucuresti, 1980

2.Baron P., Snak O. Neacsu N. Economia turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2001

3.Bran F., Simon. T.,Nistoreanu P. Ecoturism, Editura Economica, Bucuresti, 2000

4. Savu, D.V., 'Integrare Europeana', Editura Oscar Print,

Bucuresti, 1996

5.Bucur-Sabo M., Marketing turistic, Editura Irecson, Bucuresti, 2006

6. Cocean P. Vlasceanu Gh. Negoescu B. Geografia generala a turismului, Editura Meteor Press, Bucuresti, 2005

7. Cristureanu C. , Strategii si tranzactii in turismul international, Aditua C. H. Beck, Bucuresti 2006

8. Condurateanu-Fesci S., Patrimoniul UNESCO - patrimoniu universal.

9.Davidson, Rob,'Tourism in Europe', Editura PITMAN, TECHNIPLUS,

Paris, 1992

10. Driga B.V. Delta Dunarii. Sistemul circulatiei apei, Editura Casa cartii de stiinta, Cluj-Napoca, 2004

11.Erdeli G. Gheorghilas A., Amenajari turistice, Editura Universitara, Bucuresti, 2006

12. Gheorghilas A. Geografia turismului international, Editura universitara Bucuresti, 2005

13, Glavan V., Turismul in Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2000

14, Glavan V., Resursele turistice pe Terra, Editura Economica, Bucuresti, 2000

15, Gruescu R.C., Turism international, Editura Sitech, Craiova, 2005

16. Ionescu I., Turismul fenomen social-economic si cultural, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2000

17. Ielenicz M. Geografia Romaniei. Mica enciclopedie, Editura Corint, Bucuresti, 2000

18. Istrate, I. Bran, E. Rosu, A. G,'Economia turismului si mediului inconjurator',Editura Economica, Bucuresti, 1996

19. Minciu, R., 'Economia turismului', curs - material didactic, A.S.E., 1992

20. Minciu R. Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2000

21. Minciu R. Ispas Ana,'Economia turismului', Universitatea Transilvania,

Brasov, 1994

22. Minciu R., Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2000

23. Negut S. Nicolae I., Patrimoniul mondial cultural si natural UNESCO, Editura Meronia, Bucuresti, 2005

24. Rey R. Civilizatia montana, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1985

25. www.rotravel.ro

26. www.infotravel.ro

27. www.infotravelromania.ro

28. https://www.scritub.com/geografie/turism/index36.php

Minciu R. Ispas Ana, 'Economia turismului', Universitatea Transilvania Brasov, 1994, pag. 38.

Bratucu, G., Dima, D. (coord.), Marketing in turism, Editura Psihomedia, Sibiu, 2002., pag. 122.

Minciu R. Ispas Ana 'Economia turismului', Universitatea Transilvania Brasov, 1994, pag. 53.

Erdeli G. Gheorghilas A., Amenajari turistice, Editura Universitara, Bucuresti, 2006, pag. 156.

Minciu R. Ispas Ana 'Economia turismului', Universitatea Transilvania Brasov, 1994, pag. 65.

Minciu R. Ispas Ana, 'Economia turismului', Universitatea Transilvania Brasov, 1994, pag. 69.

Erdeli G. Gheorghilas A., Amenajari turistice, Editura Universitara, Bucuresti, 2006, pag. 142.

Erdeli G. Gheorghilas A., Amenajari turistice, Editura Universitara, Bucuresti, 2006

www.gorjulturistic.ro

Minciu R. Ispas Ana, 'Economia turismului', Universitatea Transilvania Brasov, 1994, pag. 38.

Glavan V., Turismul in Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2000, pag. 48.

Glavan V., Turismul in Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2000, pag. 65.

Glavan V., Turismul in Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2000, pag. 124.

Glavan V., Turismul in Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2000, pag. 36.

Glavan V., Turismul in Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2000, pag. 76.

Erdeli G. Gheorghilas A., Amenajari turistice, Editura Universitara, Bucuresti, 2006.pag45.

Glavan V., Turismul in Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2000, pag. 95.

www.rotravel.com

www.infotravelromania.ro

Contact \|- ia legatura cu noi -\|
Adauga document \|- pune-ti documente online -\|
Termeni & conditii de utilizare \|- politica de cookies si de confidentialitate -\|
Copyright © \|- 2024 - Toate drepturile rezervate -\|