Turisti straini - segmente de piata si profilul vizitatorilor

Intrarile de turisti straini

Intre 2000 si 2006, volumul sosirilor de turisti – inclusiv vizitatorii de zi – din Romania a inregistrat o crestere medie anuala de doar 2,3%. Statisticile privind unitatile de cazare ofera probabil o imagine mai precisa privind sosirile de turisti straini in Romania, aratand o crestere medie anuala de 8% din 2000, insa aceste date includ numararea de mai multe ori a turistilor de turneu astfel ca cifra de 1,4 milioane de cazari pentru 2006 reprezinta o exagerare a volumului de turisti straini – din ceea ce se cunoaste. Interviurile sugereaza faptul ca incidenta turismului de circuit este in crestere, ceea ce creste numarul de inregistrari multiple, insa nu exista date statistice astfel incat putem doar aprecia faptul ca in sens mai larg procentul de 8% de crestere medie anuala a numarului de innoptari al turistilor straini depaseste cresterea numarului de sosiri de turisti straini.

Exista o fluctuatie considerabila de la an la an iar ultimii doi ani sunt cel mai greu de explicat. In 2005, sosirile de vizitatori au scazut cu aproape 11% in timp ce innoptarile au crescut cu 3%. Acest lucru poate fi probabil explicat prin cresterea sensibilatii tarilor straine la inundatii si la febra aviara inregistrate de Romania in acel an. In 2006 situatia s-a schimbat, desi variatia a fost mai greu de remarcat. Sosirile s-au ridicat la 3,4% in vreme ce innoptarile au scazut intr-o proportie similara in 2005.

Tabelul 9.1: Sosirile de vizitatori straini si innoptari, 2000-2006

Sursa: Institutul National de Statistica

Analiza comparativa

O comparatie cu concurentii regionali arata faptul ca Bulgaria, tara vecina cu Romania cu deschidere la Marea Neagra, primeste aproape de patru ori mai multi turisti in unitatile de cazare decat Romania; de asemenea a obtinut o crestere medie anuala de 11%. Intre 2000 si 2006 Ucraina si Turcia – precum si concurenti mai mici precum Serbia Muntenegru – depasesc de departe rata de crestere a turismului romanesc. Cresterea turismului din Croatia – desi mai modesta, de 8% pe an – a atras de 6 ori mai multi turisti straini in unitatile de cazare comparativ cu Romania.

Tabelul 9.2: sosirile de turisti straini in tarile concurente

Tara								+/-% p.a.
Austria
Bulgaria
Croatia
Republica Ceha
Grecia
Ungaria
Serbia/Muntenegru
Slovacia		Referat: Norme generale ale bazelor sportive in aer liber Lucrare: Interviu cu Maestrul sportului FIDE Tiberiu Georgescu
Slovenia
Turcia
Ucraina

Sursa: UNWTO

Segmente de piata si profilul vizitatorilor

Nu exista date in prezent care sa permita analiza segmentarii pietei care sa fie realizata pentru vizitatorii straini. Singura sursa este reprezentata de o serie de studii adhoc – detaliate mai jos – precum si datele statistice oficiale privind innoptarile continute in Datele Statistice privind Turismul Romanesc, editia 2006, Institutul National de Statistica. Studiile asupra vizitatorilor care au fost luate in considerare sunt:

Analiza Profilului Vizitatorului, noiembrie 2006 – USAID/Enterprise Development Strengthening – pe un esantion de 2.268 turisti straini intervievati in august  2006 in cinci centre de turism din Romania

Analiza Profilului Vizitatorului, decembrie 2005 – USAID/Enterprise Development Strengthening – pe un esantion de 625 turisti straini intervievati in octombrie 2005 la Aeroportul Henry Coanda Bucuresti

Programul de Cercetare a Pietei – Analiza Cantitativa si Calitativa a Cererii de Servicii Turistice, 2004/2005 – INCDT (Institutul National de Cercetare Dezvoltare in Turism) 

Ca punt de plecare, se poate realiza un grafic al vizitatorilor straini pe baza inregistrarilor de turisti si a innoptarilor dupa zona de amplasare. Peste 70% din inregistrari si aproape trei cincimi din innoptarile vizitatorilor straini sunt in Bucuresti si in alte orase resedinta de judet. Acest lucru indica faptul ca o mare parte a vizitatorilor straini sunt in calatorii de afaceri, desi aici pot fi inclusi si calatorii de tranzit care innopteaza in drumul lor in/din Romania.

Exista o variatie interesanta de structurii de vizitare a statiunilor de pe litoral si a celor montane, cu o durata a sejurului mai mare inregistrata la Marea Neagra decat in statiunile de pe litoral adica o medie de peste 7 nopti fata de putin peste 2 nopti, fapt ce sugereaza ca strainii care viziteaza litoralul fac acest lucru ca parte a destinatiei lor, in vreme ce numeroase vizite in statiunile montane fac parte din circuit alaturi de alte locatii.

Cifrele pentru cele doua categorii „Bucuresti si alte orase resedinta de judet” si „alte localitati si trasee turistice” vor include nu doar vizitatori in scop de afaceri sau oficiali, si pe cei care se cazeaza in drum spre alte destinatii, ci si vizitatorii straini pentru calatorii scurte pentru cumparaturi, participare la evenimente sau pentru vizitarea de obiective turistice, pe cei care se afla in tururi pentru vizitarea obiectivelor culturale / de patrimoniu, pe cei implicati in activitati de ecoturism (altele decat cele din Delta Dunarii care este inregistrata separat), si vizitatori care vin la prieteni sau rude (VFR).

Tabelul 9.3: Cazarile si innoptarile de turisti straini dupa locatie, 2005

Nota: coloanele pot sa nu corespunda totalului dat ca urmare a rotunjirii

Sursa: Turismul Romanesc in Cifre, editia 2006, Institutul National de Statistica din Romania             

In incercarea de a realiza o analiza a intrarilor de turisti straini dupa scopul vizitei, este necesar sa se ia in considerare urmatoarele:

Faptul ca numarul de sosiri la frontiera sunt de patru ori mai mari decat inregistrarile de turisti straini in unitatile de cazare, fapt ce poate fi explicat in m are masura – insa nu pe deplin – prin faptul ca vizitatorii de o zi din tarile vecine nu sunt inclusi in datele anterioare.

Recunoasterea – si inglobarea faptului ca – inregistrarile de cazare nu sunt egale cu nivelul vizitatorilor ca urmare a inregistrarilor multiple a unora din categoriile de vizitatori, in special a celor aflati in circuite turistice.

Includerea unui numar mediu de 1,5 inregistrari de cazare pentru fiecare vizitator duce la un total de turisti straini de aproape 1 milion pe an. In sens foarte larg, consultantii estimeaza ca divizarea dupa segmentul principal va fi dupa cum urmeaza pentru 2005:

litoral 6%, sau 60,000 vizitatori

statiuni balneare 3%, sau 30,000 vizitatori

statiuni pentru sporturi de iarna 3.5%, sau 35,000 vizitatori

ecoturism 2.5%, sau 25,000 vizitatori

circuite turistice 20%, sau 200,000 vizitatori

VFR 15%, sau 150,000 vizitatori

Vizite scurte – pentru diferite scopuri – 10%, or 100,000

De afaceri/oficial 40%, sau 400,000 vizitatori

Studiul privind turistii straini pe cinci centre USAID din 2006 a indicat o detaliere dupa scopul calatoriei intr-o oarecare masura inegala cu cea obtinuta din analiza inregistrarilor de cazare. Studiul USAID a indicat faptul ca turismul de vacanta/recreere/divertisment a reprezentat 60% din vizitatori, VFR 12 %, turismul de afaceri 12% iar alte scopuri 16%. Unul din sase vizitatori care nu se integreaza in cele trei scopuri principale de vizita creeaza confuzie in cazul analizei. Insa, este clar ca structurarea esantioanelor de cercetare pentru a include patru centre de atractie turistica in care nivelul de vizitare de catre vizitatorii de afaceri este probabil sa fie scazut, serveste pentru a putea compara imaginea generala cu cea a turistilor de afaceri.

Trebuie de asemenea remarcat faptul ca doar inregistrarile raportate ale unitatilor de cazare oficiale sunt inregistrate de catre Institutul National de Statistica. Se pare ca un numar semnificativ de unitati de cazare sunt fie neinregistrate fie aleg sa nu declare datele privind vizitatorii in mod regulat, lunar asa cum cere legea; in vreme ce anumite categorii de vizitatori, in special cei care viziteaza prieteni si rude, nu stau in unitati de cazare comerciale. Caracterul incomplet al datelor referitoare la cazari tinde sa creasca semnificativ contributia sectorului vizitatorilor de afaceri in incasarile totale.

In practica insa, procentul reprezentat de sectorul de afaceri in incasarile totale din turism in Romania este probabil undeva intre 40% estimat pe baza statisticilor privind cazarile si 12% asa cum reiese din rezultatele studiilor USAID.

Datele referitoare la profilul vizitatorului ale studiului USAID vor fi rezumate dupa cum urmeaza:

Profilul tanarului cu 31% din esantionul total cu varste cuprinse intre 20 si 29 ani, si inca 25% cu varste cuprinse intre 30 si 39 de ani.

60% din esantion se aflau la prima lor vizita in Romania, daca se iau in considerare doar turistii de ocazie, acest procent creste la 76%.

Comparand sursele de informatii despre calatorii accesate atat pentru calatoriile in strainatate cat si pentru calatoriile in romania, se arata faptul ca desi internetul a fost sursa de informare cel mai des folosita, importanta pentru sa Romania a fost ceva mai scazuta, mai importante fiind recomandarile prietenilor/rudelor si a ghidurilor de calatorii. In cazul turistilor de ocazie, 24% din cei intervievati au folosit internetul pentru a obtine date privind calatoriile in romania fata de 28% in mod normal in cazul planificarii calatoriilor in strainatate. Diferenta este mai mare in cazul calatoriilor de afaceri – 24% pentru informarea despre calatorii despre Romania fata de 34% pentru alte destinatii.

Tabelul 9.4: Principalele surse de informare turistica

Sursa:  USAID Foreign Visitor Survey – 2006

Alegerea unitatii de cazare a variat in functie de scopul vizitei: vizitatorii in scop de afaceri prefera hotelurile de 4/5 stele (47% din esantion), urmat de hoteluri cu 1/3 stele (26%), cu toate celelalte forme de cazare reprezentand 27%; prin contrast vizitatorii de placere aleg in special hoteluri de 1/3 stele (31%), urmate de pensiuni / B and B (23%) si hoteluri de 4/5 stele (15%) precum si alte forme de cazare (31%).

Trei din patru turisti de placere din cadrul studiului USAID si-au facut singuri rezervarile legate de calatorie si doar 20% au apelat la un tur operator/agent de turism din tara proprie de origine.

Gradul de satisfactie este pe o scara de la 1 (excelent) la 5 (foarte slab). Romania a primit 2 si 3 puncte pentru toate scopurile de calatorie. Cele mai bune note au fost pentru cazare, restaurante si puncte de atractie/muzee; cele mai slabe note au fost acordate pentru serviciile de informare, transport local si cumparaturi.

In general, vizitatorii si-au apreciat sederea in Romania ca buna (1,9), iar peste 60% din acestia au apreciat ca sederea lor in Romania le-a intrunit asteptarile, 35% ca le-a depasit asteptarile si mai putin de 5% ca a fost sub asteptari.

Peste trei sferturi ar recomanda o vacanta in Romania prietenilor sau familiei.

Programul amplu al INCDT de cercetare a pietei a acoperit atat turismul intern cat si turismul international si ofera informatii despre profilul diferitor tipuri de locatii turistice din tara. Principalele rezultate sunt:

Statiuni balneare 93% din vizitatorii din statiunile balneare din tara sunt romani iar un numar mic de turisti straini provin in special din Israel, Germania, Olanda, Franta, Belgia, Italia, Ungaria si Spania. Turistii straini prefera in general relaxarea generala mai mult decat proprietatile medicale; si satisfactia legata de facilitatile existente – in special oportunitatile de distractie asigurate – este redusa. Principalul grup de turisti interesati de statiunile balneare sunt persoanele de peste 50 de ani.

Statiuni montane raportul dintre turistii straini si turistii romani din statiunile montane este de 88:12. Predomina grupurile de tineri – o treime sunt cu varste cuprinse intre 20 – 34 de ani, si 34% cu varste cuprinse intre 35 si 49 de ani. Acestia au un spirit de aventura si sunt interesati de divertisment mai degraba decat de confort. 70% aleg statiunile montane pentru odihna si relaxare. Principalele motive de insatisfactie pentru vizitatorii straini la munte sunt calitatea serviciilor si drumurile / transportul rutier slab.

Turismul de litoral raportul dintre turistii interni si turistii straini din statiunile de pe litoral este de 87.5:12.5 iar turistii germani si francezi sunt principalii vizitatori straini. Principalul grup de varsta este cel cuprins intre 35 – 49 de ani reprezentand aproape 40%, urmat de grupul de varsta cuprins intre 20 – 34 de ani cu 32%, in special familii tinere. Principalele zone de dezvoltare sunt: modernizarea camerelor si a altor unitati de cazare, diversificarea activitatilor de divertisment disponibile, curatenia si intretinerea plajelor, asigurarea de locuri special destinate pentru fumatori, reconditionarea ruinelor din cetatile vechi si a altor puncte de atractie de interes istoric, si modernizarea sistemelor de tratare a apelor menajere.

Delta Dunarii raportul dintre turistii interni si turistii straini este inregistrat ca fiind de 75:25 desi trebuie remarcat ca numarul celor intervievati a fost redus, de 122. In frunte se afla grupurile de tineri cu varste cuprinse intre 20 – 34 cu 42%. Nivelul general de satisfactie este bun, desi sunt necesare imbunatatiri in ce priveste diversificarea facilitatilor de petrecere a timpului liber. Sondajele consultantilor realizate in randul operatorilor de turism din romania si in randul persoanelor sugereaza faptul ca Delta Dunarii prezinta putin interes pentru clasa de mijloc si pentru clasa muncitoare din Romania in ce priveste petrecerea vacantelor. Este insa folosita destul de des ca destinatie de catre firmele din romania pentru team building si pentru seminarii de pregatire. 

Orasele resedinta de judet raportul dintre vizitatorii romani si cei straini era de 56:44. Principalele tari sursa de vizitatori straini sunt: Germania, Italia, Franta, Marea Britanie, America si Olanda. Grupul de varsta medie cuprins intre 35-49 de ani este cel mai important pentru vizitatorii straini si reprezinta 49% - fapt ce reflecta importanta calatoriilor de afaceri pentru aceste locatii – in timp ce pentru romani, principalele grupe de varsta sunt 20-34 cu 39% si 35-49 cu 38%. Se cere dezvoltarea in continuare si cresterea diversitatii modurilor de petrecere a timpului liber si a altor servicii.

Cererea de produse turistice din Romania

Au fost realizate o serie de studii pentru a se stabili cererea de turism intern:

RoTravel 2003 – studiu la nivel national realizat de catre Institutul National de Sondare a Opiniei si Marketing (INSOMAR)

Studiul INCDT la care se face referire in sectiunea 1.4

Interviurile cu operatorii locali de turism au fost de asemenea importante in realizarea unui profil al activitatilor si tendintelor turistului din Romania.

Incepand cu analiza detaliata a Institutului National de Statistica a innoptarilor dupa locatie in Romania, se pare ca cererea locala domina turistii straini  - cu un raport de 3:1 in ce priveste inregistrarile si cu peste 4:1 pentru innoptari.

Exista o structura diferita a cererii dupa locatie intre turistii romani si straini. Desi categoria oraselor resedinta de judet este principala categorie atat pentru cererea turistilor interni cat si pentru cererea turistilor externi, aceasta reprezinta o proportie mai mica de inregistrari de cazari din partea romanilor decat din partea strainilor, adica de 40% si respectiv 71%. Prin contrast, exista o cerere mult mai mare in randul romanilor decat al turistilor straini pentru cazarea in zonele montane, in statiuni balneare si in statiunile de pe litoral.

Tabelul 9.5: Inregistrari de cazare a turistilor interni si a innoptarilor, dupa locatie, 2005

Nota: coloanele pot sa nu corespunda totalului dat ca urmare a rotunjirii

Sursa: Turismul Romanesc in Cifre, editia 2006, Institutul National de Statistica din Romania             

Studiul RoTravel 2003 a aratat  faptul ca principalele destinatii de vacanta ale Romanilor au fost litoralul si muntele. Doar 5% au mers in concedii in strainatate – lucru care se pare ca s-a schimbat semnificativ in ultimii ani, numeroase destinatii fiind activ promovate in Romania dupa aderarea la Uniunea Europeana.

Tabelul 9.6: Destinatiile preferate de vacanta ale romanilor

Sursa: RoTravel 2003, INSOMAR

Principalele destinatii turistice din strainatate identificate de studiul RoTravel au fost: Ungaria, Italia, Germania, Franta, Grecia si Bulgaria, insa peste doua treimi din cei intervievati nu au fost niciodata in strainatate in concediu.

Printre programele de dezvoltare sprijinite de Ministerul Turismului a existat un sprijin major pentru crearea Parcului Dracula, 60% din cei intervievati considerand ca realizarea acestuia ar duce la o puternica dezvoltare a turismului. Actiunile prioritare au fost: cresterea confortului turistilor (44%), protectia peisajelor si a mediului (23%), imbunatatirea drumurilor de acces (17%) si introducerea unor noi forme de divertisment (9%).

Cercetarile calitative desfasurate in randul personalului ANT, a hotelierilor din Romania si a organizatorilor de calatorii indica urmatoarele segmente principale de piata pentru vacantele din Romania:

Mai pretentioase - elitiste

• Vanatoare
• Vacante impreuna cu prietenii pe Valea Prahovei, Breaza – „Davos of Romania” si capitala golfului
• Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii
• Degustarea vinurilor (Transilvania, Moldova, Crisana, Maramures)

Tineri profesionisti – turism cultural combinat cu ecoturism :

• Transilvania
• Maramures
• Bucovina
• Litoralul Marii Negre
• Delta Dunarii

Familiile din patura medie:

Valea Prahovei

Litoralul Marii Negre

Vizite in zonele invecinate pentru petrecerea timpului liber in natura, de ex. cu ocazia zilei de 1 mai

Vizite la parinti de Craciun si de Paste 

Clasa muncitoare:

Litoralul Marii Negre

Vacante la tara – fie la rude fie in pensiuni

Vizite in zonele invecinate pentru petrecerea timpului liber in natura, de ex. cu ocazia zilei de 1 mai

Vizite la parinti de Craciun si de Paste

Cupluri in varsta:

Vizite la copii la oras

Programe sociale de ex. „o saptamana de recuperare”, „o saptamana pe litoralul Marii Negre”

Vizitarea manastirilor – local sau mai indepartate (de ex. Bucovina)

Muzee, castele

Tineri – de obicei in grupuri

• Litoralul Marii Negre, in special Costinesti, 2 Mai, Vama Veche
• Turism activ in Carpati
• Delta Dunarii
• Tabere cum ar fi cele de la Eforie Nord, Navodari, cetatile din Transilvania, Ranca in muntii Parang – judetul Gorj, Sancrai din apropierea Covasnei, Bucovina, Soveja din apropierea orasului Focsani, si Slanic Prahova de langa Slanic. 

Exista variatii majore intre tipul de calatorii de divertisment intre cei bogati si cei saraci. Clientela pentru statiunile balneare este aproape total interna – in special varstnici cu venituri reduse care merg in statiuni pe baza biletelor de tratament oferite de sistemul social. Imaginea statiunilor balneare in randul restului populatiei din Romania nu este buna, deoarece acestea sunt percepute drept prost intretinute si nu orientate catre satisfacerea nevoilor si asteptarilor tinerilor.

Cei cu venituri mai reduse au tendinta de a nu se caza la hotel deoarece nu isi permit costurile. In schimb se cazeaza in apartamente, pensiuni sau tabere. Exista indicii numeroase atat din partea agentilor de turism cat si din partea oficialitatilor publice cu privire la existenta unei piete negre a pensiunilor care sunt neinregistrate si, prin urmare, sunt excluse din statisticile oficiale privind unitatile de cazare.

Caracteristicile cheie ale turismului de agrement din romania sunt:

• Preferinta de a calatori in grupuri – familie, prieteni, colegi
• Divertisment –expresie a spiritului latin
• Preferinta pentru lucrurile de buna calitate – traditionale – mancaruri si bauturi
• Interes ridicat in a cunoaste mai multe despre propria tara – ceea ce duce la o rata de dezvoltare viitoare buna pentru turismul de circuit.
• Scaderea interesului pentru statiunile balneare care va fi oprita doar prin dezvoltarea si directionarea diferitelor operatii catre segmentele specifice de piata de ex. atat pentru segmentele de divertisment cat si pentru afaceri (de ex. conferinte, pregatire).
• Cresterea rapida a interesului pentru sporturile de iarna in randul majoritatii societatii din Romania

Perceptia pietei si concurenta

Vizitatori straini

O serie de studii de piata realizate prin intermediul ANT in cursul anului 2006 au reliefat imaginea si atitudinea fata de Romania din partea populatiilor din 15 tari generatoare de turism. Cei intervievati se incadrau in urmatoarele categorii:

• Vizitasera anterior Romania
• Erau interesati sa viziteze Romania si
• Nu erau interesati sa viziteze Romania.

De asemenea, au fost luate in considerare cercetarile intreprinse in anul 2002 de catre Biroul de Turism Roman din America cu tour operatorii americani. 

Exista diferente considerabile intre tari in ceea ce priveste perceptia Romaniei. In unele tari, precum Marea Britanie si Franta, se fac asociatii negative cu Romania, determinate in special de campania din mass-media din aceste tari. Procentele inregistrate privind atitudinea negativa, neutra si pozitiva din randul cetatenilor francezi au fost de 49%, 32% & 2% (restul nu au manifestat o opinie) desi trei patrimi din cei intervievati s-au considerat prost informati cu privire la posibilitatile de petrecere a concediilor in Romania. Exemplul francez este insa unul extrem.

In general vorbind, perceptia pietei nu este covarsitor negativa adica desi asocierea cea mai spontana a Romaniei in randul cetatenilor britanici a fost de saracie/austeritate, aceasta imagine a fost impartasita de mai putin de unul din cinci persoane intervievate, iar asocierile pozitive precum cele legate de cultura/folclor/istorie, schi/munti si de Marea Neagra / Delta Dunarii au fost de asemenea prezente. In Germania avem aceeasi imagine – 15% din cei intervievati au asociat Romania cu imaginea saraciei, insa acesta este un numar mai mic decat procentul de 18% care au asociat tara cu Marea Neagra.

Principalele rezultate obtinute in urma studiilor sunt ca perceptia Romaniei ca destinatie turistica este neclara; nu are o reputatie buna ca destinatie bona fide pentru turistii de ocazie. Aceasta este cauzata in parte de:

• Deficiente in marketingul si promovarea destinatiei
• Absenta sprijinului guvernamental pentru turism
• Practici neprofesionale in sectorul turismului de afaceri
• Standarde scazute ale serviciilor pentru vizitatori
• Infrastructura turistica , facilitati si moduri de petrecere a timpului neadecvate.

Cele mai pozitive perceptii fata de Romania sunt in randul israelienilor, peste un sfert din acestia au remarcat „frumusetea peisajului” ca oprima impresie si doar 2% au observat „saracia”.

Exista o diferenta considerabila intre atitudinile celor care au trait direct experienta turistica a Romaniei dupa ce au vizitat tara si cei care nu au trait acest lucru. Primii au o perceptie mult mai puternica a Romaniei decat cel de-al doilea grup. Pentru a va oferi in exemplu, maghiarii care au vizitat Romania au remarcat faptul ca infrastructura turistica si frumusetea peisajelor de provincie si caldura si ospitalitatea le-au depasit asteptarile; prin contrast, cei care nu au vizitat romania au o perceptie negativa in ce priveste drumurile, unitatile de cazare, siguranta publica, igiena si nivelul serviciilor. Cercetarile din Austria au aratat faptul ca vizitatorii au fost „placut surprinsi” in calatoria lor in Romania. Chiar si in randul francezilor, constatarea a fost ca Romania „castiga teren in ce priveste imaginea”. Insa vizitatorii in Romania au remarcat de asemenea nivelul aparent redus al protectiei mediului si cantitatea mare de gunoaie etc.

Preturile sunt percepute pe toate pietele ca fiind mici in Romania. Acest aspect poate fi atat un avantaj pentru dezvoltarea turismului cat si o problema. Desi preturile mici pot constitui un stimulent pentru dezvoltarea sectorului, destinatia care devine cunoscuta pretutindeni ca o destinatie „ieftina” va intampina dificultati in atragerea atentiei pietei in cazul in care incearca sa se diversifice in categorii mai ridicate de atractii si facilitati. Preturile mici nu ar trebui sa constituie o componenta importanta a strategiei de marketing a destinatiilor din Romania.

Consecintele slabei informari si a cunoasterii atractiilor turistice din Romania si a ofertei de produse este aceea ca motivatiile de calatorie sunt relativ scazute comparativ cu destinatiile concurente. Din cei intervievati fara o experienta in vizitarea Romaniei, mult mai putin de jumatate sunt in mod clar interesati de vizitarea Romaniei in concediul urmator, si anume

• britanici 27% (cu inca 27% care „ar putea fi interesati”, fata de 45% pentru Bulgaria, 40% pentru Croatia, 38% pentru Republica Ceha, 36% pentru Rusia, 32% pentru Ungaria si 28% pentru Polonia)
• francezi 39% (fata de 60% pentru Ungaria, 59% pentru Croatia, 53% pentru Rusia, 52% pentru Polonia, 50% pentru Bulgaria si 49% pentru Republica Ceha)
• italieni 16% (cu inca 16% care au raspuns prin „poate”)
• germani 3% in urmatorii trei ani (plus 16% “poate”)
• unguri 32% pentru toate scopurile (“categoric” sau “probabil”)
• austrieci 20% (cu inca 38% care au raspuns prin „posibil”)
• israelieni 35%
• danezi 37% din cei care nu au fost anterior in Romania (50% care au vizitat anterior Romania)

NB. Structura esantioanelor si formularea intrebarilor a variat de la un studiu la altul, astfel incat rezultatele nu pot fi comparate direct. Indeosebi, trebuie luat in considerare faptul ca studiul din Germania a avut in vedere populatia totala si a fost focalizat pe vizitele de vacanta pe termen scurt.

Analiza motivelor intentiilor persoanelor care nu au vizitat inca tara ofera raspunsuri importante legate de:

• lipsa de informatii / cunostinte.
• Absenta marketingului destinatiilor pozitive, si
• Temerile legate de infrastructura turistica, de facilitatile si serviciile turistice.

In primul rand circuitele turistice pentru vizitarea obiectivelor culturale/de patrimoniu din Transilvania prezinta cel mai mare interes pe toate pietele; de exemplu 41% din italieni care si-au exprimat interesul de a vizita Romania au dorit sa faca o calatorie de acest tip. Pentru turistii din Germania, Tarile Scandinave si Franta, Marea Neagra ramane un puternic punct de atractie.

In al doilea rand – si in contrast cu primul punct – numerosi europeni interesati in vizita Romania fac parte din grupele de varste mai mici; dintre francezii intervievati in cadru studiului care si-au manifestat interesul de a petrece o vacanta in Romania 23% aveau varste cuprinse intre 25-34 de ani (fata de 19% din totalul grupului de varsta intervievat). In Marea Britanie, „vizitatorii posibili” in Romania – adica cei catre care trebuie sa se indrepte activitatile de marketing pentru a transforma interesul acestora in cerere – sunt mai puternic orientati spre turismul activ decat cei care spun ca ar dori sa viziteze Romania. Analiza pietei din Marea Britanie evidentiaza oportunitatea de a avea drept public tinta:

Exploratorii (calatorii independenti care cauta destinatii unice).

Cautatorii de aventuri, si

Studentii

In al treilea rand, vacantele active prezinta interes scazut; de ex. dintre italieni 20% doresc sa mearga in drumetii, 14% doresc sa mearga intr-o calatorie cu canoea pe Dunare si 9% doresc sa practice sporturi nautice, sporturi de iarna sau alte sporturi precum calaria.