Locul si rolul turismului in economie - contributia turismului la cresterea economica

Contributia turismului la cresterea economica

Volumul crescand si complexitatea ofertei de servicii turistice au generat dezvoltarea unei adevarate industrii a calatoriilor si turismului, ceea ce justifica tratarea fenomenului turistic ca o ramura distincta a economiei nationale in plina dezvoltare, constituind o componenta a sectorului tertiar. Prin natura sa, fenomenul turistic este deosebit de complex, cu adanci implicatii sociale, politice, culturale si economice. Intrepatrunderea componentelor sale eterogene da nastere unui specific unic si original, care nu se identifica cu nici una dintre ramurile traditionale ale economiilor nationale, justificand pe deplin tratarea sa in mod autonom. Trebuie insa precizat ca, spre deosebire de alte sectoare de prestari de servicii, industria calatoriilor si turismului ramane totusi o ramura de consecinta, a carei dezvoltare in fiecare etapa data va fi permanent intr-o stransa corelare cu nivelurile si ritmurile de dezvoltare ale celorlalte ramuri ale economiei nationale.

Din punct de vedere economic, turistul este consumator de bunuri si beneficiaza de servicii; din cheltuielile acestuia si, implicit, din mijloacele financiare rezultate prin activitatea unitatilor economice ale industriei turismului (transport, cazare, alimentatie, agrement etc.), o parte revine direct acestor unitati sub forma de profit si de fonduri banesti pentru plata salariilor lucratorilor ocupati in unitatile respective, alta parte intra in bugetul statului sau in cel local sub forma de impozite, taxe etc., iar a treia parte este absorbita direct in alte ramuri ale economiei pentru plata produselor si bunurilor livrate si a serviciilor prestate de aceste sectoare pentru necesitatile industriei turismului.

Efectele economice ale consumului turistic trebuie evaluate si prin prisma veniturilor realizate de forta de munca angrenata direct sau indirect in industria turismului: procesul de servire a turistilor face apel la o forta de munca numeroasa, cu un profil variat de calificare, ale carei cheltuieli de consum sporesc, de asemenea, ca rezultat al cresterii nivelului de trai, tocmai datorita utilizarii mai rationale si mai complete a fortei de munca pe masura dezvoltarii turismului.

In momentul in care un obiectiv turistic a fost dat in folosinta, el exercita o influenta pozitiva asupra economiei regiunii, zonei, statiunii etc. unde a fost localizat si, intr-o acceptie mai larga, asupra intregii economii nationale, prin veniturile generate de exploatarea obiectivului respectiv pentru turismul international si intern, prin consumul de bunuri si servicii si prin veniturile realizate de forta de munca utilizata.

Impactul turismului

Analizand turismul ca sector economic distinct, constatam ca acesta include o gama variata de servicii, incepand cu servicii de publicitate, promovare, informare, cazare, alimentatie publica, tratament balnear, agrement si divertisment variat.

In ansamblul unei economii nationale, turismul actioneaza ca un element dinamizator al sistemului economic global, el presupunand o cerere specifica de bunuri si servicii, cerere care antreneaza o crestere in sfera productiei acestora. De asemenea, cererea turistica determina o adaptare a ofertei, care se materializeaza in dezvoltarea structurilor turistice si indirect in stimularea productiei ramurilor participante la: construirea si realizarea de noi mijloace de transport, instalatii de agrement pentru sporturi de iarna, nautice s.a. Dezvoltarea turismului conduce la un semnificativ spor de productie.

Cu toate ca are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are si o contributie aparte la realizarea valorii adaugate. Avand ca specific consumul mare de munca vie, de inteligenta si creativitate, turismul participa la crearea valorii adaugate intr-o masura mai mare decat alte ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare.

De asemenea, turismul antreneaza si stimuleaza productia din alte domenii. Studiile de specialitate au evidentiat faptul ca activitatea unor ramuri este determinata in mare parte de nevoile turismului.

Turismul reprezinta totodata un mijloc de diversificare a structurii economiei unei tari Astfel, necesitatea de adaptare a activitatii turistice la nevoile tot mai diversificate, mai complexe ale turistilor determina aparitia unor activitati specifice de agrement, transport pe cablu.

Pe langa toate acestea, turismul reprezinta si o cale de valorificare superioara a tuturor categoriilor de resurse si in special a celor naturale: frumusetea peisajelor, calitatile curative ale apelor minerale sau termale, conditiile de clima.

Pentru tara noastra – in etapa actuala, ca urmare a prezentei unor resurse turistice neexploatate si insuficient puse in valoare, turismul constituie o ramura cu posibilitati insemnate de crestere si deci ramane o sfera de activitate care poate absorbi o parte din forta de munca ramasa disponibila prin restructurarea economica.

Trebuie mentionat si faptul ca turismul este capabil sa asigure prosperitatea unor zone defavorizate, putand fi un remediu pentru regiunile dezindustrializate. Aceasta prin dezvoltarea unor zone mai putin bogate in resurse cu valoare economica mare, dar cu importante si atractive resurse turistice naturale si antropice. Datorita acestui fapt el este considerat o parghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale.

REFERAT: Lectia de educatie fizica si sport REFERAT: Proiect de lectie la educatie fizica - deazvoltarea vitezei de reactie si de executie

O alta forma de manifestare a efectelor economice ale turismului o reprezinta contributia sa la asigurarea unei circulatii banesti echilibrate, realizata deopotriva pe seama turismului intern si international.

Pe langa consecintele economice, turismul are si o profunda semnificatie socio-umana. El actioneaza, prin natura sa, atat asupra turistilor in mod direct, cat si asupra populatiei din zonele vizitate. De asemenea, efectele turismului se rasfrang si asupra calitatii mediului, a utilizarii timpului liber si nu in ultimul rand asupra legaturilor dintre natiuni.

Turismul contribuie nu doar la satisfacerea nevoilor materiale, ci si la satisfacerea nevoilor spirituale ale oamenilor. „Orice pas al unei calatorii devine o aventura a cunoasterii; la fiecare pas mori si invingi de bucurie, ineditul te face sa renasti, natura te reinalta pe soclul fiecarei zile, martor la propriul miracol”.

Daca privim activitatea turistica ca pe una de productie, cu intrari si iesiri, se observa ca aceasta presupune exploatarea unei game variate de resurse, cele naturale avand un rol fundamental. In consecinta, turismul exercita influenta asupra mediului si componentelor sale

Tot in plan socio-economic, dar si politic, trebuie amintit rolul deosebit de important al turismului in intensificarea si diversificarea legaturilor intre natiuni pe plan mondial. Intr-adevar, alaturi de comertul propriu-zis, turismul international tinde sa devina una din formele principale de legatura dintre oameni situati pe continente diferite

Turismul international si „comertul invizibil”

Dezvoltarea sectoarelor de prestari servicii, ca operatii auxiliare sau complementare schimburilor de marfuri, valorificarea inteligentei tehnice in paralel cu marfurile vandute, dezvoltarea activitatii turistice s.a. au marit importanta acestei relatii de tip nou si au creat necesitatea stabilirii unei notiuni cuprinzatoare, care sa insumeze in mod rational toate aceste operatiuni. Tinand seama de caracterul nepatrimonial al acestor relatii, s-a acceptat conventional, cuprinderea totalitatii lor in notiunea de „comert invizibil”.

Rolul pe care acest gen de relatii il are in activitatea economica a statelor rezulta din modul cum influenteaza disponibilitatile valutare de care dispune o economie nationala si din aportul lor la efortul unei tari pentru dezvoltarea economiei nationale.

Evolutia turismului international si tendintele actuale

Evolutia, atat a turismului, cat si a turismului international se caracterizeaza, la nivel mondial, printr-o tendinta de crestere datorita influentei factorilor economici, demografici, politici, sociali. Turismul international are, in aceasta situatie, cea mai importanta crestere datorita dorintei oamenilor de a vizita alte tari, de a cunoaste alte civilizatii, obiceiuri dar si datorita progresului tehnic inregistrat in domeniul transporturilor, progres care permite calatorii mai rapide si mai confortabile pe distante din ce in ce mai lungi.

World Tourism Oorganization prevede o incetinire a ritmului de crestere atat a sosirilor, cat si a incasarilor. Sunt luate in considerare ritmuri medii anuale de crestere situate in jur de 4% (echivalentul unei dublari la un interval de 18 ani) pentru ambii indicatori de masurare a circulatiei turistice internationale.

World Tourism Organization considera ca in anul 2020 numarul de sosiri din turismul international va ajunge la 1,56 mld. Din acest numar, 1,2 mld vor reprezenta calatoriile in tarile invecinate (regionale) si 0.4 mld vor fi calatorii pe distante lungi (inter-regionale).

In tabelul 2 se poate observa cresterea sustinuta a zonei Asia-Pacific care, in perioada 2010-2020 isi va dubla numarul de sosiri internationale si va devansa in ceea ce priveste cota de piata continentul american. Cea mai mare rata de crestere anuala o are zona Orientului Apropiat, aceasta dublandu-si numarul de sosiri internationale in acelasi interval.

Repartizarea sosirilor internationale pe regiuni geografice confirma pozitia de lider a Europei (717 milioane), urmata de Asia de Est si Pacific (397 milioane) si de continentul american (282 milioane). Urmeaza Africa, Orientul Apropiat si sudul Asiei.

(a) Intraregional include sosirile din tari de origine nespecificate.

(b) Long-Haul este definit ca restul, mai putin turismul intraregional.

Calatoriile pe distante lungi vor avea o tendinta de crestere mai accentuata (5.4%/an) decat calatoriile pe distante scurte (3.8%/an). Astfel, de la o pondere de 82% a calatoriilor pe distante scurte in anul 1995, se va ajunge in 2020 ca acestea sa detina aproape 76% din piata turismului international.

In privinta incasarilor din turismul international se apreciaza atingerea sumei de 2000 mld USD in anul 2020. Astfel se apreciaza ca se vor cheltui ~ 5 mld USD in fiecare zi in intreaga lume.

Referitor la piata europeana din care face parte si Romania, World Tourism Organization identifica mai multe tendinte macroeconomice care se vor manifesta in viitorul apropiat, printre care previziunea ca sosirile internationale de turisti sa atinga 1,56 miliarde in 2020 cu o crestere medie anuala de 4,1%, estimandu-se ca vor creste calatoriile pe distante lungi – de la 18% la 24% in 2020 – in detrimentul calatoriilor inter-regionale. Pot spune ca pana in 2020 Europa Centrala si de Est va atrage mai multi turisti decat tarile din Europa de Vest. De asemenea, printre previziuni se afla si aceea ca sosirile internationale de turisti in Europa vor ajunge la 717 milioane in 2020, cu o crestere anuala de 3%, sub media mondiala de 4,1% fapt care va diminua cota de piata a Europei. Am certitudinea ca Franta va ramane cea mai importanta tara receptoare de turisti din Europa avand in vedere faptul ca pana in 2020 se va ajunge la aproape 106 milioane de turisti internationali. Cele 10 tari balcanice vor ajunge sa primeasca in 2020 pana la 79 milioane turisti, 92% dintre ei fiind atrasi de Grecia, Bulgaria, Romania si Croatia. Acest lucru se datoreaza unei cresteri anuale de 4,6% in perioada 1995-2020.

Pe langa aceste previziuni de natura pur economica sunt necesare si anumite previziuni de natura social-psihologica pentru a putea intelege nevoile sau dorintele noilor turisti si a veni in intampinarea lor cu produse si servicii care sa satisfaca intocmai asteptarile acestora. Organizatia Mondiala pentru Turism  identifica tendintele care se vor manifesta, in acest sens, pe piata europeana; interesul alocat turismului de catre conducere, este printre cele mai importante, astfel ca acesta este promovat de catre guverne mai mult pentru profiturile economice obtinute decat pentru beneficiile sociale si imbunatatirea calitatii vietii. De asemenea cresterea concurentei intre destinatiile de vacanta si alte forme de petrecere a timpului liber, cresterea importantei internetului ca mijloc de promovare si vanzare, dar si parcurile de distractii tematice vor deveni din ce in ce mai populare prin oferirea unei game largi de atractii si facilitati intr-o zona relativ compacta ajuta la atingerea obiectivului clar, anume atragerea de noi turisti. Introducerea monedei unice EURO are ca principal rezultat cresterea numarului de calatorii intraregionale, cresterea rapida a numarului de „low cost airlines” va avea si ea ca efect cresterea calatoriilor intraregionale, foarte importanta este cultura care reprezinta o componenta a calatoriei la peste 60% dintre turistii europeni.

Aceste previziuni, atat cele de natura economica, cat si cele psiho-sociologice sunt necesare pentru crearea unei oferte turistice corespunzatoare evolutiei si cerintelor pietei. Aceasta este o abordare la nivel macro-economic care va trebui aprofundata prin analize pe termen scurt ale pietei. Pentru a deveni cu adevarat un motor de crestere economica, activitatii turistice trebuie sa i se acorde importanta cuvenita in sensul considerarii ca sector prioritar al economiei nationale.

Odata indeplinit acest deziderat se poate realiza o strategie pe termen lung pentru dezvoltarea turismului, concomitent cu dezvoltarea intregii economii nationale.