Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Turism


Qdidactic » bani & cariera » afaceri » turism
Templul ursitelor - muntii Fagaras si Perisani - localizare



Templul ursitelor - muntii Fagaras si Perisani - localizare


Templul ursitelor

Un vechi lacas de cult se afla la Sinca Veche, in cotul format de Muntii Fagaras si Perisani, la 45 de km de Brasov si 22 de Fagaras. Multi au auzit de Templul Ursitelor unde e intimpla fenomene paranormale. Vin oameni din toata tara sa se reculeaga si sa isi puna o dorinta. La inceputul secolului au fost descoperite cristale in templu. S-au presupus ca erau folosite de preotii daci.

Grota nu este mare, dar impresioneaza. Turnul interior, pe unde intra lumina zilei, este inalt de 10 metri.pe perete apar simbolurile celor doua principii cosmogonice, Yin si Yang, impreuna cu steaua lui David. Cei care au cercetat templul s-au intrebat daca fata cu trasaturi ferme, sculptata in templu, este al lui Christ, Zamolxis sau a unei zeitati. Parapsihologii cred ca locul are puteri supranaturale. Cei care au vizitat lacasul au vise premotorii.

Vechiul templu dateaza din epoca precrestina. De altfel, in apropierea grotei a existat o mica asezare dacica. In secolul al XVIII-lea, in grota era o biserica ortodoxa. A rezistat numai pina in anul 1761, insa si acum, din cind in cind, de tin slujbe.

Credinta in ursitoare, in nemarginita lor putere de a croi dupa vointa soarta fiecarui om, si nestramutata lor hotarare, nu numai ca e foarte raspandita si adanc inradacinata in mintea poporului roman, dar este si foarte veche. Drept aceea romanii de pretutindeni cred ca asupra omului influenteaza un fatalism de cand se naste si pana moare si din cauza aceasta apoi orice fericire sau nefericire o privesc cu nepasare zicand „asa mi-a fost ursita“, „asa mi-a fost dat“, „asa mi-a fost soarta“ etc. Cuvantul „soarte“ ( soarta ) este intrebuintat spre a denumi un jug greu ce-l poarta omul pe pamant, pe cand cuvantul „noroc“ se foloseste pentru a denumi „intamplari fericite, ceasuri bune si norocoase“

Simion Florea Marian – „Mitologie romaneasca“

Credinta in URSITOARE, in puterea lor de a croi soarta fiecarui om, a fost si mai este inca raspandita si inradacinata in sanul poporului roman, ea fiind mostenita de la romani.

Sunt 3 asa numite ZANE care vin in noptile fara sot (3,5,7) din prima saptamana de viata a copilului nou-nascut si-i menesc soarta. Se zice ca in timpurile stravechi, aceste ursitoare, erau vazute si auzite cum ursesc, de MOASELE care privegheau nou-nascutii si pe mamele acestora, in aceste zile si chiar de parintii copilului. Din pacate pentru ca moasele au destainuit acest secret, in zilele noastre ele nu mai au acest dar.

Legat de ursitoare, in Transilvania exista inca traditia, ca MOASA care ajuta la nasterea copilului, chiar daca acesta s-a nascut in spital, sa-i puna in camera unde el va sta, imediat dupa ce ajunge acasa, pe o panza alba noua un “blid” cu faina de grau cernuta, sare, o paine, un banut si un caier de lana. Dupa 3 zile si 3 nopti daca ursitoarele au venit, moasa si parintii copilului vor vedea urma lasata de ursitoare pe faina

In Banat, Moldova si Tara Romaneasca, la 3 zile dupa nasterea copilului, se intinde o masa mare cu mancaruri alese: paine, o gaina, vin si 3 banuti, asa numita “cina a ursitoarelor”, existand credinta ca ele trebuie sa fie bine ospatate si platite pentru a fi multumite si a ursi o soarta buna copilului

In Bucovina, MOASA, cum se ingana ziua cu noaptea, pune in camera copilului o lumina, pentru a arde toata noaptea, considerandu-se ca ursitoarele sunt multumite cand gasesc aceasta lumina si ii ursesc copilului o soarta mai buna.

In folclorul romanilor, e prezent motivul, tematica Ursitoarelor.

Ana Munteanu – Ursitoare, ursitoare :

In templul de la Sinca Veche ti se schimba destinul

Loc de rugaciune predacic?

Controversele despre originea templului sunt numeroase. Este acolo o manastire crestina ascunsa, sau un vechi templu dacic ori poate preistoric? Oamenii il considera crestin si, de altfel, lacasul a fost sfintit acum multi ani de catre Inalt Prea Sfintia Sa Antonie Plamadeala, mitropolitul Ardealului. Mai departe de drumul catre biserica ascunsa se afla un fel de amfiteatru ciudat, imposibil de zarit decat dintr-un singur punct, care arata ca un fel de podium perfect circular,a coperit de iarba si inaltat cu circa doi-trei metri fata de restul zonei. Larg cam de 20 de metri, are inauntru un fel de terase concentrice ca intr-o cetate si care, cu siguranta nu pot fi naturale. La ce folosea amfiteatrul? Era cumva locul unor misterioase ceremonii pagane? Sa fie vorba de ruinele unei asezari dacice? Ce legatura exista intre platoul de iarba si templul straniu al carui nume nu se mai stie?

_



Zei necrestini?

Cel mai ciudat lucru din “Biserica cu doua altare” de la sinca este simbolul cioplit in locul cel mai indepartat de intrare, un loc unde lumina de-abia ajunge. Straniul simbol, nemaiintalnit nicaieri in aceasta forma, reprezinta pentagrama marilor magicieni, avand in mijloc semnul “Yin – Yang”, semnul filozofiilor Extremului Orient. Oare ce putea insemna aceasta alaturare de simboluri? Caror zei se inchinau constructorii “Templului Ascuns”?

Semne de intrebare:

De ce alcatuirea de piatra are doua altare? Au fost aici doua biserici sau una? Oricum, nu exista nicaieri in lume o biserica crestina cu doua altare.

Cat de vechi este templul? Vechimea sa este estimata intre 250 si 1500 de ani, dar sunt voci care il dateaza la 7000 de ani.

Cine l-a sapat? Unii spun ca este o manastire crestin-ortodoxa, in timp ce alti cercetatori sustin ca este dacica sau chiar predacica, deoarece la altar se mai pot vedea inscriptii necrestine, intr-o limba necunoscuta.

De ce turla acestei biserici este sub forma de trunchi de con si de ce se vede doar dinauntru, nu si din afara?

De ce inauntrul templului nu exista nici un insemn crestin?

Cum a ajuns pe peretele cel mai indepartat, in locul cel mai intunecat din templu, pentagrama, simbolul Kabbalei si al marilor alchimisti?

Cine a sapat semnul Yin-Yang, langa locul unde se spune ca apar cel mai des globurile de lumina si silueta fetei in alb?

Apar aici lumini sferice? Ele sunt fulgere globulare sau aici este unul din acele “noduri energetice” cu incarcatura cosmica

Nicoleta Cojocaru – Spune-mi ursitoare mie :

Triunghiul Omu, Racos, Banita este si el un triunghi dreptunghic, construit pe axele geografice N-W. Pe linia Sona-Omu se afla templul dacic de la Sinca-Veche,  constructie “subpaminteana” dotata cu o secanta gigantica, figuri geometrice si ochi “chinezesti”. Tocmai acest “ochi” ne permit sa citim cartile tehnologice ale dacilor.



b) valorile culturale: monumente istorice, traditii, constructii moderne, manifestari cultural artistice

c) structura sociala a zonei: eterogenitatea si disponibilitatile fortei de munca, originalitate, nivel de trai

d) conditii economice: infrastructura, dezvoltarea economico sociala a zonei, nivelul de trai

e) legislatia si reglementarile in vigoare pot avea rol stimulator sau restrictiv functie de regimul juridic al fiecarui perimetru (T.V.A. pentru servicii turistice in Bulgaria 9 %)                                                 C) Functie de gradul de polarizare a elementelor ofertei

a) concentrarea valorilor turistice pe areale de suprafata redusa (insule)

b) dispersarea valorilor turistice pe teritorii relativ intinse: Coasta Marii Mediterane, Coasta de Azur             Dupa identificarea resurselor se trece la evaluarea resurselor, care consta in determinarea gradului de atractivitate al zonelor si stabilirea prioritatilor, valorificarea lor in plan turistic, astfel se antreneaza in circuitul economic resursele si se dezvolta baza tehnico materiala a turismului. Evaluarea se face in functie de:

a) caracteristicile resurselor

b) tendintele si particularitatile cererii                                                        Pentru aprecierea valorii intrinseci a resurselor se utilizeaza indicele de atractivitate al zonei i ia valori de la 1 la n si reprezinta numarul componentelor resurselor turistice. Q este ponderea fiecarui element (%). C este nivelul calitativ al elementului. Valoarea sau ponderea fiecarui element se stabileste pe baza notelor acordate de o echipa de specialisti pentru fiecare caz. Exemplu: poate fi egal cu 1. - 0,35 pentru atractiile naturale - 0,30 pentru bogatia cultural istorica - 0,25 pentru dotarile turistice - 0,10 pentru caile de acces Pentru nivelul calitativ C = 1 este indice de atractivitate scazut. Pentru nivelul calitativ C = 2 este indice de atractivitate mediu. Pentru nivelul calitativ C = 3 este indice de atractivitate inalt. Cercetarea are un anumit grad de subiectivitate, ceea ce impune completarea informatiilor cu particularitatile cererii. In tara noastra s-au delimitat 5 zone avand in vedere distribuirea spatiala a potentialului turistic: 1) litoralul Marii Negre si Delta Dunarii 2) Carpatii Orientali 3) Carpatii Meridionali 4) Muntii Banatului si Apusenii 5) zonele periurbane Institutul de Economie, Comert Interior si Turism (I.E.C.I.T.) a identificat elementele componente ale ofertei si s-au structurat in categorii omogene 150 de elemente concentrate in 9 grupe: 1) patrimoniul turistic natural 2) patrimoniul cultural turistic 3) cai si mijloace de comunicatie 4) baza materiala a turismului 5) activitate turistica 6) potential demografic 7) potential economic 8) gradul de poluare si degradare a mediului 9) clasificarea turistica a localitatilor (statiuni turistice de interes local si national)




Tehnologia amenajarii teritoriului

Derularea unei actiuni de amenajare turistica presupune dupa argumentarea necesitatii si oportunitatii deciziei si delimitarea teritoriului, elaborarea conceptiei de organizare a teritoriului si potrivit acesteia a programului noilor localizari. Conceptia de organizare a spatiului variaza functie de datele tehnice ale teritoriului, dar si de nivelul si modul de abordare a proiectului de amenajare. Putem avea: - abordare intraregionala - abordare nationala - abordare regionala - abordare locala - abordare sectoriala Functie de modul de angajare si solutionare a problemelor exista: - o abordare traditionala, in care se realizeaza echipamentele punct cu punct. Exemplu: construirea unui drum si apoi port de agrement sau partie, in care proiectele sunt independente pentru fiecare obiectiv. - o abordare sistematica (globala) cu analiza tuturor factorilor de amenajare realizandu-se in paralel obiectivele turistice. Ca documentatie presupune anteproiect, proiect initial, proiect final si proiect operational. Continutul programului de amenajare se refera in mod deosebit la inzestrarea turistica a teritoriului. Avem doua elemente principale: A) elemente functionale

1) Resedinta este locul cel mai important in plan teritorial, constituie punctul fix fata de care se orienteaza turistul, dar si componentele echipamentului statiunii. Cuprinde mijloace de cazare: hotel, motel, camping, locuinte particulare. Elemente de caracterizare: marime, confort, gama de servicii.

2) Restaurantele + resedinta asigura serviciile de baza. Se caracterizeaza prin amplasament, varietate tipologica, grad de confort, marimea si localizarea restaurantelor functie de dimensiunile resedintei, serviciile sunt adaptate functie de categoria de turisti.

3) Serviciile: comerciale, materiale (reparatii), medicale etc.

4) Infrastructura generala constituita din cai si mijloace de transport este axa centrala a sistemului turistic dintr-o statiune. B) Elemente recreative

1) Spatii deschise: plaje, locuri de plimbare, paduri, parcuri, oglinzi de apa

2) Amenajari sportive: instalatii nautice, partii si instalatii de transport pe cablu, terenuri de sport

3) Monumente, vestigii cultural – istorice: palate, castele, cetati

4) Echipamente de cultura, muzee, sali pentru spectacole, cluburi

5) Organizari de manifestari cultural artistice si sportive.


AMENAJAREA TURISTICA A TERITORIULUI – C 5   5 – XI – 2007

Pentru stabilirea dimensiunilor optime a localizarilor se opereaza cu urmatoarele norme de utilizare, ce permit:

a) determinarea capacitatii zonelor turistice (numar de persoane). Se fundamenteaza pe caracteristicile functionale ale suprafetelor;

b) se utilizeaza pentru determinarea nevoii de locuinte (spatii de cazare) in raport cu functia si destinatia zonei (functie de formele de turism practicate);

c) permite evaluarea si determinarea capacitatii mijloacelor de transport, cailor de rulare si terminale (gari, aerogari, autogari);

d) normele de utilizare permit evaluarea si determinarea zonei unde se vor derula activitati de loisir: plaje, pante de schi, drumuri marcate;

e) normele de utilizare permit evaluarea capacitatii teritoriului in raport cu procesul de urbanizare al tarii.  La elaborarea normelor (standardelor) trebuie sa se realizeze si sa se respecte 3 cerinte fundamentale:

1) pragul de toleranta este elementul de caracterizare al mediului;

2) pragul de confort: respectarea standardelor necesare pentru fiecare turist, limita de densitate a turistilor si a constructiilor pentru a evita supraaglomerarea si diminuarea calitatii resurselor;

3) pragul fizic este limita pentru expansiunea turismului.   Exemplu: Polonia – spatiu de amenajare turistica intensiva circa 150 – 500 locuri de cazare/ km2 Spatii de amenajare turistica extensiva circa 10 – 50 locuri de cazare/ km2 Spatii de amenajare turistica moderata circa 40 – 300 locuri de cazare/ km2 In cazul S.U.A. si Canada modelul de dimensionare a activitatii turistice are urmatoarele trepte:

1) zone de loisir de mare densitate: Hawai

2) zone generale de loisir in aer liber in preajma marilor aglomerari urbane

3) zone cu mediu natural: parcuri, gradini botanice

4) zone naturale de exceptie: parcuri naturale, rezervatii naturale

5) zone primitive

6) zone culturale si istorice                                                               Dupa nivelul de intensitate sau unitati de echipamente turistice/ locuitor avem:

- un teren de sport alocat pentru circa 500 – 2500 locuitori

- un parc urban de 50 hectare la 50.000 locuitori

- un teren de tenis la 2000 locuitori

- in zona montana un teleschi la 500 turisti

- o telecabina pentru o statiune cu peste 3000 de locuri de cazare

- densitatea optima pe hectar 3000 de persoane pentru plaje foarte frecventate

- 1000 de persoane pentru plaje linistite

- 20 de persoane in zone cu parcuri langa ape

- 8 ambarcatiuni de agrement pe 1 hectar oglinda de apa              Blue Flag este un brand al protectiei mediului la cel mai inalt standard; se acorda plajelor si porturilor de agrement de catre Fundatia de educatie pentru mediu, organizatie neguvernamentala internationala cu sediul in Marea Britanie. Plajele ofera garantia unei protectii pentru vizitatori, acordarea se face pentru un sezon de catre un juriu european la propunerea comitetelor nationale avand in vedere 27 de criterii clasificate pe 4 domenii:

1) calitatea apei

2) managementul mediului

3) securitate , servicii si dotari

4) educatie, informare privind mediul inconjurator                                     Exista circa 73.000 de plaje si porturi de agrement raspandite in Europa, Africa de Sud, Noua Zeelanda, Caraibe, Canada. Pentru Europa de Est: Polonia, Slovenia, Croatia, Lituania, Letonia, Bulgaria, Franta, Spania, Italia. In Bulgaria sunt circa 10 plaje Blue Flag, mai ales in Albena si Nisipurile de Aur. In Romania la Mamaia, Eforie Nord, Mangalia, Neptun, Saturn, Venus, pe portiuni aferente de obicei unui hotel. Pentru plajele linistite se aloca circa 28 m2 de nisip pentru turist, pentru cele aglomerate 6 – 8 m2 de plaja pentru turist sau 2 m2 plaja si 8 m2 teren. Pentru partie circa 8,5 m2 pentru fiecare schior. Programele: Super schi in Carpati, Vacanta la tara, Drumul vinului


Amenajarile din zona montana

In functie de elementele naturale si conditiile de accesibilitate se disting 2 tipuri de localizari:

1) sub forma punctelor izolate (centre de receptie turistica de mici dimensiuni distribuite in jurul masivului, de-a lungul vailor sau chiar in interiorul acestuia)

2) sub forma statiunilor. Acestea sunt localizari concentrate cu functionalitate multipla destinate unui numar mare de turisti.                                 Raportat la aceste tipuri de localizari exista 3 forme principale pentru statiunile montane functie de amplasarea echipamentelor fata de masiv: