Spania – management turistic

Proiect Spania – management turistic

SPANIA

Regatul Spaniei (spaniola Reino de España) sau Spania (spaniola España) este o tara situata in sud-vestul Europei. Face parte din Peninsula Iberica impreuna cu Portugalia si Gibraltar. In nord-est se invecineaza cu Franta si Andora de-a lungul Muntilor Pirinei.

Dupa sfarsitul regimului Franco, Spania a devenit o monarhie constitutionala in 1978 cand o noua constitutie a fost adoptata.

Istorie

Incepand cu secol IX i.Hr., celtii, fenicienii, grecii si cartagii au intrat in Peninsul Iberica, urmati de Republica Romana, care a ajuns in secolul II i.Hr.. Limba de acum a Spaniei, religia si sistemul juridic dainuie din perioada romana. Cucerita de vizigoti in secolul V d. Hr. si atacata de mai multe ori in 711 de maurii nord-africani islamici, Spania moderna a inceput sa se formeze dupa Reconquista, eforturile de ai elimina pe mauri, care au ramas aici pana in 1492. In 1492 Regina Isabella I de Castilia a inceput inchizitia spaniola, care a durat peste 300 ani. Acesta a fost si anul in care i-a dat lui Christofer Columb banii pentru prima sa calatorie pe Atlantic spre Lumea Noua'. Pana in 1512, unificarea Spaniei din zilele noastre a fost completa. Totusi, proiectul monarhilor castiliani a fost de a unifica intreaga Iberie, iar acest vis a parut aproape indeplinit, cand Filip al II-lea a devenit rege al Portugaliei in 1580, si al celorlaltor regate iberice (colectiv cunoscute ca si 'Spania' care nu era pe atunci un stat unificat). In 1640, politia centralista a Contelui de Olivares a provocat razboaie in Portugalia si Catalonia: Portugalia a devenit un regat independent din nou, iar Catalonia s-a bucurat de o independenta asistata de Franta, dar pentru scurt timp.

ESEU: Directii ale educarii inteligentei emotionale ESEU: Exercitii corecte biceps (cu imagini) - bicepsul puternic

In secolul XVI, Spania a devenit cea mai puternica natiune din Europa, datorita bunastarii derivate din colonizarea spaniola a Americilor. Dar o serie de razboaie lungi si costisitoare si revolte a inceput declinul puterii Spaniei in Europa. Controversa asupra succesiunii la tron a consumat tara in secolul XVIII (vezi Razboiul Spaniol de Succesiune - important, un stat spaniol centralizat a fost stabilit doar dupa acest razboi), prin ocupatia din partea Frantei in timpul erei napoleonice la inceputul anilor 1800, si a condus la o serie de conflicte armate si revolte intre liberali si suporterii Vechiului Regim in mare parte a secolului XIX; un secol care a reprezentat si pierderea a mare parte din coloniile spaniole din Americi, culminate in Razboiul Spano-American dand 1898.

Secolul XX initial a adus putina pace; colonizarea Saharei de Vest, Marocului Spaniol si a Guineei Ecuatoriale a fost probata ca si un substitut al pierderilor din Americi . O perioada de dictatura (1923-1933) s-a incheiat prin stabilirea celei de A Doua Republica Spaniola.Cresterea polarizarii politice, combinata cu cresterea violentei neverificate, a dus la izbucnirea Razboiului Civil Spaniol in iulie 1936. Urmand victoria fortelor sale nationaliste in 1939, generalul Francisco Franco a condus o natiune epuizata politic si economic.

Totusi, in anii 1960 si anii 1970, Spania a fost transformata gradual intr-o economie industriala moderna cu un sector de turism in crestere. Dupa moartea dictatorului Generalul Franco in noiembrie 1975, succesorul sau desemnat personal, Printul Juan Carlos si-a asumat titlurile de rege si de conducator al statului. El a jucat un rol important in ghidarea Spaniei spre un stat democratic modern, mai ales in opozitia unei incercari de coup d'etat in 1981. Spania a aderat la OTAN in 1982 si a devenit membra a Uniunii Europene in 1986. Dupa moartea lui Franco, vechilor nationalitati istorice - Tara Bascilor, Catalonia si Galicia - li s-a dat o autonomie mare, care, s-a extins spre toate regiunile spaniole.

Politica

Spania este o monarhie constitutionala, cu o monarhie ereditara si cu un parlament bicameral, Cortes sau Ansamblul National. Puterea executiva consista din Consiliul de Ministri prezidat de Presedintele Guvernului (asemanator unui prim ministru), propus de monarh si ales de catre Ansamblul National dupa alegerile legislative.

Puterea legislativa este formata din Congresul Deputatilor (Congreso de los Diputados) cu 350 de mebrii, alesi prin vot popular pe liste-bloc, prin reprezentarea proportionala, destinati sa serveasca timp de patru ani, si un Senat sau Senado cu 259 de locuri din care 208 formate din alesi directi pe baza votului popular si ceilalti 51 trimisi de legislaturile locale pentru a servi tot timp de patru ani.

In 2003, Spania discuta cu Regatul Unit despre Gibraltar, o mica peninsula care si-a schimbat posesorul in timpul Razboiului Spaniol de Succesiune in 1714. Discutiile se refera la impartirea suveranitatii asupra peninsulei, subiect al unui referendum constitutional al gibraltarienilor, care si-au exprimat opozitia fata de orice act de supunere fata de Spania.

Spania este, in prezent, statul autonomiilor, formal unitar, dar, de fapt, functionand ca o federatie de Comunitati Autonome, fiecare cu puteri si legi diferite (de exemplu unele au propriile lor sisteme educationale si de sanatate, altele nu). Exista unele probleme cu acest sistem, de vreme ce unele guverne autonome (acelea conduse de partide nationaliste) incearca un tip mai federal de relatii cu Spania, in timp ce guvernul central incearca sa reprime ceea ce unii vad ca si o autonomie excesiva a unor conmunitati autonome (ex. Tara Bascilor si Catalonia).

Terorismul este o problema in Spania de astazi, de cand ETA (Libertatea si Pamantul Basc) incearca sa castige independenta basca prin mijloace violente, incluzand utilizarea bombelor si a crimelor. Desi guvernul autonom basc nu asista o astfel de violenta, diferitele aproprieri de problema sunt o sursa de tensiune intre guvernele central si basc.

Harta Spaniei

Comunitatile autonome din Spania

Comunitati autonome

Spania este compusa din 17 comunitati autonome (comunidades autónomas).

• Andaluzia (Andalucía)
• Aragon (Aragón)
• Asturias
• Insulele Baleare (Islas Baleares / Illes Balears)
• Tara Bascilor (País Vasco / Euskadi)
• Insulele Canare (Islas Canarias)
• Cantabria
• Castilia-La Mancha (Castilla-La Mancha)
• Castilia-Leon (Castilla y León)
• Catalonia (Cataluña / Catalunya)
• Extremadura
• Galicia
• Madrid (Comunidad de Madrid)
• Murcia (Región de Murcia)
• Navarra (Navarra / Nafarroa)
• Tara Valencianor (Comunidad Valenciana / Comunitat Valenciana)

Exista si cinci locuri de suveranitate (plazas de soberanía) pe si langa coasta africana : orasele Ceuta si Melilla sunt administrate ca si orase autonome, o stare intermediara intre orase si comunitati; insulele din arhipeleagul Islas Chafarinas, Peñón de Alhucemas, si Peñón de Vélez de la Gomera se afla sub directa administratie spaniola

Teritoriul de baza al Spaniei este dominat de platouri inalte si de lanturi muntoase ca si Pirineii si Sierra Nevada. Din acesti munti izvorasc mai multe rauri importante, precum Tagus, Ebro, Duero, Guadiana si Guadalquivir. De-a lungul coastelor se gasesc campii aluvionare, din care cea mai mare este Guadalquivir in Andaluzia. Spania se invecineaza la est cu Marea Mediterana (continand Insulele Baleare), la vest cu Oceanul Atlantic, unde se gasesc, pe coasta Africana, Insulele Canare.

Clima Spaniei este in principal temperata si mediteraneana; exista veri calde in interior, mai degraba cu conditii moderate si innorate pe coasta. Iernile sunt innorate si reci in interior, regiunile de pe coasta fiind relativ temperate.

• Parcul National Coto Doñana

Mediul inconjurator

In Spania, emisiile de CO2 au crescut ,din anul 1996 indicele a crescut , Spania nereusind sa respecte Protocolul de la Kioto in legatura cu emisiile de gaze cu efect de sera. Rapoartele despre mediul inconjurator au aparut datorita recomandarilor Organizatiei Natiunilor Unite.

Spania este afectata de un fenomen de accentuare a secetei , intre anii 1880-2000, mai mult de jumatate din acesti ani fiind foarte secetosi. In anii '80 sapte ani au fost desemnati ca fiind secetosi sau foarte secetosi, iar in anii '90, cinci ani au primit acelasi calificativ.

Economie

Economia capitalista mixta a Spaniei suporta un PIB care pe o baza per capita reprezinta 80% din cel al economiilor vest-europene. Guvernul sau de centru-dreapta a lucrat cu succes pentru a castiga aderarea la primul grup de tari ce au lansat moneda unica europeana pe 1 ianuarie, 1999. Administratia lui Jose Maria Aznar a continuat sa advoce liberalizarea, privatisation, si deregularea economiei si a introdus unele reforme pentru taxe in final. Somajul a scazut vizibil sub administratia lui Aznar, dar ramane cel una din cele mai mari rate din Uniunea Europeana, la 13%. Guvernul incearca sa faca progrese viitoare in schimbarea legilor de munca si reformare schemelor de pensie, care sunt cheia sustinerii atat a avansarii economiei interne a Spaniei, cat si a competitivitatii externe intr-un mediu cu o moneda unica.

Demografie

Se poate spune ca Spania este compusa din multe natii dar a adoptat cultura castiliana ca sa fie cea spaniola, desi exista o crestere a recunoasterii a altor nationalitati inauntrul tarii, ca si a celei baste.

Patru limbi importante sunt vorbite in Spania, care sunt limbi oficiale in anumite regiuni:

• spaniola (castellano sau español), limba oficiala in intreaga Spanie.
• catalana (català sau valencià) in Catalonia (Catalunya), Insulele Baleare (Illes Balears), si parti ale comunitatii autonome Calencia (València, unde limba este denumita valenciana).
• basca (euskara) in Tara bascilor (Euskadi), si parti din Navarra.
• galiciana (galego) in Galicia (Galiza).

Catalana, galiciana si castiliana, mai comun denumita 'spaniola', sunt descendente ale limbii latine si au propriile lor dialecte; exista de asemenea si alte dialecte romanice, ca si asturiana sau Bable in Asturias si parti din León, aragoneza in o parte din Aragón, si araneza (o varianta gascono-occitana) in Val d'Aran la nord-vest de Catalonia. Spaniola vorbita in Americi este descendenta a dialectului spaniol vorbit in sud-vestul Spaniei.

Religia

Spania este o tara aconfesionala, adica nu are o religie nationala, libertatea religioasa fiind garantata de Constitutie.

Catolicismul este religia predominanta in Spania. Un procent de 79.4 % din populatie se declara de religie catolica , conform unui studiu al Centrului de Investigatii Sociale realizat in anul 2005 . Dupa catolici, agnosticii si ateii reprezinta 17% din populatia tarii, alte religii minoritare reprezentand 2.3% din populatie.

Este important faptul ca multi spanioli se declara catolici desi nu sunt practicanti. Conform unui studiu realizat de New York Times in 19 aprilie 2005, doar 18% din spanioli merg in mod regulat la slujba. In randul persoanelor sub 30 de ani, procentul scade la 14%.

Dupa numarul de membri, a doua religie este cea musulmana . Datele arata ca 800.000 de persoane sunt de religie islamica. Urmeaza Martorii lui Iehova, cu 103.784 de credinciosi. Exista de asemenea si o comunitate protestanta care are aproximativ 50.000 de membr, si de asemenea mai traiesc in Spania aproximativ 20.000 de mormoni. Comunitatea iudaica nu depaseste 15.000 de membri.

Cultura

sinonime in spaniola: https://www.qsinonimos.com/

• Spanioli celebri
• Literatura spaniola
• Bucataria spaniola
• Fotbalul spaniol
• Coride

Calcularea indicatorilor turistici :

1.Densitatea turistica:

D pop 2003=50.854.000/39.500.000=1,28 turisti/loc

D pop 2004=52.430.000/39.500.000=1.32 turisti/loc

D pop 2005=55.577.000/39.500.000=1.40 turisti/loc

D supr 2003=50.854.000/504.750=103.83 turisti/km²

D supr 2004=52.430.000/504.750=103.87 turisti/ km²

D supr 2005=55.577.00/504.750=110.10 turisti/ km²

2. Incasarera mediei pe turism:

I medie 2003=35.047.000/50.854.00=0.63€/turist sosit

I medie 2004=36.376.000/52.430.000=0.69€/turist sosit

I medie 2005=38.495.000/55.577.000=0.70€/turist sosit

3. Indicile modificarii cererii turistice:

Ce 2004/Ce 2003*100=52.430.000/50.854.000*100=103%

Ce 2005/Ce2004*100=55.577.000/52.430.00*100=106%

4. Durata medie a sejurului:

S mediu 2003=131.710.000/50.854.000=2.58 zile

S mediu 2004=183.500.000/52.430.000=3.5 zile

S mediu 2005=245.600.000/55.577.000=4.41 zile

5. Gradul de ocupare:

CUC 2003 =131.710/(1.415.922*365)*100=24.84%

CUC 2004=183.500.000/(1.511.592.*356)*100=33.26%

6. Cheltuiala medie pe turist sosit:

Ch 2004=6.600.000/52.430.000=0.12€

7. Evolutia inoptarilor:

In 2003-2004=183.500.000/131.710.000*100=139,3%

In 2004-2005=245.600.000/183.500.000*100=133.8%