Infrastructura generala și specifica

Infrastructura generala și specifica

Alaturi de cadrul natural spectaculos și de elementele de atractie, desfașurarea activitatii turistice presupune și existenta unor resurse materiale adecvate, capabile sa asigure satisfacerea cerintelor turiștilor pe durata și cu ocazia realizarii vaiajelor. Aceste mijloace sunt cunoscute sub denumirea generica de infrastructura și se prezinta intr-o structura diversa, adaptata specificului

nevoilor turiștilor. [1]

Infrastructura detine un loc important in cadrul ofertei turistice, contribuind in mare masura la organizarea și dezvoltarea turismului. Aceasta contine totalitatea unitatilor de cazare și celor de alimentatie publica, a mijloacelor de agrement, transport, unitati terapeutice și alte servicii care au rolul de a satisface cererea publica și de a multumi potentialii turiști.

Infrastructura generala cuprinde pe lȃnga retelele de transport (drumuri publice, cai ferate și aeroporturi), ce au rolul de a permite accesul in zonele de vacanta și de a reduce timpul de deplasare, și retelele de utilitati. Vorbim aici de sistemul de alimentare cu apa, gaz, energie electrica și termica, sistemul de canalizare, care trebuie sa ofere turistului cele mai adecvate conditii in care acesta sa iși desfașoare vacanta. Lȃnga toate acestea iși fac loc și serviciile auxiliare desfașurate de catre stat și cele private (servicii bancare, comerciale etc.)

Carpații Romaniei se caracterizeaza printre altele și prin accesibilitate. Deoarece zona montana prezinta un grad de accesibilitate mai redus, caile rutiere sunt cele care permit cel mai bine turiștilor sa ajunga acolo unde iși doresc. Ȋn Romȃnia pe lȃnga faptul ca exista destul de putine șosele ce strabat zonele montane, acestea nu se gasesc nici intr-o stare foarte buna, care sa favorizeze accesul turiștilor spre anumite destinatii.

Reteaua de linii ferate favorizeaza in mare masura accesul in zonele montane, trenul ramȃnȃnd cel mai solicitat și mai popular mijloc de transport utilizat in turismul romanesc. Exista 6 linii de cale ferata ce realizeaza legaturi intre anumite zone ale tarii și care faciliteaza accesul catre zona de munte și anume: Suceava-Dej, Adjud-Dej, Ploiești-Brașov, Babeni-Sibiu, Tȃrgu Jiu-Deva și Drobeta Turnu Severin-Caransebeș.

Pentru a avea acces la unele zone montane turiștii pot apela și la transportul aerian. Cu toate ca se afla la distante mai mari de zonele de munte, s-a observat oarecum ca turiștii straini sunt cei care se indreapta mai mult spre acest mijloc de transport. Pentru turismul montan romȃnesc opereaza cateva aeroporturi din orașe situate la distante mai puțin indepartate de zona montana precum: Cluj Napoca, Suceava, Sibiu, Baia Mare, Tȃrgul Mureș, Bucuresti și Bacau.

Infrastructura generala nu este insa suficienta, pentru desfașurarea corespunzatoare a vacantei un grad ridicat de importanta avȃndu-l infrastructura specifica, ce are rolul de a crea conditii optime pentru turiști, de a satisface intr-o masura cȃt mai mare cerintele lor.

Pentru turismul montan infrastructura specifica se refera in principal la totalitatea structurilor de primire turistica, la unitatile de alimentatie și agrement. La acestea se adauga mijloacele de transport pe cablu, pȃrtiile pentru practicarea sporturilor de iarna precum și cabanele și refugiile turistice montane.

Componenta infrastructurii specifice, cu cel mai mare grad de importanta pentru turiști și fara de care nu poate avea loc un consum turistic, este reprezentata de reteaua unitatilor de cazare, aceasta fiind cea care raspunde la necesitatea de baza a turistului și anume innoptarea.

Pentru a analiza capacitatea de primire turistica in zona montana, se are in vedere evolutia numarului de unitati de primire turistica, precum și a capacitatii existente și a celei in functiune.

Ȋn zona montana unitatile de cazare prezente sunt diverse și ofera turiștilor o serie de facilitati de odihna, recreere, tratament și agrement. La nivelul anului 2012, in zona de munte functionau aproximativ 1377 unitati de primire turistica, ceea ce reprezinta circa 23,6 % din numarul total al unitatilor de cazare inregistrate pe teritoriul Romȃniei - 5821 unitati de cazare (vezi tabelul nr. 2.1).

Tabel nr. 2.1 Evolutia capacitatii de primire turistica in zona montana

	Structuri de primire		Capacitate Existenta		Capacitate in functiune		Indicele de utilizare neta a capacitații
Anul	Numar (unitati)	In/0	Numar	In/0	Numar (Mii locuri-zile)	In/0	Zona montana
					Eseu: Terenuri de golf – Clasificari, stil, arhitectura Referat: Intretinerea parasutelor

Sursa: INS, Breviarul Statistic al Romaniei, anul 2012

Astfel in perioada celor 5 ani analizati, respectiv 2008-2012 se observa o tendinta de creștere atȃt a numarului de unitati de cazare, cȃt și a capacitatii existente și in functiune (vezi tabelul nr. 2.1), in ciuda crizei economice din anul 2008. Turismul montan nu a avut foarte mult de suferit in aceasta perioada, singura scadere a unitatilor de primire fiind inregistrata la nivelul anului 2010, insa cu o pondere foarte redusa.

Ȋn ceea ce priveste indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare turistica in functiune in structurile de primire turistica din zona montana, acesta a atins in perioada analizata (2008-2012) un nivel mediu de 19%, cea mai inalta valoare a acestuia inregistrandu-se in anul 2008 (24%).

Tabelul 2.2 Evolutia unitatilor de cazare pe tipuri de structuri in zona montana

Sursa: INS, Breviarul Statistic al Romaniei, anul 2012

Cu privire la structura unitaților de cazare pe tipuri numarul spatiilor de cazare pe tipuri, se poate observa ca in zona montana predomina pensiunile agroturistice, cu o pondere de 43% din totalul unitatilor, pensiunile turistice (21%) , urmate de hoteluri (12%), vile turistice (11%) și cabane turistice, cu o pondere mai mica(6%), (vezi fig. nr. 2.1).

Ponderi foarte scazute, aproape nesemnificative se inregistreaza in cazul celorlaltor tipuri de unitati. Se observa astfel ca cei mai multi dintre turiști se indreapta catre unitatile de cazare mai accesibile din punct de vedere al costurilor.

Figura 2.1 Tipuri de structuri de primire turistica in zona montana in anul 2012

Sursa: realizat de autor

Un loc important in ansamblul activitații turistice din zona montana revine si bazei gastronomice care in corelație cu cea de cazare, caile de acces si obiectivele de atracție turistica, contribuie la realizarea si la finalizarea actelor turistice. Ȋn stațiunile de munte, rețeaua de alimentație cuprinde in principal restaurante clasice sau cu specific, baruri, bufete sau cofetarii. Cea mai mare parte a acestora sunt repartizate in stațiunile de pe Valea Prahovei si in Poiana Brasov.

Cerințele si exigențele turismului modern, impun mai mult decat oricare alta perioada trecuta, problema agrementului. Pe langa amenajarile pentru practicarea sporturilor de iarna, zona montana se caracterizeaza prin prezența unor terenuri de sport, un numar redus de piscine acoperite, cateva cluburi si sali de jocuri. Deasemenea plimbarile cu barca, hidrobicicletele si platformele de pescuit sunt slab reprezentate in oferta de agremet a zonei.

Alaturi de unitațile de cazare, alimentație si agrement, infrastructura specifica cuprinde

si mijloacele de transport pe cablu si partiile pentru practicarea sporturilor de iarna. Astfel zona montana a Romaniei cuprinde 120 de partii, din care 90 sunt omologate, 7 din acestea sunt dotate cu echipamente pentru zapada artificiala iar 13 au nocturna.

Domeniu schiabil al țarii este pus in valoare prin amenajarea unor partii de schi si prin implementarea unor instalații de transport. Acesta este cu mult mai mic comparativ cu cel din țarile alpine si este prezent in 20 de masive montane, cea mai mare parte a acestuia aparținand județelor Brasov si Prahova (peste 50 % din totalul partiilor).

Cu privire la mijloacele de transport pe cablu, domeniul schiabil al țarii este echipat cu 80 de astfel de instalații si anume: telecabine, telescaune si teleschiuri, toate insumand circa 100 de km lungime. Din cele 60 de masive montane, aproximativ 20 dispun de o anumita echipare tehnica, o dotare mai buna existand in 13 masive printre care: Bucegi, Cindrel, Semenic, Ceahlau, Fagaras, Rodnei si altele.

Ȋn Romania numarul stațiunilor de munte este destul de ridicat, exista 30 de stațiuni montane unde se pot practica diverse sporturi de iarna sau de vara. Astfel, luand in considerare domeniul schiabil cat si facilitațile oferite de acestea, principalele stațiuni montane sunt: Poiana Brasov, Sinaia, Busteni, Predeal, Azuga, Borsa, Vatra Dornei, Paltinis si altele. Pe teritoriul țarii se mai intalnesc si o serie de stațiuni cu suprafețe mai mici ce ofera posibilitați de agrement mai reduse si un numar limitat de unitați de cazare. Cateva exemple ar putea fi: Cheia, Baisoara sau Obarsia Lotrului.