turism - PRODUSUL TURISTIC

ARGUMENT

Turismul ca fenomen economico-social are implicatii pozitive asupra economiei tarilor, ceea ce justifica interesul guvernelor pentru dezvoltarea acestuia. Desfasurarea calatoriei turistice presupune o cerere si, respectiv, un consum de bunuri si servicii specifice, ceea ce antreneaza o crestere in sfera productiei acestora. Totodata, cererea turistica determina o adaptare a ofertei, care se materializeaza, intre altele, in dezvoltarea bazei tehnico-materiale a acestui sector si, indirect, in stimularea productiei ramurilor participante la construirea si echiparea spatiilor de cazare si alimentatie, modernizarea retelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport, de instalatii pentru agrement.

Turismul este cunoscut ca fiind cea mai larga industrie. Veniturile sale au o proportie semnificativa in economia multor tari si este una din cele mai mari producatoare de locuri de munca. Contributia sa la PNN, angajarea si dezvoltarea regionala sunt bine documentate, spre deosebire de alte sectoare, este prevazut sa creasca in importanta in urmatoarele decenii ca urmare a cresterii timpului liber. In turism informatia are un rol, foarte important, de fapt informatia a fost descrisa ca fiind “sangele” unei industrii, fara care un sector nu poate functiona. Turistii au nevoie de informatie inainte de a pleca in calatorie pentru a-i ajuta sa planifice si sa aleaga intre optiuni, si de asemenea se observa cresterea nevoii de informatie in timpul calatoriei ca o tendinta spre cresterea calatoriilor independente. Aceasta cere de asemenea informatii reflectand surse subtile: vacanta anuala si chiar week-end-ul sunt mai mult asociate cu enormul risc financiar si emotional.

Este de asemenea stabilit din punct de vedere geografic ca turistii trebuie sa circule – sa consume produsul – pentru a experimenta ceea ce cumpara. Alte doua caracteristici sunt complexitatea si interdependenta. Produsele turistice individuale sunt diverse, si in multe cazuri eterogenitatea este cea care le face atractive in primul rand. In completare, produsele turistice sunt rar cumparate individual, iar combinarile diferite si permutarile rutelor turistice alternative, modul de transport, timpul si casele de recreere fac decizia de calatorie dificila chiar si pentru cei initiati. Furnizorii, de aceea, infrunta o provocare, pe care Kaven poetic a descris-o ca incercand “sa castige identitate cu milioane de potentiali clienti acoperind toata gama de venituri, interese, cunostinte, nevoi.”

Lucrarea este concentrata in doua capitole, fiecare analizand un subiect in distributia produselor turistice.

Capitolul I analizeaza elementele mixului de marketing, prezentand principalele canale de distributie.

Capitolul II prezinta un studiu de caz cu tema Distributia produselor turisrice in zona Barlad.

CUPRINS

ARGUMENT

Capitolul I : PRODUSUL TURISTIC .

1.1  PRODUSUL TURISTIC. CONTINUT, CARACTERISTICI

1.2. ETAPELE CONCEPERII UNUI PRODUS TURISTIC..

CAPITOLUL II : CATEGORII DE PRODUSE TURISTICE

2.1 SEZONALITATEA PRODUSULUI / SERVICIUL TURISTIC.

2.2 POLITICA DE PRET SI RELATIA CALITATE-PRET.

2.3 POLITICA DE PROMOVARE SI COMERCIALIZARE A PRODUSULUI TURISTIC..

2.4 PRINCIPALELE MIJLOACE PUBLICITARE

2.5 CANALE DE DISTRIBUTIE ALE UNUI PRODUS TURISTIC.

CONCLUZII SI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIA

CAPITOLUL I PRODUSUL TURISTIC

1.1 PRODUSUL TURISTIC- CONTINUT, CARACTERISTICI

Produsul turistic este o combinatie in variante multiple a :

Elementele de atractivitate (resurse turistice naturale si antropice) pe care le ofera o zona (destinatie data);

Serviciilor specifice (rezultat al actiunilor fortei de munca asupra bazei materiale generale si specifice).

In sens restrans,prin produs turistic se intelege totalitatea bunurilor si serviciilor oferite turistilor de una sau mai multe intreprinderi turistice (agentii de turism sau prestatori directi – hotel, restaurant etc.).

Produsul turistic este deci o forma de comercializare a ofertei turistice. Elementele sale componente (transport, cazare, alimentatie, agreement, tratament balnear s.a.) putandu-se comercializa sub forma de pachet turistic sau separate.

In functie de motivatia calatoriei, perioada (sezon, pre, post si extrasezon) si particularitatile segmentului de turisti, ponderea celor doua grupe – elemente de atractivitate si prestatiile de servicii, difera. De exemplu, exista produse turistice in componenta carora primeaza elementele de atractivitate (practicarea curei heliomarine: marea, soarele, temperature apei, turismul cultural) si altele in cadrul carora primeaza serviciile (turism de congrese, turism ocazional de cazinouri).

Posibilitatile multiple de combinare a elementelor de atractivitate ciu prestarile de servicii ofera posibilitatea diferentierii produselor turistice contribuind si la sporirea gradului de atractivitate a produselor turistice oferite chiar in cadrul aceleiasi destinatii de vacanta sau forme de turism.

PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE PRODUSELOR TURISTICE

Produsele turistice se deosebesc semnificativ de produsele celorlalte ramuri ale productiei materiale prin urmatoarele caracteristici:

Sunt eterogene – rezultat al dependentei serviciilor de dotari materiale si persoana prestatorului;

Sunt complexe – rezultat al combinarii in variante multiple a elementelor componente;

Sunt nestocabile – elementele pe care le compun (exemplu: locurile din avion, zapada, noptile de cazare, etc.) nu pot fi stocate;

Se produc pe masura ce se manifesta consumul;

Au caracter sezonier, cu exceptia reuniunilor, afacerilor si, partial, turismul de sfarsit de saptamana sau cel balnear.

1.2ETAPELE CONCEPERII UNUI PRODUS TURISTIC

Conceperea unui prous turistic presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

1.     Culegerea informatiilor despre

Cerere: motivatii de calatorie, venituri disponibile, timp liber, varsta, categorie socio-profesionala, gusturi turistice, etc.;

Oferta concurentei: produsele turistice oferite, preturile si tarifele practicate, etc.;

Analiza propriei oferte comparativ cu cea a concurentei;

Componentele care vor fi incluse in propria oferta: obiective turistice variate, baza materiala specifica si serviciile oferite, posibilitatile de acces

ESEU: Directii ale educarii inteligentei emotionale ESEU: Exercitii corecte biceps (cu imagini) - bicepsul puternic

2.     Selectarea obiectivelor turistice , serviciilor oferite si unitatilor prestatoare in functie detipologia clientelei si particularitatile cererii.

3.     Combinarea (pornind de la rezultatele studierii cererii) si ansamblarea componentelor produsului turistic (organizarea preliminara) – realizate cu mult inainte de exprimarea cererii- in care tour-operatorul alege: destinatia, mijlocul de transport, unitatile de cazare, alimentatia, alte servicii incluse in pachet, daca grupul va beneficia de asistenta turistica realizata de catre ghid pe tot parcursul calatoriei etc.

4. Asigurarea serviciilor necesare pe tot parcursul calatoriei. Pentru aceasta agentie de turism:

- incheie contracte, conventii, minute de prestatorii directi de servicii turistice;

emite comenzile de rezervare.

In cazul produselor turistice de tip tour aceasta etapa presupune alegerea itinerariului si intocmirea programului turistic.

5.     Determinarea (calculul) pretul produsului turistic:

pornind de la costul serviciilor de transport, cazare, alimentatie etc.

de la celelalte elemente de calcul coform legii (commission,TVA, asigurari, contributia de participare la fondul de dezvoltare si promovare a turismului).

6. Promovarea produsului turistic:

realizarea si distribuirea brosurilor, pliantelor, afiselor turistice etc;

publicitate prin mass-media

7.     Lansarea produsului turistic pe piata – un sir de actiuni prin care agentia isi face cunoscute produsele pe plan local si national.

CAPITOLUL II CATEGORII DE PRODUSE TURISTICE

Principalele categorii de produse turistice oferite de o agentie de turism sunt:

a) circuite;

b) sejururi (pachete de vacanta);

c) croaziere;

d) produse tematice

La acestea se adauga: rezervari pe liniile aeriene sau in hoteluri, vanzari de bilete pentru orice mijloc de transport terestru, marin sau aerian, servicii de primire (“meeting” sau “transfer”, inchirieri de autoturisme, asigurari pentru plecari in strainatate s.a.)

Sejururile – reprezinta un pachet de servicii oferit turistilor pentru petrecerea vacantelor intr-o statiune turistica. Acest tip de produs turistic presupune ramanerea in aceasta statiune.

Forme:

-sejururi cu pensiune completa de tipul:

* formulei traditionale pentru hotelurile din statiunile turistice;

* formulei moderne propusa de cluburile de turism care adauga un program de animatie si de sporturi.

-sejururi comercializate in formula: demipensiune, cazarea + mic dejun sau doar simpla cazare.

Circuitele – sunt un produs turistic vandut de o agentie de turism grupurilor organizate sau turistilor individuali care presupune vizitarea pe parcursul acestora a unor obiective turistice, regiuni sau tari.Alaturi de transport, pachetul de servicii poate include cazare in formula pensiunii complete, demipensiune, cazare + mic dejun. Cel mai utilizat mijloc de transport este autocarul.

Croazierele – reprezinta un tur realizat cu vaporul care include un pachet de servicii de vacanta oferite de un hotel plutitor: transport, cazare, alimentatie si o multitudine de posibilitati de divertisment: baruri, restaurante (servirea mesei 24 de ore din 24) sala de fitnes, cinema, cazinouri.

Paralel cu acestea s-au dezvoltat si multe produse noi care ofera transport si cazare combinate cu servicii specializate pentru diferite grupuri:

Vacante sportive (sky, golf, pescuit);

Vacante cu sejururi de tratament pentru sanatate;

Calatorii de aventura;

Incentive;

Pentru conferinte etc.

2.1 Sezonalitatea produsului / serviciului turistic

Una dintre principalele caracteristici ale produsului turistic o reprezinta existenta unor oscilatii sezoniere ale cererii si implicit ale producerii serviciilor turistice. Aceste oscilatii sezoniere se caracterizeaza printr-o mare concentrare a fluxurilor de turisti in anumite perioade ale anului calendaristic si printr-o reducere importanta a acestora sau chiar o stopare a sosirilor de turisti.

Deci in evolutia cererii si a circulatiei turistice de-a lungul unui an exista trei etape:

-sezonul (cu un varf sau chiar doua in cazul activitati bisezoniere) caracterizat prin intensitatea maxima a cererii:

-inceputul si sfarsitul sezonului (perioadele de pre – si post- sezon) in care cererea este mai putin intensa, cu tendinte de crestere sau descrestere, dupa caz;

-extrasezonul in care are loc o reducere substantiala sau chiar incetarea activitatii turistice.

Sezonalitatea are consecinte directe atat asupra dezvoltarii turismului cat si asupra altor ramuri ale economiei nationale a caror evolutie se afla in legatura cu dezvoltarea turismului.

Consecintele sezonalitatii cererii produsului turistic determina:

-fie utilizarea incomplete a bazei materiale si a fortei de munca cu efecte negaticve asupra posibilitatii recuperarii cheltuielii (in perioadele cu cerere redusa)

-fie suprasolicitarea mijloacelor de transport, a spatiilor de cazare, alimentatie si a celorlalte categorii de spatii care asigura prestarea serviciilor turistice precum si a personalului de servire, ceea ce influenteaza calitatea serviciilor oferite care, in final, provoaca nemultumire turistilor.

2.2 Politica de pret si relatia calitate – pret

Politica de pret

Alaturi de produs, pretul se inscrie intre elementele fundamentale ale politicii de marketing turistic, el avand rolul decisiv in luarea deciziei de cumparare.

De aceea, la stabilirea preturilor si tarifelor trebuie sa se porneasca atat de la costurile prestatiilor oferite cat si de la piata.

In concluzie, la fundamentarea preturilor se iau in considerare urmatoarele elemente:

Costurile facute pentru producerea prestatiilor turistice;

Elasticitatea cererii (variatia acesteia in functie de modificarile cererii si tarifelor);

Ofertele, preturile si tarifele agentiilor concurente.

Multitudinea de combinatii a elementelor componente ale produsului turistic (resurse naturale si antropice si prestatii turistice) reflecta intr-o paleta larga de preturi si tarife accesibile unui mare numar de consumatori poate constitui un atu pentru o agentie de turism.

In domeniul preturilor si tarifelor, practica turistica cunoaste mai multe strategii:

1.Strategia tarifelor forfetare (globale, “totul inclus’’) in care se ofera turistilor un pachet minimal de servicii obligatorii (transport, transferuri, pensiune completa, excursii in cadrul sejurului etc.), la un nivel determinat de confort si un prêt mai redus.

Ca variante ale acestei strategii sunt aranjamentele tip demipensiune sau numai cazare si mic dejun, lasand turistului libertatea de a-si alege unitatea de alimentatie.

2.Strategia tarifului ridicat care poate fi practicata:

In cazul unei oferte exclusive sau limitate din punct de vedere concurential, de exemplu: Delta Dunarii, manastirile din Nordul Moldovei, programele “Dracula”, tratamentele balntare care folosesc resurse naturale limitate.

In cazul unei oferte de lux, cu un grad ridicat de confort, accesibila numai anumitor categorii de turisti.

3.Strategia tarifului scazut, moderat poate fi folosit ca:

Strategie “de lansare”, “de impulsionare”- tactica de patrundere pe piata fiind aplicata in general de agentiile de turism pentru un produs turistic determinat si pentru o perioada limitata de timp, urmand ca atunci cand pozitiile au fost consolidate tariful sa creasca la un nivel cat mai competitiv.

Aceasta strategie poate provoca insa si retineri din partea unei categorii de clientela din neincredere in calitatea serviciilor oferite sau din considerente de prestigiu.

strategie de stimulare a cererii de servicii destinate unor anumite segmente de clientela cu venituri mai modeste (ca urmare a tendintei tot mai pronuntate de patrundere in circulatia turistica a acestor categorii de consumatori). Se includ aici: turismul de masa, turismul social, turismul de tineret; acestor turisti li se acorda servicii de o clasa de confort adecvata puterii lor de cumparare datorita folosirii unor capacitati complementare de cazare si a unor meniuri standard.

Ea se combina cu strategia diferentierii pe sezoane a tarifelor, completata cu strategia diferentierii pe segmente de turisti (personae de varsta a 3 a si familii cu copii carora li se poate acorda o serie de facilitate la serviciile de transport, cazare, masa, si agreement).

4.Strategia tarifelor diferentiate – este tactica aplicarii unor preturi si tarife care se diferentiaza dupa:

criterii temporale (sezon, extrasezon, pre- , post – sezon);

natura ofertei;

gradul de confort (produse turistice de lux);

continutul sau componentele pachetului de servicii.

5.Strategia tarifelor psihologice, de exemplu 495 euro in loc de 500 de euro, in care presupusa pierdere se compenseaza printr-un numar mai mare de inscrieri datorita situarii tarifului sub pragul psihologic de 500 euro.

6.Strategia tarifului de monopol care se poate utilize in cazul unor produse turistice in exclusivitate (exemple: programul Dracula sau tratamente  “geriatrice”).

Aceste oscilatii sezoniere sunt provocate de:

-cauze naturale ca : pozitia geografica a unei zone sau statiuni, succesiunea anotimpurilor, conditiile de clima (care fac ca resursele naturale sa nu aiba aceeasi valoare tot timpul anului). Aceste cause au rolul determinant in manifestarea caracterului sezonier al cererii.

-cauze (conditii) economico – organizatorice cum sunt: structura anului scolar, regimul concediilor platite si durata lor s.a.

Pentru zonele geografice cu o clima temperate, asa cum este si a Romaniei, au fost identificate trei tipuri de variatii sezoniere:

v    activitatea turistica se concentreaza intr-o perioada (sezon) datorita faptului ca oferta intruneste optimul calitatii o singura data pe an si o durata limitata. Acest tip de sezonalitate este specific pentru tara noastra produsului turistic litoral unde cererea si consumul se manifesta in intervalul mai-septembrie cu un maxim in perioada 15 iunie – 15 august, in celelalte luni ale anului cererea este sporadica (pentru tratament sau diverse evenimente ) sau lipseste complet.

v    Existenta a doua perioade de sezon cu activitati turistice de intensitati apropiate, duratele in timp si motivatiile deplasarilor fiind insa diferite.

Produsele turistice montane raspund cerintelor unor activitati bisezoniere:

Iarna pentru zapada si practicarea unor sporturi de iarna cu maximum de intensitate in perioada decembrie – martie (cererea pentru aceste produse fiind in crestere);

Vara pentru odihna, drumetii, alpinism cu un maximum de intensitate in perioada mai – septembrie.

Specific zonelor montane este si faptul ca nici in perioadele de extrasezon (aprilie, octombrie si noiembrie) cererea nu se reduce la zero.

v    Activitate cvasipermanenta sau fara concentrari sezoniere permanente. Din aceasta categorie fac parte:

produsele turistice balneoclimaterice (mai putin dependente de conditiile de clima);

produsele turistice oferite de centrele urbane unde circulatia turistica este permanenta, ca urmare a diversitatii activitatilor (congrese, targuri, expozitii, cumparaturi, calatorii in transit).

Si in aceste zone se intalnesc perioade cu activitate mai intense, astfel:

in cazul statiunilor balneoclimaterice se manifesta o concentrare in intervalul mai- octombrie.

Pentru centrele urbane, lunile aprilie – mai si septembrie – octombrie sunt mai solicitate pentru organizarea unor manifestari stiintifice, cultural – artistice, sportive.

Totodata , in vederea cresterii eficientei utilizarii bazei materiale, organizatorii de turism si prestatorii de servicii acorda turistilor o serie de facilitate sub forma unei reduceri de tarife sau a unor gratuitati. Aceasta are ca efect stimularea cererii unui numar mai mare de personae in pereioadele pre, post si extrasezon.

o   Relatia calitate – pret

Turistul zilelor noastre a devenit din ce in ce mai constient de preturile sau tarifele produsului turistic oferit spre vanzare. El a invatat sa compare pretul cu calitatea perceputa a prestatiei sis a actioneze in consecinta: solicitand sau evitand cumpararea unui produs, in functie de satisfactia avuta in urma consumului.

Intangibilitatea produselor turistice face ca in multe cazuri pretul practicat sa fie considerat un “indicator” al calitatii serviciilor odferite.

De aceea nivelul preturilor si tarifelor practicate pentru produsele turistice trebuie sa reflecte cel mai fidel calitatea produselor vandute.

Se poate aprecia ca un client va fi satisfacut de serviciile primate daca a obtinut ceea ce a asteptat si ca a fost multumit de felul in care a fost servit.

2.3.POLITICA DE PROMOVARE SI COMERCIALIZARE A UNUI PRODUS TURISTI

Termenul “promovare” este considerat un termen discriptiv pentru mix-ul activitatilor communicative pe care organizatiile din turism il folosesc pentru a influenta acele personae publice de care depend vanzarile lor. De asemenea, trebuie influentati si furnizorii sau alte personae de legatura de pe piata, cat si ziaristii, politicienii sau grupurile profesionale importante.

o   Stabilirea obiectivelor

Comerciantul din turism poate lansa o vasta gama de oferte de promovare de aceea este necesar sa fie clar definite obiectivele de marketing pentru a putea fi utilizate cele mai efici

3.1. Scurt istoric

Agentia de turism BTT G&P Barlad, a fost infiintata in anul 2000 de d-nul Mihai Goga, agent de turism al fostului BIROU DE TURISM PENTRU TINERET, in colaborare cu un alt asociat pe nume Plesu Elena, care au contribuit fiecare cu 50% din capitalul social al SRL-ului infiintat. Capitalul social constituit prin aport in lei a fost de la inceput capital majoritar privat.

Agentia de turism infiintata se inscrie in categoria ,,A” - tour operatoare, avand ca obiect principal de activitate producerea si comercializarea pachetelor de servicii turistice interne si internationale, comercializarea biletelor de autocar, avion, CFR, strainatate, a asigurarilor medicale de calatorie in strainatate, a asigurarilor auto si a altor activitati conexe ce tin de buna organizare a activitatilor turistice.

Dupa un an de activitate, asociatul Plesu Elena, s-a retras din societate, cesionand in favoarea d-lui Mihai Goga, procentul de 50% din capitalul social al societatii si astfel prin act aditional intocmit la Oficiul Registrului Comertului Vaslui, d-nul Mihai Goga, a devenit asociat unic.

Incepand din februarie 2001, asociatul unic care este si titularul Brevetului de Turism, a perfectionat si imbunatatit activitatea in cadrul agentiei de turism astfel incat la ora actuala .

BTT G&P SRL Barlad , este una din cele mai cunoscute si apreciate agentii de turism tour-operatoare din judet.

Agentia a fost dotata cu calculatoare noi si performante, cu linii telefonice noi, romtelecom, rds si mobile, internet de mare viteza, etc.

De asemenea au fost introduse sisteme de rezervari on-line atat pentru vanzarea pachetelor de servicii turistice cat si pentru vanzarea biletelor de avion si autocar. An de an au crescut numarul marilor tour-operatori si a proprietarilor de baze turistice care colaboreaza cu BTT G&P Barlad.

Concomitent cu aceasta a crescut si numarul turistilor individuali, al organizatiilor profesionale care apeleaza la serviciile agentiei.

Agentia BTT G&P Barlad, este o societate care se inregistreaza inca de la infiintare, la sfarsitul fiecarui an, cu profit atat din punct de vedere financiar cat si din punct de vedere al numarului mereu crescand de turisti.