Produse si servicii turistice comercializate in judetul Brasov

Produse si servicii turistice comercializate in judetul Brasov

1. Forme de turism practicate

ezvoltarea alerta a circulatiei turistice, participarea unei mase tot mai largi la miscarea turistica, diversificarea motivatiilor care genereaza cererea, au dus la multiplicarea formelor de turism. Tinand seama de faptul ca turismul, care implica ideea alegerii deliberate a destinatiilor, a perioadei si uratei sejurului de catre fiecare turist in parte, are ca scop satisfacerea anumitor necesitati de ordin social, cultural, spiritual, medical, etc. In literatura de specialitate s-au cristalizat diferite clasificari ale formelor de turism practicate, acestea fiind:

1.       In functie de locul de provenienta a turistilor turismul se divide in doua forme principale:

turism national (intern) - practicat de cetatenii unei tari in interiorul granitelor ei;

turism international (extern) - caracterizat prin vizitele cetatenilor straini intr-o tara si prin plecarile cetatenilor autohtoni in scopuri turistice in afara granitelor tarii lor. Zona Branului in special a atras ani la rand multi turisti, pentru renumitul castel Bran - cunoscut sub denumirea de „Castelul Dracula”.

o      Dupa gradul de mobilitate al turistului, turismul poate fi:

turism de sejur - caracterizat prin ramanerea turistului in aceeasi localitate o perioada mai lunga de timp;

turism de circulatie (itinerant) - sub forma unor deplasari continue pe itinerare stabilite dinainte sau ocazional, cu opriri si ramaneri scurte in diferite localitati.

Deoarece turistul devine tot mai mobil se tinde catre un turism de vizitare - care consta in vizitarea intr-o vacanta a mai multor localitati sau tari. Aceasta scurtare a duratei de sedere intr-o statiune, zona sau tara este o tendinta mondiala, o consecinta a diferitelor forme de turism de circulatie. In cadrul acestei clasificari, in ceea ce priveste turismul international se distinge turismul de tranzit - care consta in traversarea cu sau fara oprire a unor tari sau zone pentru a ajunge la alte destinatii mai indepartate.

2.       In functie de utilizarea timpului disponibil pentru calatorii, turismul de sejur poate imbraca urmatoarele forme:

turism de sejur lung (rezidential) - in aceasta categorie sunt inclusi acei turisti a caror perioada de sedere intr-o statiune depaseste o perioada de 30 de zile. Tot in aceasta categorie poate fi inclus si turismul de tineret  practicat in perioada vacantelor de vara, a carei durata poate depasi 30 de zile (intalnim la Fundata unde sunt tabere pentru copii )

turismul de sejur mediu - cuprinde acei turisti a caror ramanere intr-o zona, nu depaseste 30 de zile. Aceasta perioada coincide cu durata considerata limita maxima a concediilor platite. Deoarece aceasta categorie de turism este practicata de majoritatea populatiei, turismul de sejur mediu se transforma intr-un turism de masa;

turismul de sejur scurt - cuprinde persoanele care se deplaseaza pe o durata scurta de timp (pana la o saptamana). Aici sunt incluse formele turismului ocazional (de circumstanta) si diversele variante ale turismului de sfarsit de saptamana (week-end).

o      Din punct de vedere al sezonalitatii distingem:

turismul de iarna care in functie de motivul pentru care se face deplasarea, prezinta doua caracteristici distincte. In zona Bran turistii vin aici pentru sportul de iarna dar si pentru clima blanda (pentru soarele cautat in timpul iernii);

turismul de vara - are loc in perioadele calde ale anului (legat de soare, aer, peisaje). Acest fel de turism este practicat de persoane cu venituri modeste, datorita volumului sau masiv, constituie acea forma de turism cu rol hotarator in rezultatele economice ale activitatii turistice ale judetului Brasov;

turismul de circumstanta (ocazional) - localizat in timp si spatiu, cu fluxuri limitate ca durata, generate de anumite evenimente specifice (festivitati traditionale ex „Nedeia Muntilor”-Fundata).

3.    In functie de mijlocul de transport folosit de turist, putem distinge:

drumetia – excursie pedestra cu caracter recreativ si de ingrijire a sanatatii cu o natura nealterata la care se pot asocia in aceasta zona si manifestari mai complexe ca: excursii in munti, alpinism, etc.

turismul feroviar - trenul este mijlocul clasic de transport pentru foarte multe persoane dornice de a calatori;

turismul rutier - cu formele sale specifice:

- cicloturismul (foarte dezvoltat in aceasta zona, chiar la Moeciu se pot inchiria aceste vehicule pentru a calatori cu ele in padure);

- motociclismul

- turism automobilistic - dezvoltarea acestuia a dus la o diversificare corespunzatoare a echiparii si dotarilor amplasate de-a lungul retelelor rutiere (restaurante rutiere, service, statii de benzina, etc.);

o      Dupa criteriul motivatiilor deplasarilor, se disting urmatoarele forme de turism:

turism de agrement - practicat de calatorii care doresc sa profite de frumusetile naturii (peisaje) de prilejul de a cunoaste oameni si locuri noi, istoria si obiceiurile lor si, in general, doresc sa-si foloseasca vacantele pentru practicarea unor activitati preferate (hobby etc.). Turismul de agrement se interfereaza cu turismul cultural. Este forma de turism cu o mare raspandire in judetul Brasov;

turism de odihna si recreere (destindere) - se caracterizeaza prin sejururi medii, relativ reduse si presupune o mobilitate mai accentuata a turistului;

turism sportiv - este una din formele turismului de agrement, motivat de dorinta de a invata si de a practica diferite activitati sportive. Ponderea cea mai mare in turismul sportiv o au sporturile de iarna in statiunile de altitudine (schi- Partia Zanoaga, Partia Bran) dar si alpinismul (se poate incerca sa se practice pe traseele marcate in Piatra Craiului);

turism tehnic si stiintific - este ocazional si se refera la vizitarea cu caracter documentar sau schimb de experienta a unor obiective industriale sau agricole (de obicei aici vin specialisti pentru descoperirea structurilor geologice ale cheilor, pesterilor etc. din judet);

4.         In functie de categoria de varsta si de ocupatia turistilor, formele de turism pot fi grupate in:

turism pentru tineret (turisti ,,de prima varsta”);

turism pentru populatia activa (turisti ,,de a doua varsta”);

,,turism pentru varsta a III-a” (pensionari, sau varsta ,,retragerii” din activitatile profesionale. Ponderea cea mai mare o au tineri care vin aici pentru drumetie, ciclism, , descoperire de noi peisaje, urmati de cei din varsta a III-a care doresc inca sa cunoasca urmele lui Dracula.

o    Din punctul de vedere al momentului si modului de angajare a prestatiilor turistice se disting urmatoarele forme de turism:

turism organizat - este acea forma de turism in care prestatiile turistice, destinatia turistica, serviciile la care apeleaza turistii precum si perioada in care vor fi prestate aceste servicii sunt programate in prealabil pe baza unor contracte sau alte angajamente sub forma unui “pachet de servicii” de tipul “totul inclus” incheiate cu agentiile de turism;

turismul pe cont propriu - in acest caz nu are loc o angajare prealabila a serviciilor, respectiv a destinatiei calatoriilor, cererile pentru serviciile turistice concretizandu-se numai la locul de sejur;

turism semiorganizat (mixt) - imbina elemente ale celor doua forme de turism prezentate mai sus. In acest caz, o parte din servicii sunt angajate in prealabil, iar altele in momentul efectuarii calatoriei.

De asemenea, judetul Brasov este cunoscut astazi si ca o importanta zona a turismului rural, ecologic si cultural. Pentru practicarea acestui gen de turism este de mare importanta cadrul natural, cultural, folcloric in care se afla localitatea care practica aceasta activitate. Totodata, constituie si un model de practicare a turismului rural pentru alte zone din tara. In 50 de ani, industria turistica a creat forme de manifestare foarte puternice, concentrate in statiuni si localitati turistice, punand in valoare o oferta turistica ,,standard”, de tip industrial. Accentuarea si globalizarea procesului de industrializare si urbanizare, aplicarea fenomenelor de poluare, cresterea gradului de stres cotidian au creat premisele reintroducerii populatiei din marile populatii urbane spre lumea satului. Reintoarcerea treptata la natura nemodificata, la un mod de viata simplu, dar confortabil, constituie o motivare valabila pentru toate categoriile de varsta, sex, socio-profesionale, statut social, fiind rezultatul tendintei de conservare, sanatate, confort fizic si spiritual.

Pentru cei ramasi in mediul urban, posibilitatea de a iesi din anonimatul si uniformitatea caracteristice marilor aglomeratii citadine, este data de petrecerea momentelor libere intr-un mediu rustic unde orice turist isi recapata conditia de membru al unei comunitati, capata un prestigiu si poate participa la activitati colective initiate de comunitatile locale.

1.1. Turismul rural

Turismul rural nu este un fenomen nou, avand o traditie de lunga durata in unele tari europene cum ar fi Elvetia, Austria, Suedia, unde legatura dintre lumea rurala a gospodariilor si turism, a fost intotdeauna pronuntata. Practicarea turismului rural s-a extins din ce in ce mai mult in a doua jumatate a secolului al XX-lea, cand tot mai multi turisti apartinand clasei mijlocii prefera sa viziteze zonele rurale, decat sa-si petreaca vacantele in statiunile destinate turismului de masa. Oferta turistica rurala vine astfel ca o replica la turismul de masa practicat in statiunile balneo-climaterice sau in marile orase.

In Elvetia, tara cu traditie si succes incontestabil in domeniul turistic, aceasta activitate reprezinta o sursa de venituri dintre cele mai importante ale economiei nationale, atat datorita potentialului natural generos (Alpii Elvetieni) cat si datorita efortului pe care locuitorii, constienti de importanta acestei activitati, l-au depus in diversificarea si dezvoltarea turismului rural.

In Germania, legislatia anti-trust, incurajarea permanenta a afacerilor “mici si mijlocii” cu capital familial si nu in ultimul rand un foarte vechi concept german asupra vietii de familie si in special legat de pozitia femeii in societate (kinder, buche und kirke – copil, bucatarie si biserica) au condus la obtinerea unor rezultate deosebite si o promovare ascendenta a turismului rural.

In tarile in care turismul rural este dezvoltat, mai mult de o treime din populatie prefera zonele rurale ca destinatie de vacanta. In Romania, turismul rural s-a practicat dintotdeauna, dar sporadic, intamplator, spontan si mai ales neorganizat, forma sa de manifestare reprezentand (incepand cu anii 1920-1930) cazarea la cetateni a vizitatorilor ocazionali ai unor asezari rurale.

In Romania, spre deosebire de alte tari europene dezvoltate, satul si-a pastrat mult din autenticitate ramanand un organism bine integrat, intemeiat pe numeroase datini si experiente comune, prin care fiecare individ se simte legat de comunitatea din care face parte. Primele incercari de infiintare a unui turism rural organizat dateaza din 1972 pentru ca in 1974 sa fie interzisa cazarea turistilor straini in locuintele particulare. Scurta perioada de legalizare a turismului rural nu a permis organizarea si amenajarea in conditii optime a satelor turistice. Incepand cu anii 1990 interesul pentru turismul rural renaste luand fiinta diverse asociatii si organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea si dezvoltarea turismului in zonele rurale. Una dintre cele mai importante si dinamice organizatii care se ocupa cu promovarea si dezvoltarea turismului din mediul rural este A.N.T.R.E.C. (Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural) membra a Federatiei Europene de Turism Rural (EUROGITES), care a luat fiinta in 1994. Desi pare simplu a defini turismul rural ca si turismul care se desfasoara in regiunile de la tara, aceasta definitie nu include complexitatea activitatii, formele diferite si intelesurile dezvoltate pana acum in diferite tari. Prin urmare, turismul rural cuprinde activitatea turistica propriu-zisa (cazare, pensiune, circulatie turistica, derulare de programe, prestare de servicii de baza si suplimentare) - activitati economice (predominant agricole dar si practicarea unor ocupatii traditionale) precum si modul de petrecere a segmentului de timp liber, pentru cei ce solicita acest tip de turism. Turismul se dezvolta in mediul rural in stransa corelatie cu economia locala, ceea ce conduce la interdependenta dintre aceste doua laturi.

Turismul in pensiuni si case particulare din mediul rural are o autentica traditie si cunoaste un aflux din ce in ce mai mare in tarile europene cu traditie turistica avand ca motivatie dorinta de evadare intr-un mediu mai putin amenajat unde nivelul preturilor este modic, caracterizat printr-o elasticitate mai mare a serviciilor care se pot adapta mai rapid, la o mare diversitate de situatii sau preferinte ale turistilor. Structurile organizatorice ale turismului rural sunt special amenajate in scopul realizarii functiilor pentru care au fost concepute, atat din punct de vedere al cadrului construit cat si al serviciilor. In jurul acestor structuri se desfasoara activitati de turism specializate.

Veniturile obtinute din turism au un caracter permanent iar serviciile sunt oferite de un personal angajat specializat. Activitatea de baza a acestor structuri este caracteristica prestatorilor de servicii turistice si are caracter permanent. Dintre structurile turismului rural, care se dezvolta in spatiul rural, fac parte: pensiuni turistice, moteluri, campinguri, tabere scolare, tabere de creatie artistica, sate de vacanta, tabere pentru activitati ecologice. Prin punerea in valoare a ofertei de cazare si servicii a turismului rural, prin programele turistice, se dezvolta circulatia turistica rurala. In ultima vreme aceasta circulatie este din ce in ce mai mare, cauzata de noile extensii pe care le-a capatat turismul rural, ca de exemplu, cele generate de noi forme de manifestare cu un pronuntat caracter de cultural si ecologic. Apar si se dezvolta in mediul rural, forme de turism avand un scop in sine, forme prin care se imbina recreerea cu activitatile practice. Astfel se poate vorbi de turism rural cultural care valorifica traditiile, mestesugul si artizanatul romanesc, turism rural ecologic care duce la o apropiere de natura, turism rural ecvestru. Aceste manifestari conduc la cresterea circulatiei turistice in zonele respective si conduc la cresterea circulatiei turistice in zonele respective si contribuie la ridicarea gradului de cultura, educatie si civilizatie a locuitorilor satelor si implicit al zonelor rurale in ansamblul lor, precum si a vizitatorilor.

1.1.1. Forme de turism rural

Cazarea in spatiul rural este satisfacuta in majoritatea cazurilor de mici unitati in gestiune hoteliera. Una din asociatiile turismului rural din Franta, numita ,,Gites de France” propune in anul 1994 clientilor sai, 50 000 de adrese la mare, la munte si la tara. Aceste spatii de cazare prezentau urmatoarea clasificare:

gite rural - reprezinta o casa sau o locuinta la tara, mare sau munte amenajata conform stilului local. Primirea turistilor se face intr-o maniera personalizata, acestia putand ramane aici un weekend, una sau mai multe saptamani in orice sezon dorit;

Membre d’hotes (camere de hotel sau bed and breakfast - BB) constituie o alta cale de a descoperi multe din fetele Frantei. Turistii sunt primiti la particulari care deschid casele lor pentru una sau mai multe nopti, considerandu-i pe acestia adevarati ,,prieteni”;

Gites d’enfant (cuiburi, culcusuri pentru copii) - in timpul vacantelor copiii sunt primiti de familii si supravegheati de persoane competente. Ei profita aici de bucuriile oferite de viata de la tara, de odihna si de aer curat;

camping a la ferme (camping la ferma) - terenurile unde pot fi instalate corturile sau rulotele sunt situate in apropierea unor ferme, locuri ideale pentru a profita de linistea naturii;

gites d’etape - este destinat primirii calatorilor (pedestrii, calare, ciclisti, etc.) care doresc sa faca un mic popas inainte de a continua drumul este situat in preajma traseelor de calatorie;

gites de group - adaposturi rurale de mare capacitate prevazute pentru familii sau grupuri (in jur de 20 persoane) cu ocazia sejurului sau a unui week-end;

Chalets - loisires (popasuri de recreere - odihna) situate intr-un spatiu natural (in inima naturii). Aici sunt propuse activitati diverse: pescuit, ciclism, tir cu arcul, etc.

Aceste spatii de cazare sunt situate in marea lor majoritate in comunele din judetul Brasov, ele beneficiind de un standard de 1 sau 2 stele. Oferta turistica este foarte variata si se adreseaza unor segmente de piata diverse. In paralel cu activitatea turistica rurala se poate vorbi de o preocupare generala pentru activitatile de salvare a patrimoniului arhitectural rural.

In judetul Brasov se propun urmatoarele forme de gazduire specializate:

ferme specializate in primirea copiilor;

ferme specializate in primirea grupurilor;

ferme specializate de primire a claselor speciale de stiinte naturale (botanica, zoologie, biologie, etc.);

ferme pentru pescari;

ferme hipice (ecvestre).

Stabilirea tipurilor de sate turistice din judetul Brasov este necesara pentru a putea promova in fiecare localitate, zona, cele mai adecvate forme de turism in functie atat de principalele caracteristici geografice, economice si sociale, cat si de principalele optiuni si motivatii ale categoriilor de turisti care frecventeaza o localitate. Astfel se disting:

sate turistice etnografice – folclorice;

sate turistice de creatie artistica si artizanala (Bran etc.);

sate turistice climaterice si peisagiste (Fundata, Bran, Moeciu, Sirnea);

sate turistice pastorale (Branul);

sate turistice pentru practicarea sporturilor (de iarna) in general (Sirnea, Fundata, Moeciu, etc.).

Parafrazand o afirmatie a marelui pictor Stefan Luchian facuta in vara anului 1909 intr-o epistola - ,,frumos e un biet cuvant searbad care nu spune nimic din splendoarea peisajului romanesc, cunoasterea spatiului rural romanesc demareaza ca un experiment, continua cu o permanenta cercetare si se va sfarsi printr-o pasiune constanta intretinuta de dorinta permanenta a ,,redescoperirii” sau a reveder Cuvintele nu vor putea reda intotdeauna varietatea impresiilor, a gandurilor, a sentimentelor ce se nasc sub imperiul emotiilor traite in strabaterea spatiului Carpato-Danubiano-Pontic”.

Oferta primara potentiala alcatuita din componente naturale de peisaj reprezinta potentialele resurse turistice si joaca un rol determinant in dezvoltarea turismului in general si a turismului rural in special. Elemente care trebuie puse in valoare in mod special:

valoarea recreativa, estetica si peisagistica nu de multe ori determinanta in alegerea destinatiei (munte: aici amintim Creasta Pietrei Craiului - lunga de 25km);

valoarea curativa (climaterica) a bioclimatului sau a factorilor naturali ai zonei;

cadrul de derulare al unor momente de destindere sau a unor hobby-uri (oglinzi de apa, masive muntoase, pesteri, torente, resurse cinegetice, strat de zapada, etc.)(aici putem aminti toate satele din judetul Brasov);

valoarea cognitiva in cadrul elementelor desemnate ca parcuri, gradini botanice, rezervatii stiintifice sau monumente ale naturii (aici amintim satele - in alcatuirea lor intra si Parcul National Piatra Craiului).

1.2. Turismul ecologic - ecoturismul

Ecoturismul isi are inceputurile in America de Nord la mijlocul anilor 1980 ca urmare a dezvoltarii turismului iubitor de natura salbatica, in locurile cele mai fragile si mai retrase ale planetei. Cuvantul ecoturism se afla in atentia multor agentii de turism care sunt in cautare de noi idei pentru evadari active in mijlocul naturii sau ,,yuppie”. Foarte multi turisti sunt atrasi de aventura pe care o asociaza cu zonele naturale izolate. Alti turisti incurajeaza practicile de conservare a zonelor sensibile din punct de vedere ecologic, utilizand profitul pentru a schimba prin educatie perceptia oamenilor si pentru a contribui la dezvoltarea comunicatiilor locale.

Cele doua grupe de factori esentiali care afecteaza calitatea mediului sunt:

factori subiectivi - cauzati de activitati umane;

factori obiectivi - rezultati prin manifestarea unor fenomene naturale nefavorabile.

Spre deosebire de rezultatele nocive pentru mediu generate de unele indeletniciri ca de exemplu cele industriale ale caror efecte pot fi de multe ori limitate, turismul are o contributie semnificativa nu numai la stoparea degradarii cadrului natural posibila prin diverse activitati desfasurate, dar si in sensul protejarii mediului prin adoptarea unor reglementari specifice in domeniu.

Atractia turistica este oferita de componentele mediului ambiant (siturile arheologice si istorice, monumente de arhitectura si arta, resurse naturale de factura balneara, relieful, reteaua hidrografica, peisajul, etc.). Cu cat aceste resurse sunt mai variate si mai complexe si ceea ce este mai important, nealterate si neafectate de activitati distructive, cu atat atractia lor este mai puternica, generand activitati diversificate, raspunzand astfel variatelor motivatii turistice. Conditia primordiala de desfasurare si dezvoltare a turismului o constituie ocrotirea si conservarea mediului ambiant.

Ocrotirea si conservarea mediului a constituit tema principala in cadrul unor reuniuni ca de exemplu: Conferinta Uniunii Internationale de Conservare a Naturii (U.I.C.N.) din anul 1967 de la Spindlesy Mlyn - Cehoslovacia; simpozioane cu aceeasi tema, desfasurate la Cluj Napoca (1968), Arles (1971), Copenhaga (1973), Conferinta Natiunilor Unite pentru mediul inconjurator de la Stockholm (1972), Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa de la Helsinki (1977), Conferinta Mondiala a Turismului de la Manila (1986) etc. Dupa 1980, dupa ce s-a publicat ,,Strategia mondiala de protectie a mediului” de catre U.I.C.N. , multe tari s-au hotarat sa coopereze in sensul satisfacerii acestor cerinte in domeniu.

Rezultatul acestor eforturi a permis multor tari ca de exemplu Indonezia sa incaseze de pe urma ecoturismului si al turismului de aventura, miliarde de dolari anual. Aceasta industrie se adreseaza aventurierilor care doresc sa cunoasca lumea in starea sa naturala si care sunt dispusi sa plateasca preturi exorbitante pentru satisfacerea placerilor. La ora actuala pe tot globul, ecoturismul a devenit cea mai populara forma de petrecere a vacantelor. Agentii din turism au creat campinguri si eco-asezari, iar managerii resurselor naturale au construit drumuri si trasee turistice. Cele mai populare eco-destinatii au ecosisteme fragile, astfel foarte importanta este mentinerea echilibrului intre conservare si promovare cu scopul de a asigura sanatatea pe termen lung atat a ecosistemelor cat si a economiei turismului.

Unii specialisti definesc ecoturismul ca pe ,,o calatorie de a te bucura si aprecia natura” sau turism natural, in opinia Societatii de Ecoturism. Profilul pietei ecoturistice alcatuit de Societatea de Ecoturism arata astfel: varsta ecoturistilor (barbati si femei in aceeasi proportie, 50 % - 50 %) este cuprinsa intre 35 si 54 de ani, iar nivelul de educatie este ridicat (82 % au studii medii). Majoritatea (60 %) declara ca prefera sa calatoreasca in cuplu, 15 % cu intreaga familie si 13 % singuri. Legat de durata calatoriei, cei mai multi (50 %) prefera calatoriile cu o durata cuprinsa intre 8 si 14 zile. In privinta cheltuielilor, 26 % din ecoturisti declara ca sunt pregatiti sa cheltuiasca intre 1000 si 1500 dolari pe calatorie.

Cele mai importante elemente ale unei calatorii le constituie: panorama unei vieti salbatice, decorul salbatic, drumetiile (cu piciorul). Motivatia excursiilor ce urmeaza a fi efectuate consta in bucuria de a vedea locuri noi si de a trai noi experiente, de a te afla in mijlocul natur

Circulatia turistica necontrolata, efectuata la obiectivele turistice naturale sau antropice in ambianta amenajarilor pentru vizitarea acestora, provoaca in cele mai multe cazuri fie distrugerea ireversibila a unor elemente care le-au consacrat candva ca atractii turistice, unele chiar unicat, aducandu-se in acest fel prejudicii potentialului turistic si bunurilor culturale nationale. Lipsa unor locuri amenajate destinate popasului sau instalarii de corturi de-a lungul traseelor turistice sau in apropierea unor obiective turistice provoaca inevitabila degradare a peisajului si a celorlalte componente ale mediului inconjurator datorita multelor urme reziduale lasate la intamplare de turisti in locurile pe unde au poposit. Asemenea situatii se intalnesc in majoritatea locurilor destinate turismului de recreere si odihna in special in apropierea centrelor urbane, munti, pe malurile raurilor sau ale lacurilor, in apropierea cabanelor, etc. Prin patrunderea turismului automobilistic in locuri pana nu de mult inaccesibile, fenomenul poluarii naturii a imbracat forme mai complexe, turistii abatandu-se din drumul lor principal de acces pe vai laturalnice, poposind in poieni pitoresti si distrugand in calea lor pajisti, flora, arbusti prin strivire sau sub influenta gazelor de esapament.

ESEU: Directii ale educarii inteligentei emotionale ESEU: Exercitii corecte biceps (cu imagini) - bicepsul puternic

La fel de nefavorabila este si intensificarea circulatiei turistice automobilistice si lipsa parcarilor in statiunile climaterice, situatie ce duce la alterarea calitatii aerului, a factorilor de cura, fiind influentate si tratamentele balneare specifice statiunilor. Degradarea mediului si a potentialului pot fi determinate si de proiectarea necorespunzatoare a obiectivelor de investitii cu caracter turistic, dezvoltarea nesistematizata a localitatilor, stabilirea de amplasamente neadecvate pentru baza materiala turistica, realizarea unor constructii inestetice, neadaptate la specificul etnografic sau natal al zonei, etc.

Costruirea unor retele incarcate de poteci si drumuri sau mijloace de urcat in zonele de munte, prin lucrarile ce le necesita, poate afecta peisajul, anuland farmecul acestuia. Acelasi lucru se intampla si in cazul pesterilor, obiective turistice de mare valoare, pentru a caror amenajare in scopul vizitarii se executa lucrari fara a respecta tehnica specifica.

Protejarea si conservarea mediului si a potentialului turistic au in vedere urmatoarele obiective:

analiza starii de fapt a poluarii atmosferei apei, solului si subsolului si a peisajului de catre activitatile economice si luarea de masuri corespunzatoare;

amenajarea, exploatarea rationala si conservarea mediului inconjurator in arealele turistice valorificate incomplet, in concordanta cu perspectivele de dezvoltare turistica;

controlul efectelor activitatii turistice in vederea preintampinarii degradarii mediului inconjurator si resurselor turistice;

conservarea, protejarea si ameliorarea mediului inconjurator in zonele, statiunile, centrele, localitatile si obiectivele turistice integrate in circuitul turistic.

Protectia patrimoniului turistic si a mediului inconjurator este influentata intr-o foarte mare masura si de constiinta ecologica a populatiei si a sentimentului de respect si dragoste pentru natura, pentru monumentele de arta si arhitectura, a locurilor istorice create de-a lungul timpului.

In ultimii ani, turismul inregistreaza multe aspecte negative prin:

cresterea traficului rutier

cresterea nemultumirilor populatiei locale fata de dezvoltarea ampla a activitatilor turistice, prin exproprierile de teren ilegale si prelucrarea resurselor naturale;

multe unitati turistice nu detin dotari de limitare a poluarii (statii pentru epurarea apei, incinerarea gunoiului menajer, etc.);

numarul mare de turisti.

In general, turistii, in excursiile pe care le efectueaza, sunt interesati in mod deosebit de costuri si nu de aspectele ecologice, de responsabilitatea lor sociala si ecologica.

Pentru practicarea unui turism “verde” cu valente ecologice este nevoie sa se implice mai multi factori decizionali. Unul din acesti factori este statul, prin politica sa de dezvoltare economica, prin elaborarea unor planuri de dezvoltare durabila, cu asigurarea unor servicii de calitate pentru a se reduce exploatarea inadecvata si excesiva a patrimoniului natural si cultural.

Pentru obtinerea unor rezultate cat mai bune in practicarea si dezvoltarea unui turism ecologic este nevoie ca intre diferite departamente (agricultura, silvicultura, gospodarirea apelor, amenajarea teritoriului, etc.) sa existe o mai stransa colaborare. Un rol deosebit in acest sens il are si exprimarea opiniei populatiilor locale fata de dezvoltarea zonelor turistice si participarea acestora la aceste programe de dezvoltare economica.

Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului detine un program concret de dezvoltare a turismului ecologic, de protectie si conservare a resurselor turistice naturale si antropice care se realizeaza la programele europene, vizand integrarea si pe aceasta cale in structurile Comunitatii Europene.

Dezvoltarea turismului pe baze ecologice in armonie cu mediul in scopul refacerii, protectiei si conservarii potentialului turistic este prinsa in strategia de dezvoltare si promovare a turismului. Reglementarile elaborate de Piata Comuna si C.E.E. Cu privire la politica mediului au stat la baza protocolului incheiat intre Ministerul Mediului si Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului

Romania se va conforma Masurilor stabilite de ,,Cartea Verde” a C.E.E. cu privire la strategia de planificare pentru turismul urban si va utiliza instrumente economice si fiscale in domeniul mediului, pentru protectia resurselor turistice.

Intrarea Romaniei in Europa mai presupune printre altele:

elaborarea unui cod al comportamentului turistilor, pentru a determina linii ecologice si etice;

elaborarea unui ghid practic pentru folosinta agentilor economici din turism, continand recomandari care vor face mai usoara evaluarea factorilor naturali si mediului.

De asemenea, se mai prevad actiuni pilot in vederea crearii si promovarii de noi produse turistice in mediul rural, facilitand relatiile dintre touroperatorii locali, regionali si europeni.

Mergand pe aceste deziderate, turismul ecologic in Romania si in Europa are toate sansele de a se implementa rapid in consens cu toate tarile comunitare.

1.3. Turismul cultural

La ora actuala asistam la o dezvoltare si diversificare extraordinara a turismului cultural, atat pe plan european cat si international, ca urmare a deschiderii politice si economice din tarile Europei Centrale si de Est pe de o parte, iar pe de alta parte, datorita concurentei intre tarile aferente cu vechi traditii in aceasta forma de turism.

Tot la acest forum international s-a apreciat ca in viitor calatoriile de cunoastere culturala, caracterizate prin lipsa de monotonie si dinamism, vor devansa calatoriile de simplu sejur prin atragerea si fixarea unor segmente noi ale cerer

Turismul cultural - itinerant, fiind specific tarilor cu mari predispozitii naturale sau create de om, face ca acesta sa se regaseasca si in tara noastra. Obiectivele turistice de pe teritoriul tarii noastre sunt de un deosebit interes cultural, stiintific, artistic, educativ, multe dintre acestea avand un caracter de unicat pe plan national si european, caracterizandu-se printr-un grad ridicat de dispersie, ceea ce face posibila vizitarea lor prin intermediul circuitelor turistice in grupuri organizate, sau in mod independent.

2. Servicii turistice

2.1. Conceptul de serviciu

Mult timp importanta activitatii de servicii nu a fost recunoscuta, serviciile fiind neglijate de economisti si incadrate in sfera neproductiva. Aceasta stare de fapt

s-a schimbat in ultimele doua- trei decenii, pe baza urmatoarelor date: numai serviciile pot crea locuri de munca in numar suficient pentru a rezolva sau limita problema somajului; sectorul tertiar nu este ingradit decat de reglementari, care sunt repuse in discutie in cadrul unui proces de liberalizare a schimburilor internationale; oferta de servicii diferentiate si adaptate la cerere este un element esential al competitivitatii intreprinderilor oricare ar fi domeniul lor de activitate. Serviciul ca act reprezinta prestarea efectiva si pune in legatura activitatea prestatorului, mijloacele materiale ale prestatiei si obiectul serviciului, respectiv realitatea materiala sau sociala de transformat sau modificat.

Interactiunea elementelor mentionate si faptul ca prestatiile de servicii au caracteristici spatiale si temporale le confera trasaturi de materialitate. Astfel ca si in cazul bunurilor materiale si in cazul serviciilor este nevoie de mana de lucru, de capital tehnic si este necesar un beneficiar adica un client. Principala diferenta intre procesul de productie a serviciilor si cel de fabricare a bunurilor materiale rezida in faptul ca clientul face parte din sistemul de productie. Acest sistem ar trebui denumit dupa, opinia unor specialisti, cu termenul specific de “servuctie”.

Astfel in practica, toate activitatile pot fi plasate pe o scala undeva intre a fi un serviciu pur (rezultate intangibile) si un bun pur, relevand existenta unei continuitati bunuri-servic Din punct de vedere al marketingului, majoritatea definitiilor accentueaza asupra utilitatilor, beneficiilor, avantajelor, respective satisfactiilor pe care activitatile de servicii le procura consumatorilor.

Preocuparile specialistilor de a depasii relativa ramanere in urma a teoriei economice in raport cu dezvoltarea rapida a sectorului serviciilor au intampinat greutati mai ales in privinta definirii conceptului de serviciu. Acestea sunt determinate, pe de o parte, de marea eterogenitate a activitatilor economice cuprinse in categoria de servicii, iar pe de alta parte, de numeroasele acceptiuni a termenului de serviciu in vorbirea curenta.

2.2. Principalele grupe de servicii turistice si particularitatile lor

Exprimat in general prin ansamblul activitatilor, relatiilor si masurilor determinate de organizarea si desfasurarea calatoriilor de agrement sau in alte scopuri, turismul se manifesta ca un fenomen economico-social complex, rezultat din integrarea mai multor subdiviziuni ( ramuri distincte) ale economiei; este vorba de activitatea din hoteluri si restaurante, transporturi, agentii de voiaj si tour operatori, etc., domenii angajate in principal in servirea turistilor, ca si din telecomunicatii, cultura si arta, sport, sanatate si altele, implicate in mai mica masura si indirect in aceasta privinta.

Ca parte integranta a sectorului serviciilor, turismul are o serie de trasaturi comune cu cele ale celorlalte ramuri ale acestuia, dar se si individualizeaza prin specificitatea si complexitatea continutului sau, prin formele de concretizare si tendintele de evolutie. Avand ca obiect satisfacerea nevoilor persoanelor aparute,

cu ocazia si pe durata calatoriilor, turismul poate fi privit, in continutul sau, si ca o succesiune de servicii (prestatii), cum sunt cele de organizare a voiajului, de transport, de odihna si alimentatie, de recreere, etc. O parte a acestora vizeaza acoperirea unor necesitati obisnuite, cotidiene (odihna, hrana), altele sunt destinate unor trebuinte specific turistice si, respectiv, formelor particulare de manifestare a acestuia (agrement, tratament, organizarea calatoriilor).

Produsul turistic este considerat a fi rezultatul asocierilor, interdependentelor dintre activitatea unei zone (resurse) si facilitatile (serviciile) oferite cumparatorului; resursele vor lua forma diferitelor produse numai prin intermediul prestarilor de servicii specifice (gazduire, alimentatie, transport, agrement). Se desprinde de aici importanta deosebita a serviciilor, faptul ca in crearea si mai ales, in individualizarea produselor turistice accentul cade pe servic Experienta mondiala a demonstrat ca existenta unui patrimoniu turistic valoros nu inseamna automat si un turism dezvoltat, deoarece resurse de exceptie pot ramane in afara circuitului economic, in absenta serviciilor care sa le puna in valoare, sa le faca accesibile turistilor. Continutul particular al produsului turistic, modul sau de determinare demonstreaza nu doar caracteristica turismului de activitate prestatoare de servicii, ci si nota sa de specificitate.

Turismul reprezinta unul din domeniile tertiarului, poate chiar singurul, unde se opereaza cu servicii pure; activitatea are un continut complex, luand forma unui complex de elemente tangibile si intangibile, iar produsul turistic este unitatea organica a efectelor resurselor, bunurilor si serviciilor. Totodata, fiecare coponenta avand trasaturi proprii, mecanisme specifice de functionare si intrand in proportii variate in alcatuirea ofertei turistice, influenteaza diferit realizarea efectului global, imprimandu-i o multitudine de forme de manifestare.

Serviciile reprezinta componenta dominanta si determinanta a ofertei turistice, partea flexibila a complexului de activitati, elementul cel mai dinamic, iar caracteristicile acestora se regasesc in forme specifice, in intreaga activitate.

2.3. Modalitatile de clasificare a serviciilor turistice

Eterogenitatea activitatilor ce dau continut produsului turistic, genereaza
numeroase probleme in abordarea unitara a ofertei, in evaluarea importantei fiecarei componente, in elaborarea unor standarde de structura si calitate. Apare astfel, necesitatea unor grupari ale serviciilor in categorii omogene, usor de identificat, localizat si comparat.

Astfel, serviciile inglobate in continutul produsului turistic pot fi grupate in functie de etapele principale din desfasurarea unei calatorii, in:

     servicii legate de organizarea voiajului;

     servicii determinate de sejur.

Serviciile care asigura calatoria sunt constituite in mare parte de prestatiile oferite de agentiile de voiaj si touroperatori (publicitate-informare, conceperea de produse la cererea expresa a turistilor, comercializarea vacantelor, facilitati de plata). Serviciile de sejur sunt mai complexe si au ca obiectiv satisfacerea necesitatilor de odihna, alimentatie si agrement ale turistului.

In raport cu importanta in consum si motivatia cererii serviciile turistice pot fi:

     de baza (transport, cazare, alimentatie, tratament sau orice alta activitate ce reprezinta chiar scop primar al vacantei ca: schi, vanatoare, iahting);

     suplimentare (informatii, activitati cultural-sportive, inchirieri de obiecte).

Potrivit acestui mod de grupare, de altfel unul dintre cele mai utilizate, serviciile de cazare si masa detin ponderile cele mai mari urmate de cele de transport si agrement si apoi de cele suplimentare. Raportul general dintre serviciile de baza si celelalte, variaza in functie de continutul formelor de turism practicate.

O alta posibilitate de clasificare a serviciilor foloseste drept criteriu forma de manifestare a cererii si, modul de formare a deciziei de cumparare. Din acest punct de vedere, se poate vorbi despre:

     servicii ferme (transport, cazare) angajate anterior desfasurarii consumului turistic prin intermediul agentiilor de specialitate si pentru care decizia de cumparare este formulata in localitatea de resedinta a turistului;

     servicii spontane, solicitate in momentul in care intra in contact direct cu oferta (de regula in locul de petrecere a vacantelor).

In functie de natura relatiilor financiare angajate intre prestatori si clienti, serviciile turistice pot fi:

cu plata;

gratuite.

Prestatiile gratuite, foarte diverse – gratuitati si scutiri de taxe pentru copii, cursuri pentru invatarea unor sporturi – au drept scop stimularea circulatiei turistice si asigurare accesului la vacante pentru unele categorii ale populatiei.

Serviciile turistice se mai diferentiaza si dupa categorii de turisti carora se adreseaza astfel, se poate vorbi despre:

servicii pentru turistii interni;

servicii pentru turisstii internationali.

Dupa natura lor, se poate face delimitarea intre:

serviciile specifice (cazare, alimentatie, transport, agrement), determinate de desfasurarea propriu-zisa a activitatii turistice;

servicii nespecifice (transport in comun, telecomunicatii, reparatii, prestatii cultural-artistice), rezultat al existentei unei infrastructuri generale, care se adreseaza atat turistilor cat si rezidentilor.

Caile si directiile diversificarii serviciilor turistice sunt numeroase ca efect al complexitatii acestora. Diversificarea se poate realiza prin antrenarea in circuitul turistic a unor zone noi si alcatuirea unor programe mai variate, in legatura cu fiecare dintre serviciile de baza prestate, crearea de noi forme de agrement si servicii suplimentare.

2.4. Servicii turistice de baza si suplimentare

In categoria serviciilor de baza sunt incluse acelea la care turistul nu poate renunta (transport, gazduire, agrement) ele sunt destinate satisfacerii unor nevoi generale (odihna, hrana). Deasemenea ele detin o pondere importanta in structura consumurilor turistice; toate celelalte prestatii sunt considerate suplimentare si vizeaza fie mai buna adaptare a prestatiilor de baza la nevoile turistilor, fie ocuparea placuta a timpului liber al vacantei.

2.5. Structura consumului turistic pe principalele grupe de servicii

Ponderea in structura consumului in urmatoarele grupe de servicii este:                  

     Transport – 20 – 25%;

     Cazare – ~30%;

     Alimentatie - ~30%;

     Agrement – 10 – 15%;

     Alte servicii – 5 – 10%.

In ordinea derularii lor serviciile de baza incep cu organizarea si realizarea transporturilor. Acestea cuprind serviciul de transport propriu-zis, oferit in timpul calatoriei, iar in cazul deplasarii cu mijloace proprii – servicii de intretinere si repararea acestora.

Serviciile de cazare (gazduire) se refera la crearea conditiilor pentru odihna turistilor. Ele presupun existenta unuor mijloace de cazare adecvate (hoteluri, hanuri, vile, casute) si dotarile necesare asigurarii confortului; ele privesc deasemenea, activitatile determinate de intretinerea si buna functionare a spatiilor de cazare.

Serviciile de alimentatie (de restauratie) se inscriu, deasemenea, in categoria prestatiilor de baza si au ca destinatie satisfacerea trebuintelor de hrana ale turistilor, dar si a unor nevoi de recreere si distractie. Ele se dezvolta in relatie cu serviciile de cazare sau independent de acestea. In realizarea efectiva a acestor servicii trebuie avuta in vedere adaptarea lor fiecarui moment al calatoriei, specificului formelor de turism si particularitatilor segmentelor de turisti.

Serviciile de agrement – acceptate ca prestari de baza numai de catre o parte a specialistilor – sunt concepute sa asigure petrecerea placuta, agreabila a timpului de vacanta. Ele sunt alcatuite dintr-o paleta larga de activitati avand caracter distractiv-recreativ, in concordanta cu specificul fiecarei forme de turism sau forma de sejur. Serviciile de agrement reprezinta elementul fundamental in satisfacerea nevoilor turistilor modalitatea de concretizare a motivatiilor deplasarii si capata un rol tot mai important in structura consumurilor turistice. Alaturi de serviciile de baza, o contributie in crestere la succesul actiunilor turistice revine serviciilor suplimentare. Acestea sunt chemate sa sporeasca confortul vacantei, sa stimuleze odihna activa, recreerea, fara a se substitui serviciilor de agrement. In general, ele au o pondere modesta in structura consumului turistic si un rol auxiliar. Cu toate acestea, serviciile suplimentare reprezinta o sursa deloc de neglijat de crestere a incasarilor. Indiferent de forma de prezentare cele mai importante grupuri de servicii suplimentare sunt: de informare a clientelei turistice, de intermediere (inchirieri, rezervari), cu caracter special (congrese, targuri si expozitii, festivaluri, vanatoarea), cultural artistice, sportive, financiare, diverse.

Serviciile de informare intervin in perioada de pregatire si angajare a prestatiei turistice avand un rol important in formare si concretizarea deciziei de cumparare, dar se manifesta si pe parcursul desfasurarii voiajului. Prin continutul lor trebui sa permita cunoasterea rapida, complexa si de calitate a celor mai diverse aspecte legate de deplasare si sejur (derularea programului pe zile, orarele mijloacelor de transport, facilitati de pret, conditii obligatorii de calatorie, oferta de prestatii suplimentare). Serviciile de informare intra in atributiile tuturor organizatorilor de turism, cu precadere in cele ale agentiilor de voiaj si touroperatorilor. Ele se realizeaza prin mijloacele clasice ale publicitatii scrise (afise, pliante, brosuri, cataloage) sau orale (anunturi consilierea turistilor).

Serviciile de intermediere sunt constituite de cele de rezervare de locuri (in unitati hoteliere, mijloace de transport, la diverse manifestari cultural-artistice, sportive) si cele de inchiriere a unor obiective de inventar pentru cresterea confortului calatoriei sau pentru distractie aparatura de gimnastica, echipament si material sportiv, jocuri, etc.); tot in aceasta grupa unii autori includ si reparatiile, serviciile de comision si altele. Din categoria serviciilor de intermediere, un rol deosebit au cunoscut in ultima vreme cel de rezervare, prin introducerea si promovarea pe scara larga a sistemelor de rezervare computerizata.( CRS – Computer Rezervation Sistems) si mai recent a GDS – Global Distribution Sistems) care permit informarea, rezervarea si achizitionarea rapida a locului. De mare interes, se bucura serviciile de inchiriere a automobilelor (rent a car), mai ales in conditiile dezvoltarii unor retele internationale de centre de inchiriere si conectarii la CRS.

Serviciile cultural-artistice sunt gandite din perspectiva rolului recreativ distractiv si educativ al turismului. Ele au menirea de a asigura ocuparea placuta, agreabila a timpului de vacanta. Dintre acestea pot fi evidentiate ca fiind mai importante:

     Participarea la diferite spectacole sau evenimente

     Vizite la case memoriale, muzee, galerii de arta, expozitii

     Vizitarea unor obiective istorice, culturale, stiintifice,etc.

O mentiune distincta se impune in legatura cu organizarea programelor (excursiilor) tematice, care au capatat o frecventa tot mai mare si o diversificare a subiectelor abordate. Acestea au un rol formativ-educativ deosebit, mai ales cand se adreseaza elevilor si studentilor, completand in mod fericit cunostiintele teoretice.

Organizarea acestora trebuie facuta cu grija astfel incat, sa nu fie afectata motivatia principala a vacantei (tratament balnear, cura helio-marina, schi)
Servicii sportive vin in completarea formelor consacrate ale agrementului si se subsumeaza eforturilor organizatorilor de turism de creare a unor conditii necesare unei odihne active. Aceste servicii sunt de o mare diversitate, ele se diferentiaza in functie de pregatirea turistilor si pot fi de asistenta si supraveghere (in cazul celor experimentati) sau de initiere (pentru incepatori). Servicii avand caracter special sunt determinate in majoritatea lor de natura particulara a turismului si se asociaza unor forme mai deosebite de manifestare a acestuia. Ca urmare, ele se prezinta   intr-o structura diversa, printre cele mai importante numarandu-se:

    Servicii traditionale proprii turismului (ghid, animator);

    Servicii generate de forme specifice de turism (organizarea de partide de vanatoare, de festivaluri, targuri si expozitii);

    Servicii de ingrijire a copiilor, persoanelor cu handicap, animalelor domestice proprietatea turistilor;

    Servicii de asigurare a securitatii turistului si de salvare in caz de pericol.

Serviciile de cura si tratament balneo-medical sunt prestatii suplimentare
in situatiile in care turistul isi completeaza sejurul intr-o statiune (motivat de odihna, cura helio-marina, schi) cu efectuarea unor tratamente simple (gimanstica, kinetoterapie, aerosoli, cure de ape minerale), avand caracter preventiv. De asemenea, serviciile de asistenta medicale, prilejuite de astfel de situatii, fac parte din aceasta categorie.

Serviciile financiare se refera la cele de asigurare a turistului, acoperind o gama larga de situatii, de la starea de sanatate la pierderea banilor sau bagajelor, precum si la diverse tranzactii (sisteme de plata, operatiuni bancare, schimb valutar) si facilitati (reduceri de tarife, servicii pe baza de abonament, credite, etc.).

In categoria serviciilor suplimentare mai pot fi incluse si alte prestatii precum: comercializarea produselor in sistem “duty free”, pastrarea obiectelor de valoare, efectuarea diverselor comisioane.

Largirea gamei serviciilor,de baza si suplimentare, oferite turistilor si cresterea calitatii lor se reflecta pozitiv asupra activitatii turistice, conducand la mai buna folosire a bazei materiale si fortei de munca, la sporirea eficientei intregii activitati. Totodata, se impune sublinierea ca serviciile suplimentare au o contributie suplimentara in acest sens prin prelungirea sejurului si a sezonului turistic, prin cresterea incasarilor medii pe zi-turist.

2.6. Caracteristicile serviciilor turistice

Caracteristicile serviciilor turistice sunt urmatoarele:

1. Intangibilitatea care presupune imposibilitatea ca serviciile turistice sa fie vazute, gustate inainte de cumparare, aspectele concrete ale acestora referindu-se numai la pret, denumiri si informatii legate de structura.

2. Inseparabilitatea serviciilor turistice de persoana prestatorului.

3. Eterogenitatea si variabilitatea serviciilor.

4. Caracterul nematerial al prestatiei care ne conduce spre o alta caracteristica, si anume nestocabilitatea.

5. Coincidenta in timp si spatiu a productiei si consumului de servic

6. Serviciile turistice reclama prezenta in proportie covarsitoare a fortei de munca vie.

7. Caracteristica de individualizare la nivelul individului determinata de faptul ca la baza cererii turistice stau o multitudine de motivatii care conduc la o particularizare la nivelul individului sau al grupului organizat.

8. Complexitatea si dinamismul serviciilor turistice. Acestea sunt date de faptul ca serviciile turistice pot fi combinate in forme multiple in functie de componentele naturale si antropice ale ofertei, iar pe de alta parte exista posibilitatea substituirii unor elemente din cuprinsul prestatiei turistice, aceasta substituire concretizandu-se in stimularea consumului turistic.

2.6.1. Principalele tipuri de servicii

1.     Serviciile de transport turistic:

Serviciile de transport turistic se incadreaza in categoria serviciilor turistice de baza si ele asigura deplasarea turistului din bazinul cererii in bazinul ofertei, in cazul turismului de sejur sau pe toata durata calatoriei in cazul turismului itinerant.
Transportul turistic reprezinta prima forma de manifestare a consumului turistic fiind singura componenta din structura produsului la care nu se poate renunta.
Exista o legatura stransa intre turism si transporturi, este de fapt vorba de o interconditionare. In desfasurarea transportului turistic se apeleaza la o varietate de mijloace de transport, alegerea acestora fiind determinata de o serie de factori. Este vorba de distanta de parcurs, specificul itinerariilor, motivul deplasarii, starea cailor de comunicatii, nivelul tarifelor practicate.

a.     Transporturile turistice rutiere:

Acestea detin primul loc in desfasurarea traficului turistic, deplasarea realizandu-se fie cu autovehicule proprii, fie cu autovehicule apartinand societatilor comerciale specializate.

Avantajele turismului rutier:

-libertatea de miscare;

-atractivitatea voiajului;

-costul calatoriei.

Uniunea Internationala a Transportului Rutier (T.I.R.) publica anual un ghid care include liniile regulate de autocare care desfasoara transporturi internationale pornind din Europa. Gradul de utilizare a spatiului de transport rutier depaseste 75% si este superior celui inregistrat de transporturile feroviare si maritime.

b.     Transportul feroviar:

Reprezinta una din formele de transport cele mai vechi. Transportul feroviar prezinta ca avantaje:

-costul relativ mai scazut

-un grad de confort mai ridicat

In circulatia turistica internationala detine 44%, iar in Romania calatoriile cu trenul detine 25% din traficul international si circa 30% din traficul rutier.

Aranjamentele turistice:

R.I.T.: presupune comercializarea de catre agentia de voiaj a unui pachet de servicii turistice pentru grupuri organizate la un pret global. Acest aranjament presupune obligativitatea unui numar minim de innoptari si se poate organiza fie in circuit, fie dus-intors. Acest aranjament ofera reduceri de pret de pana la 20% in cazul turismului individual si de pana la 50% in cazul aranjamentelor oferite tinerilor. Aranjamentele R.I.T. se comercializeaza numai prin agentiile de voiaj care au incheiat contracte cu administratia cailor ferate din tarile de destinatie. Atat agentul de voiaj cat si transportatorul au obligatia de a efectua publicitate turistica, iar pretul transportului nu se aplica separat ci este inclus in pretul forfetar.

c.      Transportul turistic aerian:

Este utilizat in principal pentru calatoriile pe distante lungi si foarte lungi.
Dintre avantajele transportul aerian:

-durata scazuta a calatoriei;

-un grad de confort ridicat;

-o perioada scurta de timp intre momentul achizitionarii aranjamentului turistic.

Dezavantaje:
-dependenta de conditiile atmosferice;

-costul ridicat al calatoriei;

-imbarcarea si debarcarea se realizeaza in afara marilor orase ceea ce reclama si utilizarea transportului la sol.

Pentru transportul turistic pe calea aerului se utilizeaza cursele regulate si cursele la cerere (Charter). Cursele regulate se deafasoara dupa un orar bine stabilit cunoscut din vreme de turistii potentiali. De regula, acestea sunt utilizate de turistii care calatoresc pe cont propriu, care achita costul integral. In cazul curselor charter se utilizeaza numai la cerere, rutele se stabilesc in functie de cerintele turistice, iar tarifele sunt mai reduse.

In transportul aerian de curse regulate se disting urmatoarele tipuri de aranjamente turistice. Este vorba de “inclusiv tour”(I.T.) si “Part Charter”. Aranjamentul I.T. reprezinta o calatorie turistica organizata de o agentie de voiaj impreuna cu o companie de transport aeriana. Agentia organizatoare trebuie sa fie agreata de I.A.T.A. si ea este aceea care inchiriaza o parte a capacitatii de transport pentru a asigura un grad ridicat de ocupare a spatiilor. Pretul unui asemenea aranjament include costul de transport, cazare, masa si divertisment.

Aranjamentele I.T. se comercializeaza sub 2 forme:

-aranjamente de grup;

-aranjament individual.

Biletele pentru o asemenea calatorie trebuie procurate dintr-o agentie de turism, pretul se achita integral inainte de inceperea calatoriei si sunt de regula cu 50% mai mici decat tarifele neturistice. Aceste tarife sunt publicate si se calculeaza cu ajutorul cartilor de calcul in functie de distanta si in functie de zona I.A.T.A. respectiva. Part-Charter presupune folosirea din spatiul aeronavei si vanzarea acestuia in sistem charter. Aranjamente turistice pe curse charter:

-chartere de grup cu sau fara afinitate:

-chartere I.T.;

-chartere pentru uzul propriu;

-chartere speciale.

Cursele charter de grup presupun inchirierea de catre organizatorul de voiaj a unui numar minim de locuri, locuri ce trebuie cumparate cu cel putin 60 de zile inaintea calatoriei. Fiecare pasager plateste o parte egala din costul transportului si exista obligativitatea achitarii a minimum 25% din tarif inainte de calatorie.
Cursele charter I.T.C.(total inchis) presupun un aranjament organizat de un bun operator care consta intr-o calatorie dus-intors sau in circuit efectuata total sau partial pe calea aerului contra unui tarif corespunzator achitat integral inainte de calatorie. Sejurul are o durata de minim 4 zile. Tariful de inchiriere in cazul curselor charter poate imbraca una din urmatoarele forme:

-tarif cu sistem charter propriu-zis sau rotatii avion, caz in care transportatorul primeste o suma constanta pentru fiecare cursa, iar riscul privind coeficientul de utilizare a capacitatii de transport revine firmei de turism. Tariful se calculeaza ca produs intre tarif / ora de zbor si numarul mediu de ore necesar efectuarii cursei in ambele sensuri;

-tariful pe baza sistemului rotatii-grup care se aplica in cazul lanturilor charter (o succesiune de curse efectuate intr-o perioada de timp egala, de regula 7, 14, 21 zile, aceste curse fiind destinate transporturilor unor grupuri de turisti care si-au achizitionat prestatiile prin intermediul unei agentii;

-sistemul rotatii-pasager conform careia firma organizatoare de turism plateste un tarif stabilit pe pasager neasumandu-si nici un risc legat de utilizarea intregii capacitati a avionului;

-sistem de plata la ora de zbor. Acesta ia in calcul tariful pe ora de zbor, facturandu-se numai timpul efectiv realizat.

d. Transportul pe cablu: este specific turismului montan.

2. Serviciile de cazare

Vizeaza crearea conditiilor si a confortului pentru adapostirea si odihna calatorului. Serviciile de cazare reprezinta un produs al industriei hoteliere care cuprinde totalitatea proceselor desfasurate in unitatile de cazare in legatura cu primirea, sejurul si plecarea turistilor. Serviciile de cazare se constituie intr-un factor de atractivitate a produsului turistic care nu se mai limiteaza la cazarea propriu-zisa si cuprinde si o serie de prestatii suplimentare care sa asigure un confort mai ridicat.

Principalele activitati ale serviciilor de cazare sunt:

-cazarea propriu-zisa;

-serviciul de alimentatie;

-activitati cultural artistice si de agrement;

-activitati de intermediere: inchirieri de obiecte, inchirieri de locuri in mijloace de transport, servicii de traducere, servicii de supraveghere a copiilor, servicii comerciale.

3. Pachete turistice

Indiferent daca planuiti o plimbare in Poiana Brasov, o cina romantica, o aniversare, un week-end in familie, Agentia turistica Ruefa Escape Travel este solutia ideala. Aceasta agentie turistica va ofera un pachet de servicii ce vi se poate potrivi pentru orice fel de situatie aveti nevoie! Tot ce trebuie sa faceti este sa alegeti un tip de pachet special facut pentru dumneavoastra. Daca iti doresti sa-ti petreci inceputul de primavara departe de casa, atunci cauta printre ofertele noastre de Martisor, Ziua Femeii, Paste…

Sibiu

Hotel Imparatul Romanilor/3*

Situare: Hotelul a fost fondat in 1773 si este cel mai important hotel din Sibiu, si se afla in imediata apropiere a celor mai atractive obiective turistice ale orasului.

Facilitati hotel: Hotelul dispune de camere single, camere duble, garsoniere si apartamente. De asemenea, beneficiaza de baza de tratament, casino, camera pentru bagaje, precum si o frumoasa curte interioara.

Facilitati camere : toate cele 102 spatii de cazare sunt dotate cu televizor color, baie sau dus. Serviciile de masa : hotelul dispune de restaurant si bar.

Tarif / noapte / camera.

Tarifele includ micul dejun, TVA si taxa locala.

Sibiu

Hotel Ramada/4*

Situare: Hotelul Ramada este situat in centrul Sibiului.

Facilitati hotel: Hotelul are o capacitate de 127 de camere (10 camere single, 50camere twin, 46camere duble, 12camere executive, 8 apartamente, 1 apartament presidential, 44 de camere fiind dedicate exclusive nefumatorilor). In hol se gasesc trei sali de conferinta (Sala Alfa, Sala Betta, Sala Gamma) cu o capacitate intre 50 si 70 de locuri, la care se adauga Sala Atlass cu o capacitate de 500de locuri si Sala Hera- sala amfiteatru, cu un total de 174de locuri. Fiecare sala, in functie de destinatia pentru care a fost gandita este dotata cu toata aparatura necesara bunei derulari a oricarui eveniment:

• Flipchart, ecran, whiteboard si materiale consumabile;

• Instalatie de sonorizare & Instalatie de traducere simultana;

• Computere, laptop;

• Acces Internet de mare viteza gratuit – conexiune prin cablu si wireless;

• Plasma TV & DVD player;

• Echipament audio-video (videoproiector, sonorizare, microfoane wireless);

• Lumina naturala;

• O echipa de profesionisti pentru suport si asistenta.

Hotelul dispune de salon de infrumusetare si coafura, centru de sanatate (fitness, sauna, solar, masaj), parcare interioara (35locuri) si exterioara (35locuri) si agentie de turism, , serviciu de spalatorie, transfer Hotel-Aeroport-Hotel (la cerere).

Facilitati camera: Acces doar pe baza de cartela magnetica, sistem automat de control al temperaturii, mini bar, seif, linie telefonica internationala, LCD TV, televiziune prin cablu, acces internet gratuit, uscator de par, detectoare de fum si sistem de prevenire a incendiilor.

Servicii de masa Hotelul este dotat cu 3 baruri si un resrtaurant ce pune la dispozitia clientilor preparate cu specific mediteraneean, asiatic, balcanic precum si preparate traditionale. De asemenea serviciul de room-service este disponibil la orice ora.

Tarif / noapte / camera.

Tarifele includ micul dejun, TVA si taxa locala.

Brasov

Hotel Casa Wagner/3*

Situare: Hotelul este situat in centrul vechi al orasului, in imediata apropiere a principalelor atractii turistice, cafenele, restaurante, magazine. Cele 2 cladiri care gazduiesc acum complexul sunt inscrise pe lista monumentelor istorice aflate in patrimoniul mondial.

Facilitati hotel: Hotelul dispune de 22 de camere, atat apartamente spatioase, cat si camere double si single. Sala de conferinta in stil amfiteatru are o capacitate de 130 de locuri, iar sala in stil careu sau consiliu o capacitate de 30 de locuri (sistem de traducere simultana, videoproiector, ecran, flip-chart, TV si DVD).

Facilitati camera: camerele sunt dotate cu telefon, TV si cablu TV, acces internet in fiecare camera.

Serviciile de masa: Restaurantul cu bolti gotice de la parter poate gazdui 80 de persoane si ofera o gama variata de preparate culinare traditionale si internationale. Terasa interioara este locul ideal pentru a petrece momente de relaxare. In Crama Casei (cap. 80 locuri) va puteti bucura de o colectie aleasa de vinuri si bauturi si puteti asculta muzica live in compania lautarilor.

Tarif / noapte / camera. Tarifele includ micul dejun, TVA si taxa locala

Brasov

Hotel Belvedere/4*

Situare: Hotelul Belvedere este amplasat la 2 Km de orasul Brasov pe drumul Poienii, intr-un punct cu o vedere panoramica atat asupra orasului cat si a zonei Postavarului si muntilor Bucegi. Pozitia strategica a hotelului permite deplasarea facila atat in Brasov, cat si in statiunea Poiana Brasov.

Facilitati hotel: Hotelul dispune de 15 camere duble de 3 stele, 4 camere duble de 4 stele si 4 apartamente. De asemenea dispune de o sala de conferinte cu o capacitate de 40 locuri, piscine in aer liber, sauna si parcare proprie (pazita).

Facilitati camere: aer conditionat, telefon, cablu Tv, uscator de par.

Servicii de masa: restaurant, bar, room service.

Tarif / noapte / camera.

Tarifele includ micul dejun, TVA si taxa locala

Brasov

Hotel Bella Musica/3*

Situare: Pozitionat in centrul istoric al orasului, hotelul este amplasat intr-o cladire veche de 400 de ani, cu arhitectaura de inspiratie neoclasica.

Facilitati hotel: dispune de 2 camere single, 15 camere double, 3 garsoniere si 2 apartamente, parcare, garaj, servicii de rent-a-car, seif.

Facilitati camera: Camerele sunt dotate cu aer conditionat, Tv cablu, telefon, internet, casa de valori, minibar. In apartamente exista baie cu jacuzzi.

Servicii de masa: Restaurantul hotelului pune la dispozitia clientilor delicioase preparate din bucataria Mexicana, ungureasca si internationala. De asemenea in cadrul hotelului se gaseste o crama.

Tarif / noapte / camera.

Tarifele includ micul dejun, TVA si taxa locala.

Brasov

Hotel Aro Palace/5*

Situare: Este localizat in centrul vechi al Brasovului. Camerele sunt inalte, iar stilul arhitectonic este vechi dar impresionant si ofera toate facilitatile si comoditatile unui hotel modern.

Facilitati hotel: Spatiile de cazare sunt structurate astfel: 5 stele: 106 camere cu 2 paturi, 76 camere cu pat matrimonial, 6 apartamente, 7 suite (comunicante), un apartament presidential de 200 mp, 1 camera pentru persoane cu handicap. 4 stele: 80 camere duble, 30 camere single, 7 garsoniere. Hotelul dispune de sala de conferinte cu traducere simultana (in cinci limbi), de un modern centru de agreement si sport ce se intinde pe o suprafata de 2.500mp, pe doua nivele. Pe aceasta suprafata au fost amenajate doua bazine de inot, unul pentru adulti si unul pentru cop Aro Palace Wellness & SPA mai cuprinde o zona de saune umede si uscate si o zona de tratamente corporale si faciale, dotata cu aparate de hidroterapie, fizioterapie, magnetoscopie si mese de masaj traditional, precum si trei zone de fitness-cardio, o sala de aerobic si o cabina de bronzaj.

Facilitati camere: TV color, cablu, frigider, telefon international, incalzire centrala.

Servicii de masa: Hotelul dispune de trei restaurante ale Aro Palace: Salonul Albastru, Salonul Mare, Salonul mic dejun si de un frumos bar. Se asigura si serviciul de room-service.

Tarif / noapte / camera.

Tarifele includ micul dejun, TVA si taxa locala.

Cluj

Hotel Rimini/4*

Situare Hotelul este amplasat intr-una din zonele rezidentiale ale orasului, in apropierea drumului european E60, ceea ce face ca accesul sa fie facil. Se afla situate in imediata apropiere a centrului turistic si istoric, a gradinii botanice, dar si la 30min. de aeroportul international Cluj Napoca.

Facilitati hotel Hotelul are o capacitate de 51 de camere, structurate in 24 camere duble matrimoniale, 18 camere duble twin, 6 apartamente, 3 junior suite. Camerele duble se pot rezerva si in regim single.

Facilitati camere: Toate camerele sunt utilate ultramodern, cu aer conditionat reglabil individual pentru fiecare camera, minibar, frigider, televizor color, cablu tv, telefoane in camera si in bai, uscator de par, cabina de dus sau cada whirlpool, jacuzzi ( in apartamente ), scaun de masaj ( in apartamente ). Hotelul pune la dispozitie o sala de conferinte dotata cu videoproiector, ecran de proiectie, microfoane mobile, flipchart, sistem de sunet, acces permanent Internet wireless gratuit, un business center. La dispozitia clientilor se mai afla un centru de fitnesss, terenuri de fotbal, sauna finlandeza, servicii de curatatorie, parcare pazita (60 de locuri), serviciu de transfer catre si de la aeroport.

Servicii de masa: Restaurantul La Fontana pentru servirea mesei, iar pentru o seara speciala in spirit traditional romanesc Crama Haiducilor. De asemenea, bar si cocktail lounge.

Tarif / noapte / camera.

Tarifele includ , micul dejun, TVA si taxa locala

Iasi

Hotel Astoria/3*

Situare: Hotel Astoria este situat in centrul orasului Iasi, la numai 5minute de Gara Centrala, 20 de minute de Aeroportul International si in imediata apropiere a Palatului Culturii, Mitropoliei Moldovei si Bucovinei.

Facilitati hotel: Hotelul dispune de camere single, double si apartamente, de un centru de conferinse, parcare, servicii de spalatorie/curatatorie. Hotel Astoria dispune si de un centru de conferinte.

Facilitati camera: Spatiile de cazare sunt dotate cu aer conditionat, linie telefonica,TV, cablu TV, uscator de par, minibar.

Servicii de masa: Restaurantul Traian pune la dispozitie preparate din bucataria traditionala, dar si din bucataria internationala.

Tarif / noapte / camera.

Tarifele includ micul dejun, TVA si taxa locala