Prezentarea potentialului turistic al judetului Covasna

Prezentarea potentialului turistic al judetului Covasna

1. Resurse turistice naturale

Relieful prezinta pronuntate diferente de altitudine, fiind alcatuit din masive muntoase bine impadurite, ce inconjoara ca o cetate zona depresionara a Covasnei.

Intreaga regiune montana care imbraca teritoriul judetului Covasna este dispusa in partea de nord si de est, inconjurand marele bazin depresionar intracarpatic.

Pe teritoriul judetului intalnim : Muntii Harghita, Muntii Baraolt, Muntii Bodoc, Muntii Nemira, Muntii Vrancea, Muntii Buzaului.

Judetul Covasna, asezat in partea interna a Carpatilor de Curbura, include in limitele sale o unitate geomorfologica complexa, cu pronuntate diferente de altitudine si masivitate, rezultate din miscarile tectonice. Aici se disting doua trepte de relief bine individualizate: treapta muntilor cu altitudine medie cuprinsa intre 800-1200 m si treapta depresiunilor si culoarelor tectonice. Treapta muntoasa se leaga , la contactul  cu alte judete (Buzau, Vrancea, Bacau), cu cateva varfuri si masive care au inaltimi mai mari de 1200 m (varfurile Nemira Mare 1649 m, Lacaut 1777 m, Manisca Mare 1676).

In configuratia unei structuri geologice bine individualizate si in limitele acestui nivel de altitudine medie se grupeaza urmatoarele unitati muntoase, care se ocupa mai bine de 50% din relieful judetului Covasna: muntii Baraolt, Bodoc, Nemira, Vrancei, Bretcu, Buzau, Intorsurii.

Treapta depresiunilor si culoarelor se situeaza intre 460 si 600 m si este acoperita de depozite cuaternare, unde sunt specifice pietrisurile si nisipurile. Dintre bazinele tectonice mentionam depresiunile Baraolt, Sfantu Gheorghe si Targu Secuiesc.

Conditiile de relief ale acestei trepte favorizeaza practicarea unei agriculturi intensive.

Intreaga regiune muntoasa care imbraca teritoriul judetului Covasna este dispusa in partea de nord si de est, inconjurand ca o cetate marele bazin depresionar intracarpatic.

Muntii Baraolt.

Muntii Baraolt formeaza o importanta unitate muntoasa, care se desfasoara in intregime pe teritoriul judetului Covasna. Sunt dispusi pe directia nord-sud, de la linia ce ar uni paraul Ozunca cu paraul Gohan si pana la varful Straja, unde Oltul face cel mai mare cot. Varfurile cele mai inalte ale reliefului sunt cuprinse intre 700-900 m ( varful Foarfecii 867 m, Culmea Ascutita 934 m, Bodos 820 m, Dealul Mare 732 m). Punctul cel mai inalt se afla pe varful Gherghea, la 1017 m. Muntii Baraoltului pot fi divizati in doua compartimente sau doua trepte de relief; unul intre varful Straja (632 m), si  Pasul Valcele, unde relieful are un aspect deluros cu inaltimi intre 600-700 m, iar, altul, situat la nord de Pasul Valcele, cuprinde o treapta mai inalta de relief, in care cotele cele mai mari se mentin in jurul valorii de 800-900 m.

Muntii Harghita.

La nord de Muntii Baraolt incepe lantul vulcanic al Harghitei.

Inaltimile acestui sector muntos oscileaza intre 900 si 1100 m. Cateva varfuri insa, pe care se afla si urmele unor cratere de explozie, au inaltimi intre 1100 si 1558 m (Varful Mare 1196 m, Taraboiu 1391 m, Muntele Cucului 1558 m, Pilisca Mare 1373 m).

Muntii Harghita constituie partea mijlocie a lantului vulcanic situat pe latura de vest a Carpatilor Orientali; ei domina depresiunea Ciucului cu peste 1200 de m, iar spre izvoarele Baraoltului si Tarnavelor lasa treptat culmi fierestruite. In zona inalta, Muntii Harghita sunt impaduriti; piscul Harghita-Madaras (1800 m), Coltul Tesit (1709 m) si Muntele Harghita (Ciceu) abia isi arata stancariile in poieni. Peisajul este variat, colorat, cu poteci si drumuri comode.l

cent

Muntii Bodoc.

La vest, apele Oltului despart acest masiv de cel al Baraoltului, iar la nord, prin zona dintre Depresiunea Ciucului si bazinul Casinului, se leaga de Muntii Ciucului. Limita din partea estica si sudica o formeaza depresiunile Sfantu Gheorghe si Targu Secuiesc. Pe teritoriul judetului Covasna se desfasoara acea parte din Muntii Bodocului cuprinsa intre Tusnad si Anghelus, adica o lungime de circa 30 de km. Cateva varfuri , ating inaltimi de 1100-1200 m. Acestea sunt: Sorocul Lung (1170 m), Carpinis (1241 m), Sarheghi (1225 m), Varful Padurii (1213 m), Bodoc (1193 m).

Lantul Bodocului se subdivide si el in doua sectoare: unul nordic, 900-1100 m, si altul sudic, cu aspect de dealuri, dominat de nivelul de 700-850 m.

Muntii Nemira.

Pe teritoriul judetului Covasna se afla numai partea lor sudica, adica sectorul muntos limitat de cursul superior al Casinului si de cumpana inalta a acestor munti.

Partea vestica a acestui sector este incadrata de apele  raului Casin, se caracterizeaza in general prin inaltimi reduse, fapt care i-a determinat pe unii geografi sa-i denumeasca Munceii Casinului Secuiesc. Culmea principala, care se desfasoara pe directia nord-sud, cuprinde inaltimi intre 800-1200 m. Varfurile importnte: Polia (1199 m), Poiana (1040 m) etc..

Partea estica o formeaza masivul muntos propriu-zis al Nemirei. Culmea cea mai inalta a acestui masiv este dispusa pe directia nord-sud si se afla la limita cu judetul Bacau. Dintre varfurile dominante mentionam: Nemira-Tiganca (1626 m) si Sandru Mare (1640 m) legate intre ele printr-o sa longitudinala. Latura vestica, care prezinta aproximativ aceleasi caractere, este cunoscuta sub numele de culmea Piatra Soimului-Neres, dupa varfurile dominante.

Muntii Vrancei.

Muntii Vrancei apartin de judetul Covasna numai prin nivelul de cea mai mare altitudine, care urmareste cateva varfuri cu inaltimi de peste 1500 m: Varful Lepsii ( 1390 m), Musat (1503 m), Astagul Mare (1526 m), Izvoarele Putnei (1534 m), Anisoaia (1645 m), si Lacaut (1777 m).

Partea nord-vestica al acestor munti , care se mentine la altitudini medii de 800-1200 m si care este fragmentat de vai transversale ( Obrat, Ghelinta Mare, Ghelinta Mica) ce-si au obarsia in perimetrul masivului Lacaut, este cunoscut mai mult sub numele de Muntii Bretcului.

Muntii Bretcului.

Sunt marginiti la vest de Depresiunea Targu Secuiesc, iar la est de izvoarele Oituzului si ale raului Basca Mare.

Inaltimile cele mai mari sunt: Barit (1193 m), Piatra Soimului (1377 m), Pilisul Covasnei (1359 m), Chiuzul Papauti ( 1320 m ).

Muntii Buzaului.

Muntii Buzaului sunt situati in partea de de nord-est, la limita spre judetul  cu acelasi nume. Pe teritoriul judetului Covasna nu se intind decat culmile nordice ale acestor munti, care sunt taiate de cateva rauri. Aici se desfasoara cursul apelor superior al raurilor Basca Mare, Basca Mica si Buzaul. Intre vaile acestor rauri se intind cele mai importante masive din muntii Buzaului: Penteleu si Podu Calului.

Masivul Penteleu este cuprins intre cele doua Basce, iar in judetul Covasna prezinta cateva culmi cu suprafata neteda si altitudinea mai redusa, in general sub 1200 m. Din loc, in loc, insa, apar cateva varfuri cu inaltimi de peste 1400 m: Dealu Batran, (1402 m), Slobodu (1429 m), Husaus (1479 m). La nord de paraul Cupanului, afluent pe stanga al raului Basca Mica, ca o continuare a masivului Penteleu, se individualizeaza prin altitudine si fragmentare masivul Manisca Mare (1676 m), din care se desprind numeroase culmi in sistem radial.

In partea de nord-vest, Masivul Penteleu este delimitat de raul Basca Mare, care isi are izvoarele sub varfurile Cobert si Zarna (1603 m). De aici isi creeaza o vale cu caracter relativ longitudinal , ce isi aduna apele atat din Masivul Manisca Mare cat si din Muntii Bretcului.

Masivul Podu Calului este reprezentat doar prin culmile sale nord-vestice, ferestruite de ape scurte si repezi, tributare sistemului hidrografic al Buzaului. Linia de cea mai mare inaltime se inscrie intre Basca Mare si Buzau, sub forma de potcoava, unde principalele varfuri ating valori de peste 1200 m (Babic 1335m, Cocosului 1375 m, Bota Mare 1288 m si Zambru Mare 1230 m).

Bazinetul Comandau

Bazinetul Comandau se afla situat la contactul dintre Masivul Penteleu si Muntii Bretcului, la o altitudine medie de circa 1000 m. Este drenat de Basca Mare, care face aici unul dintre cele mai mari coturi ale sale, pe o distanta de circa 8 km. In acest bazin este asezata si localitatea Comandau. De jur imprejur se afla culmi muntoase, care se termina cu pante abrupte Capul Laur si Capul Caprei).

Bazinetul Comandau se intinde pe o suprafata de circa 8 kmp.

Muntii Intorsurii

Muntii Intorsurii mai poarta numele de Clabucetele Intorsurii, datorita altitudinii lor scazute. Numele acestora vine de la intorsura pe care o efectueaza Buzaul in interiorul acestei regiuni. Relieful de la Intorsura Buzaului are aspectul unei depresiuni intramontane cu caracter tentacular. Aceste tentacule depresionare sunt despartite de dealuri cu inaltimi ce variaza intre 800-900 m.

Pe langa treapta muntoasa cu altitudinea medie de 800 m, care caracterizeaza relieful muntilor de la Intorsura Buzaului , se disting si cateva culmi cu inaltimi mai mari de 1000 de m (varful Tistas 1167 m, Cascut 1079 m).

Depresiunea Intorsura Buzaului.

Depresiunea Intorsura Buzaului este o depresiune intramontana rezultata mai ales din actiunea de eroziune a flisului cretacic. Este dispusa pe o lungime de circa 16 km, in forma de potcoava, de la Vama Buzaului si pana la sud de Bobocea. Latimea cea mai mare o inregistraza in bazinetul de la Intorsura Buzaului, de circa 2-2,5 km, acolo unde conflueaza cateva parauri cu vai largi tentaculare.

Depresiunea Brasovului

Pe teritoriul judetului Covasna se desfasoara o buna parte din depresiunea intracarpatica a Brasovului. In raport cu rama inaltimilor muntoase care o inconjoara, aceasta prezinta aspectul unei campii drenate de o retea hidrografica cu caracter meandrat. Privita in ansamblul ei, adica si partea inclusa in judetul Brasov, depresiunea se intinde pe un areal de circa 1800 kmp, in care Oltul si Raul Negru colecteaza retea densa de ape care-si au obarsia in relieful muntos.

Depresiunea Brasov fiind asezata intre Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali este considerata ca o arie deppresionara intracarpatica de origine tectonica.

Depresiunea Brasov se intinde in judetul Covasna prin cele patru compartimente: Depresiunea Baraolt, Culoarul Rotbav-Capeni, Depresiunea Sfantu Gheorghe si Depresiunea Targu Secuiesc sau Bretcu.

Depresiunea Baraolt.

Se afla situata in partea de nord-vest a judetului, incadrata de muntii Persani si Baraolt. Este drenata de la nord la sud de doua organisme hidrografice: paraul Baraolt si paraul Cormos.

La marginea depresiunii se afla dispusa o alta treapta de relief, cu circa 20-40 m mai inalta, alcatuita din terase si piemonturi cuaternare. Intreaga unitate colinara si muntoasa care inconjoara Depresiunea Baraolt este bine acoperita cu vegetatia lemnosa alcatuita din paduri de fag si de stejar.

Culoarul Rotbav-Capeni

Culoarul Rotbav-Capeni este cunoscut sub numele de Cularul Maierus. Oltul este principala apa care-l dreneaza de la sud spre nord, pe circa 28 km, unde se inscrie de altfel si cele mai mari meandre cand spre latura Muntilor Baraolt, cand spre cea a Persanilor. Latimea maxima a acestui culoar, care se confunda de fapt cu lunca Oltului, ajunge in unele portiuni la circa 3 km, cum ar fi la nord de Rotbav si Maierus, precum si la cunfluenta paraului Aita.

Depresiunea Sfantu Gheorghe.

Depresiunea Sfantu Gheorghe ocupa partea nordica din compartimentul central al depresiunii Brasovului, caracterizandu-se prin prezenta unui piemont bine conturat, cunoscut sub numele de Campu sau Sesu Frumos si o regiune de lunca si mlastina drenata de apele Oltului, Raului Negru, Tarlug etc..

Acest bazin se intinde pe o lungime de aproape 30 km si o latime de circa 10-12 km, pe linia Sfantu Gheorghe - culoarul de la Reci, este delimitata de muntii Bodoc, Baraolt si culmile Tarlugului. Inaltimea lui scade de la nord la sud, pe linia celor doua rauri principale Oltul si Raul Negru, adica de la 570 m la iesirea din defileul Tusnad-Malnas pana la 505-510 m in lunca Ozunului.

Depresiunea Targu Secuiesc.

Depresiunea Targu Secuiesc apartine compartimentului estic al depresiunii Brasovului, ocupand campia mai inalta, drenata de Raul Negru impreuna cu reteaua sa, hidrografica. Are o forma romboidala, cu altitudini ce scad de la nord-est spre sud-vest, de la 630 m la 530 m.

Depresiunea Targu Secuiesc este delimitata de rama muntoasa a Carpatilor de Curbura alcatuita din flisul intern. La nord- vest si la nord se margineste cu Muntii Bodocului si Muntii Nemirei, la sud si la sud-est cu Muntii Bretcului si Muntii Intorsurii, iar la sud-vest, prin culoarul piemontan de la Reci, se leaga de Bazinul Sfantu Gheorghe. In cadrul acestor limite, Depresiunea Targu Secuiesc ocupa o suprafata de circa 600 kmp, fiind taiata asimetric de la nord-est si la sud-vest de apele Raului Negru.

Depresiunea Targu Secuiesc comunica cu Depresiunea Sfantu Gheorghe prin culoarul sau Poarta de la Reci, care are o latime de circa 8 km si unde Raul Negru o imparte in doua unitati morfologice distincte: una pe malul drept, alcatuind piemontul de la Reci cu o altitudine medie de 540 m , si alta pe malul stang, transformata intr-o regiune de dune, acoperita cu paduri, cu lacuri si balti temporare.

Elemente Hidrografice

Dispunerea teritoriului judetului Covasna pe trepte de relief ce se succed intre 500-700 m altitudine, cu o variata constitutie geologica, conditiile climatice favorbile au permis acumularea unor bogate strate acvifere si existenta unei retele hidrografice permnente bine organizate.

Apele subterane.

Varietatea formatiunilor geologice care intra in alcatuirea principalelor forme de relief si gradul lor de permeabilitate contribuie la acumularea unei insemnate cantitati de ape subterane, influentand totodata proprietatilor acestora.

Stratele acvifere alcatuite din depozitele aluvionare au rezerve bogate, corespunzatoare din punct de vedere calitativ, usor de exploatat, constituind in majoritatea o sursa importanta pentru alimentarea cu apa a judetului.

Ceea ce-i specific judetului Covasna situandu-l pe unul din primele locuri din tara este abundenta si varietatea izvoarelor minerale. In orice parte am calatori pe valea Oltului, in sus spre Tusnad, in Muntii Bodoc sau Baraolt, ori la poalele Muntilor Vrancei, spre Covasna este imposibil sa nu intalnim un izvor de apa minerala.

Referat: Echipament si aparatura anexa saltului cu parasuta Lucrare: Cursuri de inot Cum invata incepatorul tehnica (corecta) de inot . ?

Cele mai multe izvoare de ape minerale se insiruie in doua linii orientate pe directia nord-sud, prima, pe versantul vestic al Muntilor Bodoc, aproximativ paralela cu Oltul, din amunte de Tusnad (judetul Harghita) pana mai in jos de Sfantu Gheorghe in lungul careia apar izvoarele de la Balvanyos, Bixad, Malnas-Bai, Bodoc, Arcus, Baile Sugas, toate avand ape carbogazoase, cloruro-sodice, bicarbonate, potasice, calcice, magneziene etc.; a doua, paralela cu prima, apare in bazinul Raului Negru, pe care se insiruie izvoarele carbogazoase de la : Poian, Peteni cunoscute mai mult pe plan local.

O caracteristica specifica judetului Covasna (primul loc din Romania) este abundenta si varietatea lacurilor minerale pe care le intalnim pe toata raza judetului Covasna (Balvanyos, Bixad, Malnas-Bai, Bodoc, Sugas-Bai, Covasna, Poian).

Raurile.

Sub raportul apelor de suprafata judetul Covasna dispune de importante rezerve, intreg teritoriul sau, fiind brazdat de o bogata retea hidrografica, cu debite ridicate in cursul intregului an.

Sesul jos al depresiunilor Targu Secuiesc si Sfantu Gheorghe, cu altitudini reduse (530-550 m), pe unde curg domol Rau Negru si Oltul, constituie o mare “piata de adunare a apelor”, unde isi dau intalnire cea mai mare parte a raurilor din judet. In cadrul acesteia se pot identifica cateva zone mai importante: Targu Secuiesc-Lunga-Imeni, unde se aduna raurile Turia, Ojdula,Ghelinta, Estelnic etc.; cursul mijlociu al Raului Negru in perimetrul localitatilor Aninoasa-Brates-Surcea-Let, unde conflueaza Dalnicul, Beseneul, Borosneul Mare, Zagonul, Covasna, Zabala etc..

In bazinul Raului Negru si in vest, pe valea Oltului, in depresiune, unde sunt mari capacitati de acumulare a apelor subterane, alimentarea subterana este bogata din scurgerea medie anuala.

Fenomenele de iarna (gheata la mal, podul de gheata, scurgeri de sloiuri) incep sa apara pe rauri in prima decada a lunii noiembrie, atat pe Olt, cat si pe Rau Negru si afluentii lor, si se pot mentine pana la inceputul lui martie.

Regimul hidrografic al raurilor este dependent atat de structura geologica, cat si de activitatea umana. Raurile de munte au o mineralizare redusa, bogate in oxigen dizolvat, ceea ce le confera bune calitati potabile.

Oltul.

Oltul este principala artera hidrografica, care colecteaza in ultima instanta aproape toate raurile ce strabat radiar acest teritoriu. Oltul dreneaza judetul Covasna pe o lungime de circa 150 km, traversandu-l de la nord la sud pana mai jos de Sfantu Gheorghe, apoi de la est la vest pe o mica portiune, ocolind ultimele prelungiri sudice ale Muntilor Baraolt, iar la Haghig este orientat de la sud la nord, pana la confluenta cu raul Baraolt dupa care iese din judet.

Reteaua de ape de pe teritoriul judetului Covasna apartine in cea mai mare parte bazinului hidrografic al Oltului, a carui dezvoltare in timpul glaciarului a fost coditionata de gradul de tectonizare a regiunii.

Raul Negru

Raul Negru este cel mai important afluent al Oltului din depresiunile Targu Secuiesc si Sfantu Gheorghe, strabate jumatatea estica a judetului de la nord-est spre sud-vest, pe o lungime de circa 107 km, drenand o suprafata bazinala de circa 220 kmp. Raul Negru isi aduna apele de pe versantul sudic al Muntilor Sandru Mare, de la 1280 m.

Afluentii principali ai Raului Negru sunt, din amunte spre avale, pe partea dreapta: Lemnia, Estelnic, Casin (cel mai important, cu o lungime de 44 km si un debit mediu de 1,65 m cubi), Turia, Dalnic etc.; iar pe partea stanga: Bretcu, Ojdula, Ghelinta, Covasna.

Raurile judetului au valoare economica - alimentarea cu apa potabila si indusriala, irigarea terenurilor agricole, pescuit si valoare estetica.

Lacurile.

Teritoriul judetului este lipsit de acest gen de unitati hidrografice, cu exceptia unor ochiuri de apa neimportante, catonate in zonele cu exces de umiditatea a solului (lunca raului Olt) sau cele catonate in Mestecanisul de la Reci.

In ce priveste lacurile artificiale, se semnealeaza doar unitati de suprafete reduse, amenajate in diferite scopuri.

Lacurile de baraj Reci si Padureni (Moacsa), lacurile de regularizare a cursului Olt , lacul Belin (8 ha), Lacul Surduc (100 ha), Lacul Sfantu Gheorghe, Complexul Zabala si Lacul Arcus sunt utilizate in scopuri piscicole si practicarea pescuitului sportiv.

Clima.

Clima in judetul Covasna este de tranzitie intre clima temperata de tip oceanic si temperata de tip continental, umeda si racoroasa in zonele de munte, cu precipitati reduse si temperaturi scazute in zonele mai joase, cu ninsori abundente in timpul iernii si cu veri calde.

Precipitatiile medii anuale ating 600 mm, cele mai reduse inregistrandu-se in luna februarie, iar cele mai abundente in lunile mai-iunie

Temperatura medie anuala : 1°C in zonele inalte, 7-8°C in zona depresionara. Cantitatea medie anuala de precipitatii variaza intre 500-650 mm; umezeala relativa a aerului este destul de ridicata, atingand valori de peste 75% in Depresiunea Brasov, iar de la 900-1000 m in sus umezeala depaseste 80%.

Vanturile au o intesitate moderata; pot aparea si fenomenele atmosferice deosebite precum ceata (20-35 zile/an), bruma (30-40/an) etc..

Vegetatia.

Pe suprafata judetului Covasna se afla intinse paduri de foioase si rasinoase, precum si o bogata vegetatie de lunca si ses.

Cele doua unitati principale caracteristice muntele si depresiunea maresc contrastele actuale ale vegetatiei. Daca muntii sunt imbracati de compacte de paduri de molid, fag, gorun, sesul depresiunilor este aproape lipsit de vegetatie arboricola, fiind acoperit de terenuri agricole si pajisti stepizate.

Dispunerea reliefului, climei si solului pe trepte altitudinale a imprimat si vegetatiei o zonalitate verticala. Culmile inalte ale Muntilor Vrancei si insular ale muntilor Nemira si Baraolt sunt imbracate de intunecoase paduri de molid care ocupa partea superioara a etajului forestier, coborand sub 1500 m, local chiar sub 1200 m. Alaturi de molid isi face aparitia paltinul de munte. Padurile de molid sunt intrerupte din loc in loc, de luminisul poienilor aparute in urma taierii padurii si care sunt folosite pentru pasunat.

Pajistile montane secundare, se intalnesc pe o suprafata mai mare in muntii Intorsurii, Vrancei, Baraolt, sunt formate din ierburi secundare in care intalnim parusca, teposica, firuta si rare tufisuri de afin, pin de munte sau jneapan.

Spre partea inferioara a padurii de molid incep sa apara exemplare de fag si brad. Pe masura ce altitudinea scade ( pana la 700-800 m), padurile de amestec iau in intregime locul padurii de molid. Aceasta zona de amestec intre fag, molid, brad are o mare extesiune in muntii Intorsurii si Vrancei pe care ii imbraca aproape in intregime. Alte zone lemnoase care cresc in subzona padurilor de amestec sunt: ulmul de munte, paltinul de camp, frasinul etc.. Din loc in loc, apar arbusti ca, alunul, paducelul etc.. In arealul padurilor de amestec o suprafata destul de mare o ocupa pajistile secundare bogate in graminee. Dominante sunt paiusul rosu si teposica.

Padurile de fag sunt si ele destul de extinse si acopera suprafete mari in Munttii intorsurii si in special in muntii Bodoc, Baraolt, expusi mai mult advectiei maselor de aer umed, care pe versantii lor vestici coboara pana aproape in depresiune.

Etajul forestier se incheie in partea inferioara cu paduri de stejar si gorun, care, in general, acopera piemonturile inalte, marcand si sub aspectul vegetatiei trecerea de la munte la depresiune.

In lunca Raului Negru sau a Oltului, unde existenta unor conditii ecologice favorabile conduc la aparitia unor specii hidrofile sau mezofile. Dintre speciile lemnoase mai frecvent intalnim salciile, rachitele, arinul negru, iar dintre cele ierboase rogozul, stanjenelul de balta etc..

Alaturi de vegetatia zonala pe teritoriul judetului Covasna se intalneste si o vegetatie azonal, caracteristica fiind cea a nisipurilor si a bahnelor (mlastinilor).

In depresiunile Targu Secuiesc si Sfantu Gheorghe sunt identificate sapte mlastini sau complexe mlastinoase: Valea Estelnicului si a afluentilor sai, Lunga-Ojdula, Catalina-Ghelinta, Martineni, Borosneu Mare-Zagon, Reci, Malnas-Bai. Pe suprafete mai restranse mlastinile apar si in dealurile Baraoltului, in vestul comunei Varghis si in Muntii Baraolt, langa Ozunca-Bai.

Vegetatia bahnelor este formata din plante hidrofile, dintre care mai tipice sunt: coada calului, bumbacarita, feriga de balta etc..

Pe portiuni restranse cresc plopi canadieni, stejari, salcami.

Sub aceste palcuri de padure se dezvolta o vegetatie de pajisti formate din paius, cinci degete, coada soricelului, firuta, lumanare, pelin nemirositor, etc.. Alaturi de aceste pajisti, pe malul ochiurilor de apa dintre dune sau pe suprafata lor, apare o vegetatie hidrofila: specii de rogoz, papura, lintita, sageata apei.

Adesea, pe oglinda lacurilor se gasesc nuferi cu flori albe si galbene, care confera un farmec deosebit peisajului respectiv.

Fauna.

Varietatea peisajului geografic de la culmile inalte ale Carpatilor de Curbura la lunca joasa a Oltului si a Raului Negru face ca si fauna sa fie destul de diferita.

Padurile masive de molid, fag, gorun ce imbraca muntii Intorsurii, Vrancei, Bodoc, Baraolt, constituie domeniul de viata al unei bogate faune, in mare parte de interes vanatoresc. Podoaba padurilor de molid si fag o formeaza cerbul.

Capriorul are o arie de raspandire mai larga, intalnit in tot etajul forestier, uneori chiar si in rarele paduri in lunca Raului Negru.

In padurile de fag si molid cresc in bune conditiuni mistretul si ursul. Tot in padurile judetului intalnim rasul, jderul de copac, lupul, vulpea, veverita, iepurele etc..

Masivele padurilor de molid si de fag ofera conditii de viata si numeroaselor pasari, ce intregesc frumusetea acestor locuri si multe dintre ele prezinta interes economic. Nu lipsesc nici cocosul de munte care traieste in padurile de molid, ciocanitoarea de munte, buha, huhurezul, privighetorea etc.. Dintre reptile, vipera de munte, tritonii de munte pot fi intalniti la tot pasul.

In Mestecanisul de la Reci , in lunca Raului Negru, rozatoarele sunt reprezentate prin iepurele de camp, sobolanul de apa si soarecele de padure, veverita, iar carnivorele prin vulpe, lup. Lumea pasarilor este de asemeni numeroasa: gaita, cotofana,sturzul, mierla, iar in jurul baltilor mai mari se gasesc ratele salbatice, corcodelul.

Raurile de munte cu ape limpezi si repezi constituie domeniul de viata al pastravului, zglavocului, cleanul, mreana.

Solurile si subsolurile.

Solurile. Desi se intind pe o suprafata relativ redusa, solurile judetului Covasna cuprind totusi o gama variata. Aceasta diversitate rezulta din actiunea complexa exercitata de conditiile litologice, de formele de relief, factorii hidrogeologici si hidrografici, precum si cei topoclimatici.

Pe culmile cele mai inalte ale Muntilor Vrancei (peste 1500 m), sub padurile de molid, se afla un invelis format din soluri montane brune podzolice, puternic acide, cu un continut ridicat de materie organica. Conditiile topoclimatice caracteristice acestei regiuni (temperatura scazuta, umiditatea ridicata), fac ca descompunerea materiilor organice sa se produca greu si humusul sa aiba o puternica aciditate.

Solurile brune si brune-acide de padure au o raspandire mare in Muntii Baraolt, unde pe versantul vestic si sud-vestic coboara pana in lunca Oltului, si apar insular in muntii Bodoc, Vrancei si Intorsurii. Aceste soluri se formeaza in conditiile unui climat relativ rece si umed, sub paduri de fag, gorun sau de amestec si pe un substrat petrografic variat.

Astfel, pe versantii cu o panta mai accentuata se dezvolta soluri brune acide, in timp ce pe versantii mai putin inclinati, unde apa are o scurgere mai lenta, deci gradul de umiditate este mai ridicat, apar soluri cu caractere podzolice evidente.

Cea mai mare extindere o au solurile argiloiluviale brune si argiloiluviale podzolice, care imbraca culmile largi si joase, precum si versantii slab inclinati ai muntilor Intorsurii, Vrancei, Nemira, Bodoc si Baraolt. De asemenea, ele se intalnesc si pe relieful depresionar, unde acopera in intregime zona piemontana si o parte din terasele Oltului si Raului Negru. Aceste soluri sunt caracteristice etajului de padure in care predomina stejarul si gorunul, uneori in amestec cu fagul.

O parte din aceste soluri sunt folosite pentru culturile de cartof, secara, orz, ovaz si, totodata, pe suprafata lor se dezvolta pajistile fanetele naturale, formand astfel baza unor importante plante furajere.

Pe malul drept al Raului Negru, la confluenta acestuia cu Oltul, in jurul orasului Targu Secuiesc, pe culmile joase ale Muntilor Bodoc si pe o mare parte din Sesul Frumos se dezvolta , pe suprafete relativ intinse, soluri cernoziomoide levigate sau pratoziomuri.

Solurile zonale descrise mai sus, a caror prezenta este impusa in primul rand de particularitatile reliefului si climei , li se adauga si solurile intrazonale, legate de unele caracteristice ale substratului litologic, ale conditiilor topoclimatice si ale formelor de relief.

Rendzinele ocupa o suprafata foarte redusa in partea nord-est a judetului, pe ultimele prelungiri ale Muntilor Persani, unde alaturi de acestea apar frecvent stancarii la zi. Caracteristica principala a acestor soluri o constituie profilul subtire cu multe fragmente de roca.

Excesul temporar sau permanent de umiditate a dus la formarea solurilor hidromorfe, care ocupa partea cea mai joasa a judetului, slab drenata, cu o extensiune maxima pe malul stang al Raului Negru. In perioadele ploioase adesea, aceste soluri sunt inmlastinite datorita ridicarii nivelului apei freatice pana la suprafata.

In marele cot  pe care Raul Negru il face inainte de a se varsa in Olt, pe o suprafata de circa 8 km patrati, apar nisipuri nesolificate care, in mare parte, sunt organizate sub forma unor dune dispuse neregulat. Dunele au lungimi ce variaza intre 50 si 100 de m, o inaltime ce nu depasesc 10 m, in drepesiunile care se creeaza, apa din precipitatii uneori stagneaza, formand lacuri cu caracter temporar.

Pentru fixarea acestor nisipuri s-au facut plantatii de pini, arini, mesteaceni; pe suprafete mai restranse se cultiva cartofi, secara.

Bogatiile naturale ale subsolului. Datorita constitutiei geologice relativ complexe a teritoriului judetului , marile unitati structurale adapostesc o gama destul de larga de rezerve de substante minerale utile, necesare industriei si, in special, celei a constructiilor.

Dintre rezervele cu o importanta majora, pe primul loc se situeaza lignitul, legat de depozitele neogene ale bazinului intercarpatic. Pe langa sorturile bulgar si praf de lignit destinate termocentralelor, o parte insemnata a productiei se prelucreaza pe loc, fabricandu-se brichete cu o putere calorica ridicata. Formatiunile flisului exterior contin diferite zacaminte de hidrocarburi.

In ordinea importantei zacamintelor minerale solide utile, mentionam roci cum sunt: andezitele din zona periferica a Harghitei de Nord, exploatate prin cariere de mare capacitate, asezate  in Valea Oltului, cu multiple intrebuintari (piatra de constructie, piatra sparta si macinata) si cu insusiri fizico-chimice superioare.

Gresiile cretacice mai putin cele paleogene din zona flisului carpatic sunt raspandite si exploatate prin numeroase cariere la Sfantu Gheorghe, Zagon, Sita Buzaului, Zabala,  Sanzieni, Bretcu, Ghelinta etc., fiind utilizate ca piatra de constructie, la pavarea si pietruirea drumurilor.

Dintre celalalte roci utile amintim argilele comune, care se afla in exploatare la carierele de la Bodoc, Bretcu si Turia si constituie materia prima pentru caramidarii si tiglarii. Ca rezerve de substante minerale utile sunt: nisipurile andezitice fluviatile din terasele raurilor deschise la Ghidfalau, Bodoc, Olteni; nisipurile de cuart de o buna calitate si cu multiple intrebuintari, deschise prin carierele de la Ariusd, Araci, Iarasi si Valea Oltului; zacamintele de balast din terasele Raului Olt si Raului Negru; zacamintele importante de diatomite cu o calitate foarte buna, deschise in valea paraului Cormos; zacamintele de diabaz, serpentina si opaluri; zacamintele de travertin din depozitele aflate in masivul Baraolt; zacamintele de minereu de fier, limonite, siderite, sferosiderite din contactul hidrotermal al Harghitei de Sud; zacamintele de turba si namoluri terapeutice.

O importanta economica prezinta, de asemenea, tezaurul hidromineral si al gazelor mofetice din aceasta regiune. Rezervele de ape minerale de diferite tipuri hidrochimice au o calitate foarte buna ca dealtfel si zacamintele de bioxid de carbon. Ele sunt valorificate pe scara industriala sub forma apelor minerale imbuteliate- Bodoc, Valcele, Covasna, Nemere, Malnas, Biborteni, Borsil si in cura balneara ca bai carbogazoase la statiunile balneoclimaterice de interes national si local – Covasna, Balvanyos, Malnas, Valcele,  Ozunca, Hatuica. Bioxidul de carbon de calitate se utilizeaza la Covasna si Malnas care, impreuna cu apele minerale constituie factori terapeutici naturali de mare importanta, de care se leaga tratamentul bolilor cardiovasculare si tratarea unor boli digestive si de nutritie.

Monumente ale naturii si rezervatii naturale.

Particularitatile peisajului geografic covasnean sunt reflectate prin cateva elemente si fenomene naturale care maresc interesul turistic al acestor locuri. Data fiind importanta lor, unele specii de plante si unele fenomene geologice  de aici au fost declarate monumente ale naturii. Dintre acestea mentionam: Tinovul Luci, Mestecanisul de la Reci, Poiana de narcise de la Varghis, Pestera cu sulf, rezervatia naturala paleontologica de la Batani – punct fosilifer (fauna de moluste fosile de varsta Pliocen superior – 2 ha), etc..

Tinovul Luci, situat in sudul Muntilor Harghita, la o altitudine de 1080 m, constituie un punct de cercetare pentru specialisti, datorita atat dimensiunilor, originii si starii naturale in care se gaseste, cat si varietatii vegetatiei. Este un crater stins, cu o suprafata de circa 120 ha, fiind considerat cel mai mare tinov din Transilvania. In jurul tinovului sunt palcuri de molizi, mesteceni, plopi tremuratori, printre care apar poieni luminoase, cu o bogata vegetatie de graminee, sau suprafete excesiv de umede.

Ceea ce constituie ineditul acestui tinov este prezenta mesteacanului pitic, care dupa specialisti atinge in acest loc cel mai sudic punct din lume.

In nord-estul Muntilor Baraolt, la circa 620 m altitudine, exista o interesanta inmlastinire cu apa minerala, in apropierea localitatii Ozunca-Bai. La baza aparitiei si mentinerii acestei mlastini stau cateva izvoare minerale, care au o temperatura de 9-10°C. Mlastina de turba de la Ozunca-Bai prezinta un interes stiintific deosebit, prin relicvele glaciare care se gasesc in perimetrul ei. Turba de aici este indicata in balneoterapie.

Mestecanisul de la Reci, pe malul stang al Raului Negru, ocupa o suprafata de circa 8km patrati, din care rezervatiei ii revin 34 ha. Dintre plantele care cresc in Mestecanisul de la Reci amintim: laleaua pestrita, trifoiste, sapte degete etc..

Poiana Narciselor, situata in apropierea comunei Varghis, ocupa o suprafata de circa 3 ha. Primavara constituie unul din minunatele puncte de atractie turistica ale Depresiunii Baraolt.

In nordul Muntilor Bodoc activitatea postvulcanica este prezentata prin emanatii de gaze si izvoare minerale. Aici se gaseste Pestera de sulf situata la o altitudine de circa 1050 m. Emanatiile puternice de sulf, cunoscute si sub denumirea de solfatare, sunt folosite in tratamente reumatismale.

In apropierea de Pestera de sulf se mai gasesc inca cateva fenomene asemanatoare: ,,Grota ucigasului”, ,,Cimitirul pasarilor”.

Pe versantul estic al Muntilor Bodoc, in Valea Iadului, pe o suprafata de cateva sute de metri patrati abunda mofetele si izvoarele minerale. Local, sunt cunoscute si sub numele de Baia Turiei.

In cadrul statiunii balneare Covasna se afla un interes fenomen postvulcanic, Balta Dracului. Aceasta este o adevarata fierbatoare, in care apa carbogazoasa antreneaza namolul la suprafata.

Pe teritoriul judetului Covasna au fost declarati monumente ale naturii si cativa arbori seculari: stejarii ,,Mikes” din Zagon, nucii Korosi Csoma Sandor din Chiurus, stejarul din centrul comunei Reci si plantatia de castani din Padureni.

Resursele antropice

1. Resursele cultural-istorice.

Obiectivele turistice cultural-istorice sunt rezultatul unei indelungate si cotinue locuiri a teritoriului, cand s-a conturat si, treptat, individualizat, o civilizatie materiala cu caractere specifice, dar integrata organic cu cea a regiunilor limitrofe.

Vestigii arheologice si castre romane.

Urmele omului din epoca neoliticului (cu 4000 de ani I.Hr.) au fost descoperite la Sfantul Gheorghe, Let, Borosneul Mare, Reci, Ariusd, concomitent cu prezenta culturilor Cris, Boian, Cucuteni-Ariusd.

Castre romane de aparare se gasesc la Olteni, Bretcu, Reci (Comolau).

Vestigii de cetati dacice

Cetatea dacica de la Covasna, construita in timpul lui Burebista, ruinele Cetatii Paganilor de langa Turin (Balvanyos), ruinele Cetatii Ika de langa comuna Cernat.

Monumente istorice si de arhitectura de factura religioasa sunt numeroase in judet, in principal biserici reformate, biserici romano-catolice, biserici simple sau biserici fortificate ori biserici din lemn. Cele mai vechi sunt: Biserica reformata (secolele XIV-XV) din Sfantu Gheorghe, Biserica romano-catolica (1564) din orasul Baraolt, Biserica minoritatilor (1795) in orasul Intorsurii Buzaului, Biserica Ortodoxa (1734) si Biserica romano-catolica (1795), ambele in acelasi oras.

In orasul Targu Secuiesc exista Biserica romano-catolica (1795), Biserica Ortodoxa ,,Adormirea Maicii Domnului” (1783). In satul Araci, comuna Valcele se afla Biserica reformata (secolul al XV-lea), in satul Arius se afla biserica reformata (secolul al XVI-lea); in satul Beleni  se afla Biserica reformata (secolul al XV-lea); in satul Brates se afla Biserica reformata (secolul al 1630-1660); in satul Valea Crisului se afla Biserica reformata (secolul al XIV-lea); in satul Calnic se afla Biserica unitariana (secolul al XVII-lea); in satul Chichis se afla Biserica din lemn a Sfintilor Apostoli Petru si Pavel (1740), monument de arhitectura; in satul Ghelinta se afla Biserica romano-catolica, care datorita valorii ei deosebite este inscrisa in catalogul monumentelor de arta UNESCO.

Biserica romano- catolica din Targu Secuiesc.

Constructia baroca a bisericii catolice a fost inceputa in 1701 , pe locul bisericii de lemn, mutata din Estelnic. Piatra de temelie a fost depusa in 1722, constructia ei a durat peste sapte decenii. A fost sfinitita in 1796 in onoarea Sfintei Treimi. De atunci a fost de mai multe ori deteriorata de cutremure, distrusa de incendii. A fost renovata integral in 1996. In cripta de sub sacristie se odihnesc ramasitele pamantesti ale drept credinciosului si fondatorului de scoala Nagy Mózes.

Biserica ortodoxa „ Adormirea Maicii Domnului” din Targu Secuiesc.

Actuala biserica de piatra este ridicata in anii 1781-1783 'in locul celei mai vechi de lemn' situata pe acelasi amplasament, ce a fost inaltata in jurul anului 1734 (sunt mentionati si anii 1754, 1750 si 1760). Pe turn este scris 1795, probabil anul unei reparatii. Pisania din cronica parohiei mentioneaza: 'Bine a voit mila lui Dumnezeu cu noi pacatosii de ne-a dat cuget a zidi sfant locasul Sf. Sale si ne-a apucat si am inaltat Sfanta biserica din temelie, in cinstita Varneghia Bolgradului, anume Kanta, orasul Vasarhei, . '.

Biserica in forma de nava, construita din piatra si caramida si acoperita cu tigla si solzi, are o lungime de 6 metri. Turnul patrat si incins cu un brau este inalt de 15 m. Altarul semicircular, cu prestoiul (sfanta masa) din caramida, are doua firide in zid iar deasupra proscomidierului se afla pomelnicul ctitorilor. Iconostasul (tampla) din lemn de stejar sculptat este executat la Craiova in 1937. Vechile usi imparatesti se afla la Muzeul Spiritualitatii romanesti din Sf. Gheorghe. Naosul cu bolta construita in semicerc are ferestrele sub forma de ogive gotice. Podisorul din lemn (cafasul) este sustinut de doi stalpi din zid. Accesul in tinda bisericii se face coborand doua scari, intreaga biserica fiind sub nivelul amenajarilor exterioare cu cca. jumatate de metru. Pardoseala de mozaic inlocuieste lespezile originale. In curtea inferioara se afla cladirea fostei scoli confesionale ortodoxe zidita in 1833 si rezidita n 1883 precum si clopotnita construita in anul 1929.

Biserica Reformata-Targu Secuiesc.

Aspectul centrului istoric al orasului este definit de masiva Biserica Reformata-Calvina, una din cele mai mari biserici din Ardeal (cu o capacitate de 1.000 de locuri). A fost ridicata in stil baroc si neoclasicist intre 1770-1782, pe fundamentul unei bisericute de lemn de la inceputul secolului al XVII-lea. A fost o biserica fortificata. In timpul marelui incendiu din1834 s-au distrus turlele si structura acoperisului, fiind reconstruite in patru ani, iar turla de la intrarea vestica s-a ridicat in 1846. Pe aceasta turla este instalata antena postului de radio 'Siculus'. Prima orga a bisericii a fost realizata in 1757 de un mester necunoscut. Orga din imagine, cea de azi, dateaza din 1861, fiind opera vestitului constructor de orgi, Kolonics Istvan, stabilit in orasul nostru.

Cel mai important si de retinut este ca  la constructia clopotnitei  nu a fost folosit nici un cui metalic, ceea ce  face ca acesta sa fie considerata o capodopera a artei lemnului sculptat

Biserica romano-catolica din satul Ghelinta.

Cladirea veche, construita in stil roman, a bisericii romano-catolice din satul Ghelinta a fost extinsa in secolul al XV-lea, insa in interiorul cladirii au fost pastrate frescele executate la inceputul secolului al XIV-lea. Tavanul cu casete in stil renascentist a fost pictat in 1628.

O bogatie aparte a bisericii o constituie frescele de pe trei dintre peretii cladirii (cel nordic, cel vestic si cel sudic), infatisand diferite scene ale legendei Sf. Ladislau, datand din 1330 - 1340. Sub sirul frescelor Sf. Ladislau se afla un alt rand de fresce care contin elemente din legenda Sf. Ecaterina din Alexandria. Biserica a fost declarata de catre UNESCO „parte a mostenirii culturale globale”.

Biserica din lemn a Sfintilor Petru si Pavel din satul Chichis.

Monument de arhitectura populara religioasa. Biserica a fost construita in anul 1740. Are plan foarte alungit, cu absida poligonala si tavanul formand o bolta in arc plat. Turnul, situat deasupra intrarii, are la partea superioara o galerie cu stalpi din lemn frumos sculptat

Biserici reformate, fortificate, cetati taranesti, conace, castele se mai gasesc la: satul Herculian - comuna Batani ( secolul al XV-lea), satul Olteni –comuna Bodoc (secolul al XV-lea), satul Aita Mare – comuna Comuna (secolul al XVI-lea), Satul Ilieni –comuna Comuna (1443), satul Incus – comuna Catalina (1600); satul Miclosoara (langa orasul Baraolt, secolulal XVI-lea), satul Olteni – comuna Bodoc (cetatea Herecz-secolul al XIII-lea, castelul Miko-1812) si altele.

Cetatea Zanelor din localitatea Covasna

Cetatea Zanelor este o veche cetate dacica situata pe un pisc montan in apropiere de orasul Covasna, in partea superioara a Vaii Zanelor. In prezent sunt vizibile zidurile scoase la iveala de catre arheologi prin sapaturi. Cercetarile efectuate aici au scos la iveala numeroase fragmente de ceramica si monezi datand din perioada dacica si romana. Cercetatorii cred insa ca cetatea a fost construita si locuita cu mult inainte de aceea perioada.

Muzee si case memoriale

Din acest punct de vedere, judetul Covasna este sarac, numarul lor fiind redus; cele mai cunoscute, cu valoare pentru programe turistice, fiind urmatoarele:

Muzeul National Secuiesc (Sfantu Gheorghe), cu sectii de arheologie, etnografie, stiintele naturii si arta;

Muzeul de arta plastica (Sfantu Gheorghe), cu sectii de arta plastica romaneasca;

Muzeul de arta populara (Sfantu Gheorghe), cu sectii de etnografie;

Muzeul orasenesc (Baraolt), cu sectii de istorie-etnografie;

Muzeul breslelor (Targu Secuiesc, 1969) cu sectii de istorie, etnografie, folclor, mestesuguri, costume populare secuiesti.

Muzeul Etnografic Haszmann Pall-Cernat.

Muzeul National Secuiesc din Sfantu Gheorghe

Muzeul a fost infiintat in 1879 de catre Nagyajai Csere Janosne Zathureczky Emilia, cuprinde colectii de arheologie, arta, etnografie si stiintele naturii.

Cladirea actuala a fost construita 1911-1912 dupa planurile arhitectului Kos Karoly al carui bust se afla in fata cladirii muzeului.

In curtea muzeului se afla un mini arboret cu specii rare, o casa taraneasca din secolul XVIII-lea cu o colectie de porti secuiesti sculptate.

Muzeul prezinta piese de arheologie: obiecte din paleolitic pana in secolul al XII-lea; etnografie: obiecte legate de ocupatiile locuitorilor din zona, port; istorie naturala: mineralogie, paleontologie, pasari, fluturi.

Muzeul Etnografic Haszmann Pal – Cernat.

Cea mai cunoscuta atractie a satului Cernat este Muzeul Zonal, intemeiat in 1974 si care prezinta cele mai frumoase piese ale artei populare din zona superioara a comitatului Trei-Scaune: mobila secuiasca, cahle, tesaturi.

Cladirea muzeului este in mijlocul unei expozitii in aer liber, care cuprinde porti monumentale secuiesti, cladiri si mori restaurate, alaturi de care exista o colectie de monumente funerare din piatra si lemn sculptat, precum si o expozitie bogata de masini si unelte agricole

Muzeul Breslelor.

Muzeul orasului Targu-Secuiesc a fost inaugurat in primavara anului 1972 in cladirea fostei primarii. In salile destinate mestesugarilor traditionali (olari, cizmari, pantofari, tabacari, cojocari, fierari, lacatusi, turtari, palarieri, croitori si tamplari) pot fi vazute unelte, produse si instalatii ale atelierelor acestor mestesugari.

Pe langa exponatele realizate din truda mestesugarilor, se pastreaza in fiecare sala documente scrise, steaguri, lazi, table ale diferitelor bresle si asociatii mestesugaresti

Expozitia cu caracter istoric ilustreaza dezvoltarea economico-sociala a orasului. Documentele revolutiei de la 1848-1849 au fost asezate intr-o sala separata.

In salile destinate artei plastice se organizeaza expozitii periodice din lucrarile artistilor invitati.

O nota distincta a colectiilor muzeale o constituie cele aproape doua sute de papusi, majoritatea imbracate in port popular unguresc. Din punctul de vedere al raspandirii teritoriale sunt reprezentate aproape toate tinuturile din Ardeal, iar temporal acopera aproximativ un secol, constituind o valoare etnografica inestimabila

Muzeul Breslelor functioneaza ca unitate externa a Muzeului National Secuiesc, din Sfantu Gheorghe..

Satele turistice balneare si pastorale, completeaza in mod fericit resursele, sporind gradul de atractivitate al acestui judet ,,turistic” al Romaniei.

Resurse tehnico-economice.

Obiectivele tehnico-economice de interes turistic sunt in numar mic pe teritoriul judetului Covasna. Prezinta interes:,,Planul Inclinat” (langa Comandau), anul 1899, distanta 1236 m, diferenta de nivel de 327 m. Celelalte obiective antropice, declarate monumente istorice ale tehnicii sunt vechiul furnal pentru topit minereuri din localitatea Filia (Baraolt), distrus partial de austrieci in 1849; furnalul si minele de fier din Batani Mici, de pe valea Bradului etc.

Planul Inclinat.

Monument tehnic unicat in Europa situat in judetulCovasna, orasul Covasna, in zona Vaii Zanelor. Planul Inclinat sau Siclaul cum este numit de localnici, a fost construit din initiativa lui David Horn de catre inginerul Emil Lux in 1886. Obiectivul a fost terminat de catre baronul Groedel. Acest plan inclinat foloseste forta gravitatiei pentru a transporta vagoanele incarcate cu lemne pe o panta fara a utiliza alte surse de energie. Cu toate ca functioneaza din 1889, inaugurarea oficiala a avut loc in 1890. Macheta acestui monument tehnic exceptional a fost prezentat la expozitia universala din 1896.

Datele tehnice ale planului sunt : diferenta de nivel intre statii : 327 m, lungime :1236 m, ecartament : 1450mm, cablu de tractiune cu diametrul de 28 mm. Componentele sale au fost comandate de la firma austriaca Obach.

Principiul de functionare este urmatorul : planul inclinat foloseste doua platforme de cate 3 m latime si 6 m lungime care erau  legati unul de celalalt printr-un cablu gros de 28 mm si un sistem complex de scripeti actionati de la cabina de comanda din partea superioara a planului inclinat. Atunci cand platforma de sus era asezat un vagon plin cu lemne pe platforma de jos era asezat un vagon gol. Forta gravitatiei face aca vagonul plin sa il traga sus pe cel gol de pe platforma de jos. La mijlocul planului cele doua platforme se evitau, aici existand o bifurcatie a sinelor. Tot procesul era controlat de la cabina de franare din partea superioara a planului inclinat.

Volumul de material lemnos transportat pe vremea cand planul inclinat functiona la capacitate intreaga se apropie de 30 de vagoane a cate 10 m cubi. Transportul persoanelor se facea ocazional pe la inceputul secolului atunci cand conditiile de circulatie intre Covasna si Comandau erau foarte grele. Insa in ultima perioada a functionarii sale, transportul de persoane pe planul inclinat era strict interzis.

La capatul inferior al planului, vagoanele erau coborate de pe platforme si erau formate garnituri ce erau tractate de locomotive cu aburi pana la gara Covasna unde erau transferate pe cale ferata cu ecartament normal.

La capatul superior materialul lemnos sosea tot pe cale ferata ingusta, de aceasta data de la Comandau. Si aici existau mocanite (locomotive cu abur) ce aduceau lemnele din tot bazinul superior al raului Basca. Aceste cai ferate cu ecartament ingust se intindeau pe zeci de kilometri pe fiecare parau si vale trecand chiar si peste muntele Goru, pana in Naruja unde exista o varianta mai mica a planului inclinat. La inaugurare acesta era cel mai important sistem de cai ferate inguste din Carpati unificand trei componente majore : vagoanele trase de cai, planul inclinat si locomotivele cu aburi.

In 1995 odata cu catastrofele cazaturi de copaci din zona Covasnei, a fost afectat si planul inclinat dar nu indeajuns ca sa fie distrus. La 17 mai 1997 cabina de comanda din partea superioara a planului inclinat a fost distrusa intr-un incendiu ce a cuprins si padurea din jur. Datorita interventiei si ajutorului celor care au lucrat la planul inclinat cabina a fost reconstruita, planul inclinat a fost restaurat si a functionat in continuare pana in 1999 cand datorita reducerii exploatarilor de lemne din zona, planul inclinat a fost trecut in conservare.

Momentan planul inclinat nu functioneaza, poate fi vizitat iar pe sectorul de cale ferata Covasna - Planul Inclinat ocazional, atunci cand exista cerere, circula o mocanita (locomotiva cu aburi) care este folosita pentru agrement (plimbarea turistilor).

3. Resursele socio-demografice

La 1 iulie 2007, populatia judetului Covasna numara 223.364 locuitori, revenind in medie 60,2 locuitori/kmp, reprezentand 1,0% din populatia tarii. Ca pondere, populatia feminina reprezinta 50,7%, iar cea masculina 49,3%. Populatia urbana detine o pondere de 50,1% iar cea rurala 49,9%. Municipiul Sfantu Gheorghe, capitala judetului Covasna, la aceeasi data, numara 61704 locuitori, adica 27,6% din populatia judetului si 55,1% din populatia urbana. Majoritatea populatiei este de nationalitate maghiara (73,5%), apoi romani (23,2%), rromi (2,7%).

Din totalul de 88700 persoane ocupate in judetul Covasna, 27,6% lucreaza in agricultura, 29,4% in industrie, 3,4% in constructii, 14,9% in comert, 3,7% in transporturi si comunicatii, 2,2% in hoteluri si restaurante, 5,4% in invatamant, 4,0% in sanatate si asistenta sociala, restul in celelalte activitati ale economiei nationale.

Popultia scolara numara 40.018 persoane, din care 7809 in invatamantul liceal (19,5%) si 1363 in invatamantul superior (3,4%).

Din cele prezentate rezulta ca resursele socio-demografice nu reprezinta un suport real pentru o eventuala amplificare a activitatilor turistice in acest judet.

Bibliografie.

Baltaretu Andreea, Neacsu Nicolae, Neacsu Monica, Economia Turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2008.

Neacsu Nicolae, Neacsu Monica, Baltaretu Andreea, Resurse si destinatii Turistice, Editura Universitara, Bucuresti, 2009.

Pisota I., Mihai Elena, Iovanescu Maria, Judetele Patriei.

Stanca Constantin, Raduly Gitta, Popina Gheorghe, Deac Marius, Judetele Patriei, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1980.

Anuarul statistic al Romaniei 2009, INSSE, Bucuresti.

http//judetulcovasna.ro/obiective-turistice/rezervatii-naturale.

www.ghidulturistic.ro.

www.atlass.ro

www.ropedia.ro

www.primariacv.ro