Dimensiunile fenomenului turistic in Romania

Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfasurata in alte sectoare-chei din economia mondiala (industrie, agricultura, comert). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umana, cade sub incidenta studiului interdisciplinar, antrenand deopotriva economisti , geografi, psihologi si sociologi. Primele mentiuni privind preocuparile de a voiaja, apar in antichitate in operele geografului Strabon. Descrierile lasate de Marco Polo cu ocazia periplului sau asiatic (secolul al XIII-lea), cele ale lui Arthur Young (secolul al XVIII-lea) sau, mai aproape de noi, ale lui Henri Monfreid au jalonat preocuparile viitoare privind practicarea calatoriei.

Turismul devine un complex fenomen de masa la sfarsitul secolului al XIX-lea fiind puternic articulat in mediul inconjurator.

Privit ca un fenomen social-economic creator de benifici, turismul a fost defint in variante dinte cele mai felurite: “arta de a calatori pentru propria placere” (M. Peyromarre Debord); “activitate din timpul liber care consta in a voiaja sau locui departe de locul de resedinta, pentru distractie, odihna, imbogatirea experientei si culturi, datorita cunoasteri unor noi aspecte umane si a unor peisaje necunoscute” (Jan Medecin); “fenomen al timpurilor noastre, bazat pe cresterea necesitati de refacere a sanatati si de schimbare a mediului inconjurator, cultivare a sentimentului pentru frumusetile naturi ca rezultat al dezvoltari comertului, industriei si al perfectionari mijloacelor de transport” (Guy Freuler).

Activitatea turistica este bine sustinuta de un valoros potential turistic – natural antropic – diferentiat de la tara la tara, in functie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute in practica turismului mondial sunt: turismul balnear maritim, cu o larga dezvoltare in teritoriu, practicat pentru cura helioterma sau climaterica sau avand alte motivatii terapeutice; turismul montan si de sporturi de iarna, practicat pe arie larga pentru drumetie, cura climaterica si practicarea sporturilor de iarna; turismul de cura balneara, prin care se valorifica insusirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal si minerale, namoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de arta, cultura si a altor realizari ale activitati umane; turismul comercial expozitional, a carui practicare este ocazionata de mari manifestari de profil (targuri, expozitii), care atrag numerosi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestari cultural-artistice (etnografice, folclorice) nationale sau internationale; turismul sportiv, de care cunoastem o mare extindere pe plan national si international, avand ca motivatie diferite competitii pe discipline sportive, interne si internationale , pana la manifestari sp0ortive de amploare (olimpiade, competitii sportive regionale, campionate mondiale etc.); turismul de vanatoare (safari), practicat de tarile occidentale, in general pe teritoriul Africi, al Americi Latine, in teritoriile artice si antartice. Este o forma de turism “distractiv”, a carui dezvoltare – marcata de spectaculos si inedit – aduce mari prejudicii echilibrului ecologic al planetei, amenintand cu diminuarea sau, dupa caz cu disparitia unor specii extrem de valoroase ale patrimoniului faunistic al Terrei.

Una dintre bogatiile actuale de baza in domeniul turismului priveste studiul elementelor regionale, in functie de care se organizeaza activitati turistice tipice anumitor zone, si se pun in evidenta posibilitatile de amenajare complexa a acestora. Desi nu s-a ajuns la o viziune taxonomica unitara in domeniu, diferitele acceptiuni utilizate pe plan international si in tara noasta releva urmatoarele unitati ce pot fi luate in consideratie:

Regiunea turistica, conceputa ca un spatiu de mari dimensiuni, cu o structura organizatorica bine consolidata si un patrimoniu turistic diversificat (de exemplu, regiunea Alpilor Dianarici, iar pentru Romania – cea a Carpatilor Orientali)

Zona turistica – un areal mai restrans consacrat pentru activitatea turistica de un anumit tip, puternic marcat de importante obiective sau alte motivatii pentru turism (exemplu : zona turistica a Coastei Dalmatiei din Alpii Dinarici sau zona Bucovinei din Carpati Orientali)

Centre turistice, reprezentand puncte de convergenta (puncte de plecare pentru zonele montane, porturi, alte centre consacrate prin patrimoniul lor turistic) a unor fluxuri de turism, putand fi, in general, statiuni alpine (Plitvice, in Alpii Dinarici) sau balneare si de odihna (Dubrovnik, Split, Rijeka – pe coasta Dalmatiei). Pentru Romania, ramanand in acelasi cadru al Carpatilor Orientali, se pot mentiona Vatra Dornei si Borsa.

Puncte turistice amenajate (pesteri, defilee, ghetari, manastiri, case memoriale, hoteluri alpine etc.)

In literatura recenta de specialitate sunt depistate, in functie de potentialul natural (geomorfologic, climatic, hidrologic, floristic-faunistic) si antropic o serie de unitati turistice cu vocatie polarizatoare, in jurul carora s-au dezvoltat veritabile noduri turistice cu vocatie locala ce sustin activitatea nucleului central.

Este cazul unor localitati satelit ce apar pe rivierele franco-italiene, Coasta Brava si Coasta del Sol in Spania, unele microstatiuni aparute pe litoralul marocan in apropiere de Agadar sau intre Rabat si Casablanca. Alte asemenea centre polarizate apar in zonele montane, orasul Chamonix (din Alpi Francezi) fiind un astfel de exemplu. Practic, aceste statiuni nu sunt altceva decat centre de primire si redistribuire a fluxurilor turistice in functie de “apetitul” individual sau colectiv pentru un anumit element al potentialului turistic al zonei.

Pentru regiunile geografice mari receptoare ale unor fluxuri majore de turism, aceeasi literatura mondiala de specialitate vehiculeaza termenul de bazin turistic distingand :

Bazinul mediteranean – prima zona de primire pentru turismul mondial, cu un potential natural si antropic de exceptie;

Bazinul mezo-american, cuprinzand “arcul Antilelor” din America centrala, in majoritate “alimentat” de S.U.A si Canada cu efective de vizitatori ce au crescut lent in ultimele decenii.

Bazinul Asia-pacific, constituit din ansamblu insular si fatada Pacificului, inclusiv Thailanda, in care principali “furnizori” sunt Japonia, Australia si Noua Zeelanda.

Intr-o serie de tari cu vechi traditii (Austria, Canada, Germania, Finlanda, Danemarca, Franta, S.U.A, Italia etc.), turismul este sustinut de un patrimoniu natural si antropic de exceptie, mai importante fiind parcurile si rezervatiile naturale sau alte zone cu peisaj deosebit (ex. Yellowstone, Grand Canyon, Cascada Niagara, Death Vally, precum si cele doua mari regiuni turistice – California si Florida, in S.U.A; Alpii Francezi, Muntii Pirinei, peisaje andine cu asezari ce urca pana la 5.000 m altitudine, padurea amazoniana etc.) se adauga un bogat patrimoniu istoric constituit din elemente unicat ale culturi si civilizatiei universale, precum vestigiile antichitatii din Italia, Grecia si Egipt, cele ale vechilor civilizatii din America Latina, monumentele istorice si de arta ale tarilor din vestul Europei, China, Japonia, Orientul Mijlociu si Apropiat s.a., elementele ale culturi populare, etnografice si manifestari folclorice care personalizeaza modelele culturale nationale, facand din fiecare natiune a Terrei un unicat in timp ti spatiu.

Analiza: Particularitatile somato- functionale, psihice si motrice ale juniorilor A Lucrare: YUMEIHO (tehnicile de baza)

Informatii Turistice -Teleorman

Judetul Teleorman este unul din judetele de suprafata medie din Romania, acoperind 2,4 5 afata totala a tarii. Situat in sudul Romaniei, in Campia Romana, pe malul stang al Dunarii. In judetul Teleorman se gaseste unul dintre cele mai vechi vestigii umane din lume, la Ciuperceni-Turnu Magurele, cu o vechime de peste 1,5 milioane de ani. Vestigii din Epoca Bronzului si din Epoca Fierului, cat si din perioada daco-romana, se gasesc pe tot teritoriul judetului. In 335 i.Hr., Alexandru Macedon a traversat regiunea. La Turnu-Magurele se gasesc vestigiile cetatii romane care dateaza din timpul imparatului Traian. Datorita configuratiei sale geografice, campie traversata de ape, principalul punct de atractie turistica este fluviul Dunarea si lunca sa, care este de o frumusete aparte. Hoteluri noi se gasec in Alexandria, Turnu magurele si Rosieorii de Vede, iar in orasul Zimnicea, hanuri si moteluri. Datorita facilitatilor care vor fi creeate aici, prin stabilirea unor zone libere si a unui punct de frontiera (cu feribotul) pe Dunare, la Turnu magurele si Zimnicea, turismul si facilitatile de cazare se vor dezvolta foarte repede in viitor. Pentru localitatile situate pe malul Dunarii, agroturismul este o idee de viitor datorita posibilitatilor de pescuit si vanatoare existente in zona si care reprezinta puncte de atractie pentru turisti. Resedinta administrativa a judetului este Municipiul Alexandria, unde la Mizeul Judetului se gasesc peste 50.000 de exponate, grupate in 65 de colectii arheologice, etnografice, numismatice, etc. In Alexandria se gasesc numeroase biserici, una dintre ele este Catedrala 'Sf. Alexandru', unde sunt ingropate oasele Domnitorului Alexandru D. Ghica, fondatorul orasului, dar in catedrala se mai gasesc si icoane pictate de faimosi pictori romani. De asemenea, in Municipiul Turnu Magurele se gaseste, o catedrala interesanta. La Muzeul de Arta, singurul din judet, sunt expuse picturi realizate de autori romani celebri, In judetul Teleorman s-au nascut cativa scrii tori romani de renume si aici se gasesc casele memoriale Zaharia Stancu, la Salcia si Casa Marin Preda, la Silistea (Rosiorii de Vede), case memoriale care merita a fi vizitate.

Turismul in Romania

Activitatea turistica este bine sustinuta de un valoros potential turistic - natural antropic - diferentiat de la tara la tara, in functie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute in practica turismului mondial sunt: turismul balnear maritim, cu o larga dezvoltare in teritoriu, practicat pentru cura helioterma sau climaterica sau avand alte motivatii terapeutice; turismul montan si de sporturi de iarna, practicat pe arie larga pentru drumetie, cura climaterica si practicarea sporturilor de iarna; turismul de cura balneara, prin care se valorifica insusirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal si minerale, namoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de arta, cultura si a altor realizari ale activitati umane; turismul comercial expozitional, a carui practicare este ocazionata de mari manifestari de profil (targuri, expozitii), care atrag numerosi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestari cultural-artistice (etnografice, folclorice) nationale sau internationale; turismul sportiv, de care cunoastem o mare extindere pe plan national si international, avand ca motivatie diferite competitii pe discipline sportive, interne si internationale

Exemple de atractii turistice

Baile Herculane

                    

Baile Herculane este un oras in Banat, judetul Caras-Severin, situat in valea raului Cerna, intre muntii Mehedinti la est si muntii Cerna la vest, la o altitudine de 160 m.

Statiunea balneoclimaterica Baile Herculane are o istorie vasta. Numeroasele descoperiri arheologice arata ca zona a fost inhabitata inca din Paleolitic. Pestera Hotilor are numeroase nivele, inclusiv una din Musterian, una din Mezolitic si restul din Neolitic.

Legenda spune ca Hercule, obosit si istovit, s-a oprit in vale pentru a face baie si a se odihni. In perioada de 165 de ani de dominare romana a Daciei, Baile Herculane erau vestite in tot imperiul, acesta fiind un loc vizitate de aristorcratia romana. Nu mai putin de sase statui ale lui Hercule datate din aceeasi perioada au fost descoperite. O imitatie din bronz, sculpata in 1874, reprezinta un monument in centrul orasului.

In epoca moderna, statiunea era vizitata pentru calitatile sale de vindecare, izvoare termale continand sulf, clor, sodiu, calciu, magneziu si alte minerale, de asemeni si aer ionizat. Inainte de cel de al Doilea Razboi Mondial, era in continuare o destinatie populara printre europenii occidentali, astfel orasul devenind unul luxos. In perioada comunista au fost construite facilitati de turism in masa, cum ar fi hoteluri foarte inalte din beton. Era foarte apreciata de pensionari, care isi cheltuiau cupoanele alocate de stat in acest loc, pentru imbunatatirea sanatatii. Astazi, turistii sunt mai tineri, fiind atrasi de peisajul montan foarte frumos.                                                     

Piatra Craiului

Spre deosebire de masivele insiruite de-o parte si de alta (Bucegi, Iezer, Fagaras), impresionante prin volumul impunator si aspectul alpin, Piatra Craiului contrasteaza cu formele masive, carora le opune profilul ei indraznet, dispus de-a curmezisul liniei generale a Carpatilor Meridionali, ca o creasta izolata si individualizata, incat inaltimile aflate in vecinatatea sa, apar ca niste simple coline, numite de localnici “galme” sau “piscuri”.

Unicate floristice si faunistice

In ceea ce priveste ocrotirea naturii, aici s-a declarat doar o rezervatie naturala, “Piatra Craiului Mare”, o rezervatie cu o suprafata de peste 1200 ha, ce se extinde pe ambii versanti ai Pietrei Craiului. Aici gasim floarea de colt, sangele voinicului, smirdarul, iar dintre animale: capra neagra, rasul, cocosul de munte, acvila, pastravul.

Muntii Bucegi

In lantul Carpati , Bucegii reprezinta un loc aparte , fiind caracterizati de natura rocilor , relieful diferentiat , complexele biogeografice . Arcele de culmi formeaza din Bucegi o potcoava deschisa spre miazazi , din inima careia izvoreste Ialomita .Ramurile ptincipale  ale potcoavei se intalnesc in extremitatea nordica chiar in varful Omu -2507 m-.Punct culminant al masivului , unul dintre cele mai inalte varfuri din Carpati , invaluit in mister si intretinand legendele ce sau tesut in jurul sau.

Fauna vertrebratelor este inca bine reprezentata in padurile de la poalele masivului, activitatile economice si dezvoltarea orasului fiind principalele cauze ale disparitiei multor exemplare din : cerbul carpatin, caprioare, mistreti, rasi, lupi, vulpi, veverite, parsul mare, parsul cu coada stufoasa, parsul de alun, soarecele scurmator, etc.Daca odinioara prin muntii si padurile din zona, traiau in voie animale mari - ursul, rasul, capra neagra, cerbul, mistretul, lupul si altele, astazi datorita vanatului intensiv, turismului necontrolat si prin patrunderea in masiv a mijloacelor de transport, acestea au cam disparut.

Nimeni nu mai are interesul sa incerce macar sa porneasca procesul de refacere a Bucegilor. Si cat este de pacat .

Poate ca mesajul meu va fi un semnal de alarma pentru cei indreptatiti sa actioneze si poate ca Bucegii isi vor regasi menirea : sa atraga turisti din toata lumea si sa contribuie astfel la bunastarea oamenilor de munte, ce-si duc viata aspra la poalele lor .

Bibliografie

Terra Geografie Economica

Autorii : Bebe Negoescu si Gheorhe Vlasceanu

Editura : Teora 1998