Studiu de fezabilitate la s.c. time s.a.

STUDIU DE FEZABILITATE LA S.C. TIME S.A.

1.DATE GENERALE

Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia

S.C. TIME S.A.

Sediul:Timisoara, str.Arhitect Victor Vlad nr.1,jud.Timis.

Scurt istoric al solicitantului

S.C.TIME .SA. a fost infiintata in anul 2013 ca institutie noua si este inregistrata la Registrul Comertului al Municipiului Bucuresti cu numarul J/34/1864/2013, avand ca administrator pe Spiridon Florin.

Obiecte de activitate ale solicitantului

J/34/1864/2013 C.U.I.4556921

Denumirea activitatii: 9272 Alte activitati recreative

9304 Activitati de intretinere corporala

Iar ca activitati secundare care deservesc obiectul principal de activitate si functionalitatea societatii am introdus urmatoarele:

Sectiunea S:Alte activitati recreative si distractive:punctele 9329

2.DESCRIEREA PROIECTULUI

S.C. TIME S.A. intentioneaza sa realizeze si sa exploateze in localitatea Foeni,jud.Timis un centru spa de odihna si tratament ,cu pensiune turistica de primire a clientilor, utilizand cele mai moderne tehnologii dar si din dorinta de a combina beneficiile turismului balnear cu necesitatea crearii unei facilitati de recreare si divertisment .Centrul recreational din localitatea Foeni,jud.Timis se incadreaza in investitie noua deoarece cuprinde lucrari de constructii,montaj,utilaje,instalatii,terasamente.

Situatia deficitara a turismului balnear si a centrelor de agrement,de recreere se regaseste in toate zonele tarii ,fara exceptii.

Unitatea va fi in masura sa mentina costurile la minim,rezultand avantaje economice dar si avantaje referitoare la calitate printr-un management al calitatii imbunatatit cat si a metodelor de lucru folosite.

Una din zonele care se confrunta cu o slaba dezvoltare a turismului este si Regiunea de dezvoltare V Vest,din care face parte si localitatea Foeni.

Centrul recreational va oferi mai multe activitati pentru populatia din zona si totodata se va avea in vedere iesirile turistilor pentru petrecerea vacantei.

Denumirea investitiei

Investitie noua. Crearea centrului recreational de odihna si tratament amplasat in localitatea Foeni,jud.Timis.

2.1.Amplasamentul proiectului(regiunea,judetul,localitatea)

Banat,Foeni,jud.Timis

Judetul Timis este situat in vestul tarii, unde Romania se invecineaza cu Serbia si cu Ungaria. La est se margineste cu judetul Hunedoara,la sud-est cu judetul Caras-Severin si la nord cu judetul Arad.

Forma de relief predominanta este campia,care acopera partea vestica si centrala a judetului,patrunzand sub forma unor golfuri in zona dealurilor,pe vaile raurilor Bega si Timis. In estul judetului se desfasoara dealurile premontane ale Poganisului si partea sudica a podisului Lipovei.Inaltimile maxime corespund culmilor nord-vestice ale masivului Poiana Rusca,culminind cu virful Padesul(1.374m).

Clima este temperata de tranzitie cu influente submediteraneene.Temperatuara medie anuala este de 10,7° C(1901-1990),inregistrindu-se maxima de 41° C in data de 16.08.1952 si minima de

-35,3° C in 29.01.1963.

Teritoriul judetului Timis este strabatut de la est la sud-vest de raurile Bega si Timis.In nord isi urmeaza cursul,de la est spre vest ,raurile Mures si Aranca.

Centrul recreational de odihna si tratament este amplasat in localitatea Foeni,judetul Timis,avand ca utilitati acces pe drum asfaltat,energie electrica,gaze,telefon etc.

Foeniul este situat in sud-vestul judetului Timis, la granita cu Serbia, localitatea Foeni se afla la o distanta de 42,1 km de municipiul Timisoara (pe drumul judetean DJ 593) și 39,9 km de orașul Deta. Este traversata de drumul national DN59B Carpiniș - Deta. Se invecineaza la nord cu Iohanisfeld, la nord-est cu Giulvaz și la sud cu Cruceni. Intreg teritoriul comunei se gaseste inclus in campia Timisului. La limita sudica a comunei se gasește raul Timiș, iar pe directia nord-sud, comuna este strabatuta de canalul Bega Mica, partial canalizat.

2.2.Obiectivele investitiei/prioritati

Obiectivul urmarit de S.C. TIME S.A. este de a dezvolta infrastuctura de turism din zona,in scopul cresterii atractivitatii zonei si imbunatatirii nivelului de trai al populatiei.

Obiectivele specifice ale proiectului:Crearea centrului recreational ,de odihna si tratament din localitatea Foeni,ca urmare a valorificarii resurselor naturale in scop turistic,a diversificarii serviciilor turistice si crearea structurilor de agrement turistic in scopul cresterii numarului turistilor si a sejurului.

Necesitatile identificate pentru implementarea unui proiect care sa combine beneficiile tratamentului balnear cu nevoia de creare a unui centru de agrement, de recreere pentru locuitorii localitatii Foeni si nu numai au fost urmatoarele:

absenta unei infrastructuri turistice

inexistenta in zona localitatii Foeni a unor servicii balneare de calitate,la standarde europene

inexistenta unui centru recreational,in care locuitorii Foeniului si turistii straini si interni sa-si petreaca timpul liber

sezon scurt

atractivitatea scazuta a zonei

necesitatea atragerii turistilor straini

stoparea migrarii turistilor romani la statiuni de peste granita

imbunatatirea infrastructurii de turism,astfel incat sa ajunga la standarde europene

exploatarea corespunzatoare a resurselor naturale

necesitatea de a promova turismul romanesc

necesitatea dezvoltarii economice a zonei

Oportunitatile avute in vedere pentru implementarea proiectului sunt urmatoarele:

cererea mare pe piata pentru serviciile turistice,si in special pentru servicii turistice de calitate superioara

cererea mare pentru servicii turistice complexe,care combina beneficiile turismului balnear cu necesitatile existentei unor centre de agrement,de recreere

Implementarea proiectului ar contribui in mod direct la :

- crearea unei imagini favorabile a regiunii pentru investitorii si turistii romani si straini in contextul competitivitatii inregistrate la nivel european(cresterea atractivitatii zonei)

- punerea in valoare a resurselor naturale si regionale

- reabilitarea si modernizarea mediului ambiant,cresterea gradului de confort

- scaderea gradului de poluare

- dezvoltarea si diversificarea activitatilor de agrement

- crearea de locuri de munca durabile pentru populatia locala

- realizarea de venituri sigure,permanente si in crestere

- satisfacerea cerintelor clientilor de servicii balneare si de agrement de calitate

- dezvoltarea economica a zonei ,cu scopul de a elimina disparitatile economice dintre diferitele zone ale tarii

- cresterea nivelului de trai al populatiei

- stoparea migratiei catre alte zone sau alte tari

- dezvoltarea celorlalte tipuri de turism (de ex. a turismului cultural)

- serveste ca exemplu pentru celelalte zone

- prelungirea sezonului

- largirea pietii prin oferirea de tratamente preventive si de refacere, pentru a atrage segmentul de piata al celor care platesc pentru aceste servicii

- oferirea unor facilitati de wellness(sanatate si frumusete) pentru a atrage noua clasa de mijloc si adesea piata familiilor

- penetrarea mai larga pe pietele straine prin oferirea unor servicii de buna calitate

- dezvoltarea infrastructurii de turism

2.3.Obiectivele fondurilor structurale

Proiectul contribuie la realizarea obiectivului general al Strategiei de Dezvoltare Vest si anume „dezvoltarea armonioasa a regiunii Vest,astfel incat aceasta sa devina o regiune competitiva in cadrul Uniunii Europene, cu o economie dinamica si diversificata”, precum si realizarea obiectivelor specifice ale Strategiei de Dezvoltare Vest si anume:

cresterea gradului de atractivitate a Regiunii Vest prin dezvoltarea infrastructurii si consolidarea relatiilor de cooperare teritoriala

dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice din regiune prin inovare,atragerea de investitii strategice si dezvoltarea mediului de afaceri,in conditiile respectarii normelor europene privind calitatea factorilor de mediu

cresterea gradului de ocupare in regiune,asigurarea de oportunitati egale pentru toate categoriile sociale si imbunatatirea nivelului de trai al populatiei

diminuarea disparitatilor inter-regionale prin dezvoltarea urbana policentrica si sprijinirea zonelor rurale

imbunatatirea si conservarea calitatii factorilor de mediu in vederea asigurarii dezvoltarii durabile si promovarii turismului la nivel regional

Proiectul contribuie la indeplinirea obiectivelor Planului National de dezvoltare 2007-2013 ,elaborat pe baza Planurilor de Dezvoltare Regionala si a cadrului National Strategic de Referinta 2007-2013 care au identificat dezvoltarea turismului ca o prioritate de dezvoltare regionala,dat fiind potentialul turistic existent in toate regiunile.

Esenta Planului de Dezvoltare al Regiunii V Vest este reprezentata de Strategia de Dezvoltare Regionala a Regiunii V Vest – document complex elaborat pe baza Analizei Socio-Economoce a regiunii, analizei SWOT ,dar si a Strategiilor sectoriale ale ministerelor – care permite determinarea unor directii strategice prioritare de dezvoltare ce vizeaza in mod direct dezvoltarea si promovarea turismului regional.

Una din prioritatile identificate in PND este diminuarea diparitatilor de dezvoltare intre regiunile tarii iar ca si subprioritate dezvoltarea turismului general si local. Potentialul economic al regiunii ,precum si atractivitatea sa pentru investitori,depinde mult de conditia infrastructurii sale si de valorificarea resurselor locale.

De altfel ,cea mai mare parte a resurselor va fi dedicata investitiilor in turism si in infrastructura in turism,considerate a fi cheia integrarii Romaniei pe pietele mondiale si una din conditiile de baza pentru atragerea investitiilor private romanesti si straine.

PND 2007-2013 include si un obiectiv de crestere a competitivitatii pe termen lung a economiei romanesti. Aceasta crestere pe termen lung trebuie sa aiba loc la nivelul fiecareia dintre regiunile de dezvoltare. Una dintre directiile de actiune viitoare,care au rezultat in urma unei analize facute la nivelul regiunii V Vest este exploatarea superioara a potentialelor turistice existente. Obiectivele specifice principale pe care se bazeaza strategia de dezvoltare a Regiunii V Vest este promovarea turismului la nivel national si dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice din regiune prin inovare ,atragerea de investitii strategice si dezvoltarea mediului de afaceri,in conditiile respectarii normelor europene privind calitatea factorilor de mediu.

Proiectul contribuie de asemenea la indeplinirea obiectivelor Master Planului pentru Dezvoltarea Turismului National 2007-2026,in special a obiectivului de dezvoltare a statiunilor balneare din Romania pentru a asigura gama de tratamente ,centre si servicii necesare pentru un numar de clienti intr-o rapida crestere.

Dezvoltarea turismului este in deplina concordanta cu Orientarile Strategice Comunitare ,intrucat implementarea acestei axe prioritare contribuie la imbunatatirea gradului de atractivitate a regiunilor si la crearea de noi locuri de munca.

Proiectul”Crearea centrului recreational, de odihna si tratament” se inscrie atat in obiectivele cat si prioritatile Programului Operational Regional 2007-2013 si mai ales in obiectivele axei prioritare 5 „Dezvoltarea durabila a turismului regional si local”.

Programul acorda asistenta financiara si tehnica pentru dezvoltarea infrastructurii economice si sociale din Romania , in concordanta cu nevoile si cerintele unei economii in crestere,

si are drept obiectiv implementarea unei politici regionale multianuale de investitii in sectoare prioritare, pentru a imbunatati potentialul economic si social al celor 8 regiuni de dezvoltare. Acest obiectiv poate fi atins printr-un set de masuri integrate,cu mai multe obiective specifice, printre care – cresterea contributiei turismului la dezvoltarea Regiunilor, cresterea competitivitatii regiunilor ca localizari pentru afaceri, cresterea calitatii infrastructurii sociale a regiunilor ,imbunatatirea accesibilitatii in regiuni si in special a accesibilitatii centrelor urbane si a legaturilor lor cu ariile inconjuratoare, cresterea rolului economic si social al centrelor urbane, printr-o abordare policentrica, pentru a simula o dezvoltare mai echilibrata a regiunilor.

Astfel, Programul Operational Regional isi propune sa diminueze disparitatea interregionala precum si a disparitatilor din interiorul regiunilor, intre mediul urban si rural ,intre centrele urbane si arealele adiacente, iar in cadrul oraselor intre zonele atractive pentru investitori si cele neatractive, printr-o mai buna utilizare a sinergiilor regionale.

Lucrarile prevazute in Studiul de fezabilitate se inscriu in prevederile Planului Urbanistic General al localitatii Foeni.

3.DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI

3.1.Date generale

Zona si amplasament

Investitia urmeaza a fi realizata in perimetrul detinut de S.C. TIME S.A. in localitatea Foeni ,jud.Timis.Localitatea Foeni este situata la 43 km vest de orasul Timisoara.Accesul dinspre Timisoara se face pe DN 6 ,fie pe calea ferata dinspre Timisoara.

Localitatea Foeni se afla situata in partea de vest a Romaniei ,la 558 km distanta fata de Bucuresti pe calea ferata si 576 km pe sosea , avand coordonatele geografice 45° 29′ 55″ N, 20° 52′ 33″ E.

In cadrul judetului Timis se afla extremitatea vestica a acestuia , la 37 km distanta (pe calea ferata) de resedinta acestuia , municipiul Timisoara.

Ca pozitie geografica ,localitatea Foeni este situata in Campia Timisului.

Amplasamentul vizat de prezentul proiect se afla in proprietatea privata a S.C. TIME S.A. localitatea Foeni jud.Timis.

Amplasamentul este liber de sarcini si este identificat astfel:

extras CF nr. 2872

Caracteristici geofizice ale terenului

Din punct de vedere geomorfologic , localitatea Foeni este situata in Campia de Vest a Romaniei , subunitate a campiei joase Bega-Galatca caracterizata prin energie de relief redusa si altitudini joase care, impreuna cu impermeabilitatea mica a pamanturilor , a determinat ca excesul de umiditate sa afecteze suprafete insemnate de teren.

Conform normativului P 100-1/2006 , zona seismica este caracterizata de ag=0,16 g si perioada de colt Tc = 0,7 secunde.

Adancimea de inghet este de 0,7 m.

Temperatura medie lunara este de +(21-22)sC – iulie , iar temperatura medie lunara minima este de –(1-2)sC – ianuarie.

Substrat geologic: fundamentul este cel carpatic , alcatuit din roci magmatice mezozoice cu intruziuni granitice – fiind puternic fracturat. Peste acesta se suprapune un strat gros de depozite neogene . Intreaga unitate se caracterizeaza printr-o mare mobilitate tectonica.

Relief: campie neteda , avand totusi crovuri si unele dune / vechi grinduri fluviatile. Sunt prezente si forme de relief antropic – excavatii in scopul scoaterii argilei necesare fabricarii caramizilor. Unele au devenit cuvete lacustre prin ridicarea nivelului freatic .

Hidrografia: nici o apa curgatoare nu strabate teritoriul localitatii Foeni , cea mai apropiata fiind BegaVeche – situata la 20 km distanta. Apele freatice au o adancime de 3 – 5 m , relativ aproape de suprafata, drenarea lor facandu-se greu , iar cele de adancime au caracter ascensional geotermal.

Vegetatie, fauna, soluri: vegetatia a fost pana acum cateva secole de tip stepa si silvostepa. Acest aspect a fost inlocuit cu culturi agricole. In prezent padurea lipseste , pajistile stepice – acolo unde nu exista culturi agricole – sunt compuse din paius , colilie si barboasa. Fauna este de tip central – european , remarcandu-se rozatoarele , mamiferele mari (caprioara) si unele carnivore. Fauna picicola este reprezentata de crap, caras, stiuca etc.

3.2.Situatia existenta a utilitatilor si analiza acesteia

Amplasamentul nu dispune de utilitati , capitolul privitor la descrierea investitiei tratand si modalitatea de racordare la canalizarea menajera, canalizarea pluviala, apa , gaze naturale,energie electrica.

3.3.Instalatii aferente centrului Spa

Instalatii electrice

Instalatia electrica exterioara

Prin instalatia electrica propusa se va asigura , un nivel de iluminat corespunzator si se va asigura alimentarea cu energie electrica a echipamentelor specifice bazinelor de inot si recreare , a saunei , a spatiilor de tratament si spatiilor de alimentatie publica, a zonei de primire turisti si a centrului spa.

In acest context se necesita instalarea unui post de transformare de 20/0,4kV , care sa asigure necesarul de energie electrica.

Instalatia electrica exterioara , se va realiza cu cabluri ingropate.

Se propune realizarea unei instalatii artificiale de inpamantare , pentru protejarea persoanelor care pot intra in contact direct sau indirect cu instalatiile electrice.

Instalatia electrica interioara

Instalatiile electrice interioare se vor realiza prin montaj ingropat pentru conductori , cabluri, aparatura , astfel asigurand un grad de protectie corespunzator.

Instalatia de iluminat se va realiza cu corpuri de iluminat cu grad de protectie corespunzator , in functie de destinatia incaperilor.

Instalatii termice

Instalatiile de incalzire cuprind o parte de generare si una de distributie a caldurii , respectiv o centrala termica descrisa mai jos si o retea interioara de distributie a agentului termic (apa 50/30°C – ventilo-convectore , respectiv 70/50°C ) , retea care este comuna cu sistemul de distributie a frigului.

Centrala termica

Incalzirea imobilului se va face de la o centrala termica proprie , amplasat intr-un spatiu tehnic. Centrala termica va fi echipata cu un sistem de 4 -8 cazane (in functie de capacitatea cazanului ales ) de incalzire in condensatie , legate in cascada , functionand pe combustibil gazos (cu ardere in suprapresiune ) , parametrii agentului termic fiind 70/50°C.

Sistemul de cazane prezinta o automatizare ce permite functionarea in concordanta cu temperatura mediului exterior ( prin intermediul unui senzor de temperatura exterior) , astfel ca odata cazanul pus in functiune si reglat functie de caracteristicile termice ale imobilului , acesta va functiona in regim complet automat , deoarece odata cu modificarea temperaturii exterioare se va modifica si temperatura impusa pe turul circuitului de incalzire , astfel sistemul va fi foarte economic , incalzind doar atat cat va fi necesar.

Reteaua interioara de distributie a caldurii

Pentru incalzirea spatiilor se vor folosi corpuri statice si ventilo-convectore functie de destinatia incaperilor care vor fi deservite.

Ventilo-convectorele avand rol atat de incalzire cat si de racire vor fi alimentate atat cu agentul termic de 50/30°C in sezonul rece cat si agent termic cu parametrii 7/12°C in sezonul cald.

Pentru reglarea temperaturii se va monta pe fiecare radiator cate un ventil termostatic capabil sa realizeze mentinerea constanta a temperaturii din incapere , iar ventilo-convectorele vor fi controlate de termostate de camera.

Instalatii sanitare

Instalatiile sanitare interioare cuprind:

instalatia de alimentare cu apa rece

instalatia de alimentare cu apa calda menajera

instalatia de canalizare menajera

Echiparea cu obiecte sanitare si accesoriile necesare se va face conform temei de arhitectura tinand seama de normele de dotare.

Se vor monta vase de WC din portelan sanitar cu rezervor la semiinaltime , lavoare din portelan sanitar cu semipicior , pisoare din portelan sanitar cu robinet cu fotocelula, cazi de dus din tabla emailata , spalatoare pentru bucatarie din inox , armaturi cromate , alte accesorii.

Alimentarea cu apa rece se va face de la reteaua de apa din incinta prin intermediul unor conducte de bransament. Alimentarea cu apa calda se va face de la centrala termica proprie. Se va prevedea o instalatie de recirculare a apei calde.

Apele uzate menajere si pluviale vor fi evacuate la reteaua de canal pluvial din incinta.

Pentru conductele de apa rece si apa calda menajera se vor utiliza tevi de cupru.

Toate conductele de apa rece si apa calda pozate in canale , ghene s-au ingropate in sape si sub tencuiala, se vor izola. Se vor lua de asemenea masuri de izolare fonica a conductelor de canalizare menajera si pluviala pozate in tavanele false sau in ghene.

Pentru conductele de canalizare interioara se vor utiliza tevi si piese din PVC-KA.Pentru conductele de canalizare pozate ingropat sub pardoseli , se vor utiliza tevi si piese din PVC-KG.

Inaintea inceperii executiei se va face coordonarea lucrarilor de instalatii sanitare cu celelalte specialitati , pentru evitarea intersectiilor.

Probele la care vor fi supuse instalatiile sanitare vot fi in conformitate cu prevederile art.13.1-13.14 din Normativul 1-9/9

Instalatii ventilatie

Evacuarea aerului viciat din grupurile sanitare si din zonele cu sali de bazine si zone SPA se va face prin montarea de ventilatoare , ventilatoare ce vor fi racordate la tubulaturi verticale de evacuare.

Instalatii gaze naturale

Alimentarea cu gaze naturale a incintei se va face de la reteaua stradala, prin executarea unui bransament de gaz de la postul de reglare –masurare existent.

Proiectarea si executarea lucrarilor de alimentare cu gaze naturale se vor face de catre instalatori autorizati , numai dupa obtinerea cotei de gaz si a avizului de gaz.

Lucrari rutiere

Obiectivul este amplasat in partea de nord-vest a localitatii Foeni, iar pentru accesul in zona este necesara amenajarea drumului local ce duce in incinta. Accesul la incinta proiectata se face pe drumul local existent. In prezent acest drum este din beton si are latimea de 5,00 m. Acest drum se va amenaja cu un carosabil de 6,00 m latime , marginit de zone verzi, piste de biciclisti si trotuare pe o lungime de 300 m.

In incinta se prevede amenajarea a doua platforme de parcare.O platforma este destinata strict autoturismelor si are o capacitate de 260 locuri. A doua platforma este amplasata in zona cladirilor proiectate si cuprinde locuri de parcare pentru autoturisme precum si pentru autobuze , autocare. Platformele de parcare se vor executa cu dale de beton carosabile. Apele meteorice de pe platformele de parcare sunt dirijate spre rigole de unde sistemul drain block si separatoarele de hidrocarburi sunt deversate in zona.

In incinta se prevad alei pietonale pentru deservirea traficului pietonal .Trotuarele si aleile pietonale se vor executa cu dale de beton.

In zona strandului se prevede amenajarea de platforme din dale de beton si zone cu nisip.

Intreaga incinta va fi sistematizata pe verticala prin umpluturi de pamant pentru a realiza pante pentru evacuarea apelor meteorice din incinta spre zonele adiacente. Aceste umpluturi din pamant insumeaza o cantitate de 5500 m³ pe o suprafata de 11000 m².

Retele edilitare

Alimentarea cu apa

Asigurarea alimentarii cu apa a acestei zone se propune de la reteaua de alimentare cu apa existenta a localitatii Foeni.

Tronsonul de alimentare cu apa aferent zonei studiate , se propune din teava de polietilena PE-HD PE 100 PN 6 cu Dext.=215x9,6 mm in lungime de cca. L = 530 m , de la reteaua de apa potabila existenta. Conducta de aductiune va subtraversa drumul local ,prin foraj orizontal - in tub de protectie din teava de otel DN 350 mm.

Rezervor de apa potabila – Pentru volumul de compensare orara la consum menajer si pentru rezerva de incendiu se propune un rezervor de incendiu cu capacitatea de cca. V=500mc.

Statia de pompare apa potabila – Asigurarea debitului si presiunii necesare la consum menajer , la incendiu interior si exterior se va face prin intermediul unei statii de pompare echipat cu o unitate de pompare cu hidrofor pentru consum menajer si o unitate de pompare pentru incendiu.

Retea de distributie in incinta – Distributia apei potabile in incinta – la diferite obiecte se va asigura prin reteaua de distributie propusa din teava de polietilena PE-HD PE100 PN6 cu Dext.=110 x 5,3 mm in lungime de cca.L =150 m si teava de polietilena PE-HD PE100 PN6 cu Dext.= 90 x 4,3 mm in lungime de cca.L=200 m.

Canalizarea apelor menajere

Evacuarea apelor uzate menajere se va asigura in reteaua de canalizare menajera existenta in functie de diametrul canalului existent din Foeni.

Reteaua de canalizare menajera – stradala –De la caminul de racord al incintei, pana la reteaua de canalizare existenta se propune un canal din teava PVC cu Dext.=400 mm , in lungime de cca.L=600 m.

Reteaua de canalizare – in incinta – Apele uzate se vor colecta in incinta prin intermediul canalului menajer din teava PVC cu Dext.=250 mm , in lungime de cca.L=500 m

Statii de pompare ape uzate – In cazul unor diferente de nivel de teren , cand nu se poate asigura descarcarea apelor uzate gravitational , se prevad statii de pompare.

Canalizarea apelor meteorice

Reteaua de canalizare pluviala – in incinta – Apele pluviale rezultate de pe acoperisurile cladirilor , de pe drumuri , alei si parcaje vor fi colectate prin intermediul canalizarii din incinta , propusa din teava PVC SN4 , Dext.=300 x 7,7 mm , in lungime cca.L=500 m.

Reteaua de canalizare pluviala – Apele pluviale rezultate din incinta obiectivului , vor fi colectate de reteaua de canalizare pluviala propusa din teava PVC SN4, Dext.=500 x 12,3 mm , in lungime de cca.L=600 m si descarcare in bazinul de retentie ape pluviale.

Bazin de retentie ape pluviale – Bazinul de retentie ape pluviale se amplaseaza langa un emisar sau canal de desecare , care poate prelua apele pluviale.

Bazinul de retentie se propune - un bazin ingropat sapat in pamant – captusit cu folie tip EPDM , prevazut cu vana stavilar.

Statia de pompare ape pluviale – Din bazinul de retentie ape pluviale prin intermediul statiei de pompare se asigura evacuarea apelor meteorice in emisar sau canal – in functie de conditiile din avizul ANIF sau /si avizul de Gospodarire a Apelor.

3.Obiectivele studiului de fezabilitate/Prioritati

Obiectivul studiului de fezabilitate este de a identifica alternativa optima de rezolvare a problemelor conturate la nivelul grupului tinta vizat de proiect.

De asemenea studiul de fezabilitate are ca obiectiv secundar ca , odata identificata modalitatea optima de rezolvare , sa propuna mijloacele si resursele necesare implementarii alternativei optime.

Analiza si selectia alternativelor optime

Analiza preliminara a identificat lipsa unui centru recreational de odihna si tratament balnear in conditiile existentei unui mare potential turistic la nivelul localitatii Foeni datorit resurselor naturale si capacitatilor existente.

Problema decurge in principal din lipsa infrastructurii si a dotarilor necesare realizarii si constructiei centrului de odihna si tratament efectiv.

Situatia identificata mai sus , a condus in timp si va continua sa conduca in masura in care nu sunt luate masuri corespunzatoare , la :degradarea calitatii vietii in cadrul comunitatii;crearea unui cadru nefavorabil investitiilor; lipsa promovarii localitatii din punct de vedere turistic; riscul migratiei populatiei tinere si calificate in cautarea unor locuri de munca care sa le asigure un trai mai bun.

Cele trei alternative avute in vedere cu privire la problema identificata sunt:

Alternativa de a nu face nimic

Alternativa de a face minimul

Alternativa de a face ceva – proiectul in cauza

Ipoteze de lucru si evaluarea alternativelor optime selectate pe baza analizei

multicriteriale

Alternativa de a nu face nimic

Daca acest centru spa si de tratament nu s-ar realiza , acest fapt ar conduce la perpetuarea slabei promovari turistice a localitatii si a zonelor invecinate existente in acest moment , cu toate ca aceasta regiune este una avantajata de resursele naturale existente in prezent , precum si la valorificarea insuficienta a adevaratului potential al acestor resurse naturale.

In prezent , Foeniul se confrunta cu o nevoie acuta de investitii in domeniul turismului. Nerealizarea acestui proiect ar conduce la mentinerea acestei nevoi, precum si la acutizarea acesteia. De asemenea, nevoia populatiei din zona de a-si petrece tipul liber intr-un mediu placut si reconfortant, precum si de a beneficia de facilitatile oferite de centru nu va fi satisfacuta.

Privind la nivel mai general, alternativa de a nu face nimic va conduce cu siguranta la cresterea discrepantelor deja existente intre diversele localitati si zone din Romania, precum si dintre Romania si celelalte state membre ale Uniunii Europene.

In cazul in care localitatea Foeni nu va beneficia de un centru recreational si odihna, urmatoarele riscuri se pot manifesta cu o intensitate mai ridicata:

scaderea continua a interesului turistilor pentru zona

scaderea vietii in cadrul comunitatii

crearea unui cadru nefavorabil investitiilor

migrarea fortei de munca catre zone ale Romaniei si chiar catre alte tari

Alternativa de a face minimul

S.C. TIME S.A. nu dispune in intregime de fondurile necesare implementarii unui proiect care sa vizeze dezvoltarea infrastructurii de turism a localitatii.

In timp , prin contractarea unui credit bancar si prin atragerea unor resurse financiare de la bugetul statului, S.C. TIME S.A.ar putea implementa un proiect in zona vizata, insa la o scara mult mai mica.

Asadar ,implementarea activitatilor presupuse de proiect (la o scara mult mai mica ), in conditiile in care nu se dispune de finantarea solicitata, se poate face numai pe parcursul unei perioade de timp mai indelungate si numai prin atragerea unor surse alternative de finantare mai costisitoare. Desigur, in aceste conditii se poate ajunge si la aparitia unor costuri de operare mai ridicate, fapt ce conduce la practicarea unor tarife mult mai mari.

Aceasta alternativa nu este de dorit, deoarece nu numai ca ar conduce la perpetuarea starii actuale pentru o perioada indelungata, dar ar conduce si la implementarea unui proiect de o dimensiune mai redusa, precum si la costuri de operare mult mai mari (de exemplu: dobanda bancii pentru creditul contractat ), ceea ce ar duce la o crestere a tarifelor, rezultand astfel un acces mult mai redus al populatiei la facilitatile oferite prin eventuala investitie.

Alternativa de a face ceva – proiectul in cauza

Proiectul de fata , prin obiectivul general urmarit – imbunatatirea infrastructurii de turism a localitatii Foeni , implicit a regiunii V Vest si a sectorului economic al turismului , in vederea sprijinirii cresterii economico-sociale , prin realizarea cresterii atractivitatii turistice, atat la nivel regional cat si national, pentru un numar cat mai mare de turisti straini si romani – contribuie la atingerea obiectivelor generale ale principalelor programe de finantare in domeniul turismului.

Prin obiectivul sau specific – crearea unui centru recreational, de odihna ti tratament in localitatea Foeni, ca urmare a valorificarii resurselor naturale in scop turistic, a diversificarii serviciilor turistice si crearea structurilor de agrement turistic in scopul cresterii numarului turistilor si a sejurului – se va dezvolta infrastructura de turism.

Efectele la nivelul solicitantului din perspectiva implementarii proiectului sunt evidente si vor face obiectul prezentarilor ulterioare (beneficii financiare suplimentare).In plus, prin realizarea proiectului, aplicand o abordare mai larga, se va putea asigura:

Eseu: Terenuri de golf – Clasificari, stil, arhitectura Referat: Intretinerea parasutelor

cresterea calitatii vietii in cadrul comunitatii

protejarea si imbunatatirea sanatatii populatiei

reducerea nivelului poluarii, prin crearea unei zone ecologice, cu multa vegetatie

cresterea celorlalte segmente ale turismului (de exemplu turismul cultural)

dezvoltarea economica a zonei prin atragerea investitiilor

cresterea gradului de ocupare a populatiei

Prin activitatile pe care le presupune si prin efectele asteptate, proiectul in cauza va contribui cu siguranta la cresterea activitatii zonei si la dezvoltarea turismului.

Durata de realizare si etape principale

Principalele etape ale proiectului , avand in vedere si necesitatea parcurgerii unor proceduri de achizitie sunt urmatoarele:

1.Caietul de sarcini si desfasurarea procedurilor de achizitie (achizitii de servicii,lucrari si bunuri)

Aceasta etapa este prevazuta a incepe ulterior aprobarii proiectului si incheierii contractului de finantarea nerambursabila cu Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor si Agentia de Dezvoltare Regionala V Vest.

Intreaga procedura de achizitie se va desfasura in conformitate cu specificatiile si termenele legislatiei in materie.

Sunt prevazute a se desfasura mai multe proceduri de achizitie:ex. una in vederea contractarii unui antreprenor general, una in scopul achizitiei de bunuri etc.

Estimam ca perioada in care aceasta etapa ar trebui finalizata este de 6 luni.

2.Derularea lucrarilor de constructii

Aceasta etapa este prevazuta a incepe ulterior finalizarii etapei precedente de contractare. Derularea lucrarilor de constructii se va face in conformitate cu activitatile necesare, respectiv:

1. Constructia Centrului spa si tratament, ce urmeaza a prezenta urmatoarele functiuni:

- zona de primire (receptie, sala lounge, restaurant,magazin,cafenea,zona sanitara – vestiare, dusuri, grupuri sanitare)

- sala bazine (bazin mare inot, bazin copii, bazin cald, jacuzii, zona administrativa – personal , infirmerie, depozitare)

- zona spa si bazine (bazin apa termala interior, bazin apa termala exterior, jacuzii, sauna uscata, camera sauna umeda, sauna, bazin rece pentru imersie)

- zona tratament (sali masaj, sali dus , zona sanitara, sali alte tratamente – electroterapie, bai galvanice, aerosoli)

- zona sport (sala cardio, sala cycle indoor, zona sanitara, sali multifunctionale – aerobic, pilates, sporturi specifice)

- zona administratie/tehnice,spatii tehnice

2. Echipamente bazine , hidromasaj, sauna

3. Instalatii si amenajari interioare (termice, ventilatie, iluminat)

Amenajari exterioare si mobilier urban

5. Racorduri de drum, drumuri interioare, parcaje, alei pietonale, sistematizari

6. Alimentare amplasament cu apa ,canalizare menajera, canalizare apa pluviala, gaze naturale, energie electrica

Lucrarile se vor derula avand la baza listele de cantitati stabilite in cadrul prezentului studiu de fezabilitate.

Estimam ca perioada in care aceasta etapa ar trebui finalizata este de 18 luni.

3.Dotarea cu bunurile/echipamentele achizitionate

Dotarea efectiva a centrului urmeaza a fi efectuata ulterior finalizarii constructiei. Etapa este prevazuta a fi incheiata in 3 luni. (conform graficului general de realizare a lucrarilor)

Anexa 1.

5.COSTUL ESTIMATIV AL INVESTITIEI

Valoarea totala a investitiei cu detalierea pe structura devizului general, insotit de devizele pe obiecte, conform legislatiei in vigoare (H.G.28/09.01.2008). In cazul in care apar cheltuieli eligibile si neeligibile se vor prezenta devize pe obiect separate (pe categorii de cheltuieli eligibile si neeligibile).

DEVIZUL GENERAL(conform HG nr.28/2008

Privind cheltuielile necesare realizarii „Centrul Spa si Tratament” Foeni, jud.Timis

Pentru a se verifica incadrarea cheltuielilor eligibile din buget in limitele prevazute in fisa masurii se va utiliza cursul de schimb Euro/LEI publicat pe pagina web a Bancii Centrale Europene www.ecb.int/index.html de la data intocmirii studiului de fezabilitate.

6.ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA

6.1.Investitia de capital

Pornind de la specificatiile devizelor obiect,respectiv al devizelor financiare, avand in vedere atat componentele majore ale proiectului, cat si costurile aferente asistentei tehnice si supervizarii, respectiv costul cu publicitatea, investitia de capital avuta in vedere este de EUR.

Suma prezentata mai sus reprezinta punctul de pornire al analizei economico-financiare,reprezentand totodata principalul element de cost (investitional si operational).

In conditiile in care perioada de implementare pentru investitia de baza este de sub 2 ani, consideram ca nu este necesara o structurare a costurilor investitionale pe perioade.

In cuantumul investitiei de capital (costuri investitionale) nu au fost avute in vedere costurile de intretinere/reparatii, acestea fiind considerate costuri de operare.

6.2.Evolutia prezumata a tarifelor

Pentru fiecare functiune din cadrul centrului recreational, de odihna si tratament, pornind de la nivelul investitiei si de la analiza de piata ce a vizat tarifele practicate de unitati similare, respectiv gradul de suportabilitate al tarifelor, a fost gandit un tarif unitar.

Astfel, au fost prevazute tarife pentru urmatoarele functiuni/servicii/accese:

Abonamente anuale

Acces apa

Acces bazine

Acces zona tratament

Acces sali sport

Bilete de intrare/Acces general la facilitati

Acces spa

Suveniruri (adaos net)

Echipamente/sezlonguri

Alimentatie publica

In perspectiva,tarifele percepute au in vedere o rata de crestere anuala de 3%.

6.3.Evolutia prezumata a costurilor de operare(servicii existente,personal, energie operarea noilor investitii, intretinerea de rutina si reparatii)

Avand in vedere tipurile de cheltuieli ce intervin in etapa de operare a investitiei, a fost structurat tabelul ce cuprinde centralizarea cheltuielilor operationale.

Pentru perioadele ulterioare,este avuta in vedere o crestere anuala de 3%.

Anexa 2, Anexa 3.

6.Evolutia prezumata a veniturilor

In ceea ce priveste evolutia prezumata a veniturilor, aceasta are in vedere ,pe fiecare tip de functiune, un mod de calcul ce contine:

tarif unitar

capacitatea

gradul de ocupare

Consideram oportuna detalierea elementelor ce conduc la determinarea capacitatii maxime pe fiecare functiune:

Intrare/Acces general la facilitati – capacitatea zilnica = 1000 persoane,zile lucratoare/luna = 30, luni / an = 12

Acces spa – capacitate = 80 persoane , zile lucratoare/luna = 30, luni/an = 12, ore/zi = 9

Acces bazine reci - capacitate zilnica = 350 persoane, zile lucratoare / luna = 30, luni / an =12

Acces zona tratament – capacitate = 30 persoane, zile lucratoare / luna = 30, luni / an =12 , ore / zi = 9

Acces sali de sport – capacitate = 150 persoane, zile lucratoare / luna = 30, luni / an = 12

Ore /zi = 9

Acces stranduri – capacitate zilnica = 150 persoane, zile lucratoare / luna = 30, luni /an = 12

Suveniruri (adaos net) – 50 suveniruri / zi

Echipamente / sezlonguri – capacitate = 500 persoane , zile lucratoare / luna = 30, luni / an = 12

Alimentatie publica – 150 clienti /zi

Tabelul de mai jos surprinde evolutia veniturilor , in contextul cresterii tarifelor si gradelor de ocupare cu 3 %.

Anexa 4, Anexa 5.

7.ANALIZA COST BENEFICIU

7.1.Analiza financiara (modelul financiar,proiectiile financiare,sustenabilitatea proiectului)

Tabelul de mai jos surprinde rezultatele analizei cost – beneficiu. Astfel , in conditiile implementarii unui proiect cu o valoare investitionala de EUR , rata interna de rentabilitate a proiectului este 28%, iar valoarea actualizata neta a investitiei este 3182.942 EUR. Sustenabilitatea proiectului este asigurata de fluxul de numerar net pozitiv generat de proiect.

Anexa 6.

7.2.Analiza economica (metodologie, corectiile fiscale si preturile „umbra”,costuri economice si beneficii,analiza cost beneficiu)

Analiza economica surprinde efectele indirecte,monetare sau nemonetare,ale

implementarii proiectului, la nivelul tuturor categoriilor de beneficiari. Ne referim aici in special la:

- veniturile viitoare la nivelul S.C.TIME S.A. provenite din concesionarea parcelelor de teren din zona proiectului

- veniturile obtinute de diverse societati pentru serviciile conexe centrului, in special pe partea de cazare si alimentatie publica

- veniturile suplimentare obtinute de furnizorii de utilitati

Analiza economica are la baza aceeasi metodologie de lucru – adica fundamentarea unor costuri investitionale, respectiv estimarea unor fluxuri nete viitoare pentru o anumita perioada de timp.

Anexa 7.

7.3.Corectii: externalitati ,fiscale , preturi contabile

Nu sunt avute in vedere corectii.

7.Analiza de risc (riscuri asumate : tehnice , financiare , institutionale , legale)

Riscurile aferente proiectului in cauza pot fi structurate in: tehnice, financiare, institutionale, respectiv legale. Ne propunem in continuare o prezentare a riscurilor potentiale din cadrul fiecarei categorii identificate, precum si a masurilor de administrare a riscurilor, de reducere a efectelor potentiale ale acestora.

Principalul risc de natura tehnica identificat este supra / sub – dimensionarea capacitatii necesare implementarii proiectului si obtinerii rezultatelor asteptate. In baza analizelor efectuate , consideram acest risc minimizat.

Riscurile financiare se pot manifesta atat in etapa de implementare, cat si in cea de operare a proiectului. Principalul risc in etapa de implementare este legat de subevaluarea costurilor investitionale. In cazul de fata, datorita amplelor investigatii de piata efectuate, consideram acest risc ca fiind redus.

In etapa de operare, riscul major perceput este legat de supraevaluarea veniturilor, respectiv subevaluarea costurilor, aceste variabile reprezentand un indicator cu impact semnificativ in eficienta proiectului.

Cu privire la venituri si cheltuieli, consideram ca s-au luat masuri corespunzatoare, astfel incat sa fie reflectata o imagine corecta.

In ceea ce privesc riscurile institutionale si cele legale nu au fost identificate posibile riscuri ce ar putea influenta buna desfasurare a activitatilor propuse prin proiect.

7.5.Analiza de senzitivitate

Identificarea variabilelor utilizate in analiza

Principalele variabile utilizate in calculul intrarilor si iesirilor analizei proiectului pot fi structurate ca facand parte din urmatoarele categorii :

Oferta / Cerere

Parametrii ai modelului : rata de actualizare

Resurse umane

Variabile de timp si implementare : numar clienti Spa

Variabile financiare : tarif Spa

Identificarea posibilelor variabile dependente

Variabilele utilizate nu au un caracter redundant semnificativ , putand fi considerate variabile independente din punct de vedere determinist.

Analiza calitativa a impactului variabilelor

Cele mai semnificative variabile, retinute in urma analizei calitative, sunt: tariful SPA , respectiv rata de actualizare.

Analiza cantitativa a impactului variabilelor – evaluarea elasticitatii

Valoarea de referinta pentru valoarea actualizata neta a investitiei este de 3182.942 EUR.

In cele ce urmeaza ne propunem analizarea influentei fiecarei variabile retinute in urma analizei calitative, asupra indicatorilor de eficienta ai proiectului.

Modificarea ratei de actualizare manifesta o influenta invers proportionala asupra indicatorilor de eficienta ai proiectului.

In schimb, modificarea tarifului SPA manifesta o influenta direct proportionala asupra valorii actualizate nete a investitiei.

Identificarea variabilelor critice

Analiza cantitativa ne conduce la identificarea ratei de actualizare ca reprezentand variabila cea mai critica (cu influenta cea mai semnificativa asupra indicatorilor de rezultate ai proiectului).

7.6.Indicatori calitativi (beneficii socio – economice asteptate, efectul multiplicator)

Sunt avute in vedere efectele indirecte, monetare sau nemonetare, ale implementarii proiectului, la nivelul tuturor categoriilor de beneficiari. Ne referim aici in special la impactul proiectului la nivelul :

S.C. TIME S.A.

diverselor societati prestatoare de servicii conexe centrului, in special cazare si alimentatie publica

furnizori de utilitati

Implementarea proiectului ar contribui in mod direct la:

- crearea unei imagini favorabile a regiunii pentru investitorii si turistii romani si straini in contextul competitivitatii inregistrate la nivel european (cresterea atractivitatii zonei)

- punerea in valoare a resurselor naturale si regionale

- reabilitarea si modernizarea mediului ambiant, cresterea gradului de confort

- scaderea gradului de poluare

- dezvoltarea si diversificarea activitatilor de agrement

- crearea de locuri de munca durabile pentru populatia locala

- realizarea de venituri sigure, permanente si in crestere

- satisfacerea cerintelor clientilor de servicii balneare si de agrement de calitate

- dezvoltarea economica a zonei, cu scopul de a elimina disparitatile economice dintre diferitele zone ale tarii

- cresterea nivelului de trai al populatiei

- stoparea migratiei catre alte zone sau alte tari

- dezvoltarea celorlalte tipuri de turism (de ex. a turismului cultural)

- serveste ca exemplu pentru celelalte zone

- prelungirea sezonului

- largirea pietei prin oferirea de tratamente preventive si de refacere, pentru a atrage segmentul de piata al celor care platesc pentru aceste servicii

- oferirea unor facilitati de wellness (sanatate si frumusete) pentru a atrage noua clasa de mijloc si adesea piata familiilor

- penetrarea mai larga pe pietele straine prin oferirea unor servicii de buna calitate

- dezvoltarea infrastructurii de turism

7.7.Indicatori cantitativi (indicatori fizici de infrastructura, indicatori economici)

1. Sala bazine. S = 1250 mp structura bazine + 345 mp structura subpanta
2. Vestiare , Administratie ,Anexe. S = 400 mp
3. Receptie. S = 80 mp
4. Restaurant . S = 220 mp
5. Hol de acces la salile de sport. S = 18 mp
6. Sali de sport. S = 485 mp
7. Lounge, sala de relaxare. S = 67 mp
8. SPA. S = 298 mp
9. Sala de tratament. S = 320 mp

Valoarea totala a investitiei = EUR

Rata interna de rentabilitate = 28%

Valoarea actualizata neta     = 3182.942 EUR

8.FINANTAREA INVESTITIEI

Investitia urmeaza a fi finantata in proportie de 98% din valoarea costurilor eligibile ale proiectului de catre Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, respectiv diferenta de 2% din sursele proprii ale S.C. TIME S.A.

Finantarea nerambursabila este suportata in proportie de 85% din fondurile europene (FEADR) si 15% reprezinta co-finantare.

Valoarea totala a investitiei de EUR, o defalcare a acestei sume pe surse de finantare – functie de natura cheltuielilor si de procentul de contributie – facand obiectul prezentarii in cadrul Bugetului proiectului, respectiv a Surselor de finantare.

9.ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA PRIN REALIZAREA INVESTITIEI

Numar de locuri de munca creata in faza de executie = 40

Numar de locuri de munca create direct in faza de operare = 70

Numar de locuri de munca create indirect in faza de operare = 100

CONCLUZII SI PROPUNERI

Masura 313 „Incurajarea activitatilor turistice” se incadreaza in Axa III – „Imbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale”.

Obiectivul general al acestei masuri este dezvoltarea activitatilor turistice in zonele rurale care sa contribuie la cresterea numarului de locuri de munca si a veniturilor alternative, precum si la cresterea atractivitatii spatiului rural.

Turismul poate deveni unul din factorii cheie in procesul de re-lansare a economiei, tinand cont de faptul ca Romania are un urias potential turistic adecvat diverselor tipuri de turism, la nivel national si regional.

Unul din principalele aspecte care trebuie abordate in turismul romanesc este utilizarea insuficienta a potentialului sau, sau utilizarea acestuia in conditii neadecvate.

In acest moment Romania se confrunta cu o degradare fizica si morala ridicata a infrastructurii de turism existente, infrastructura oricum insuficienta pentru satisfacerea nevoilor intregii populatii. Calitatea serviciilor oferite este destul de slaba comparativ cu serviciile oferite in strainatate, insa preturile oferite sunt mult mai mari.Ca urmare, romanii prefera sa-si petreaca timpul liber peste granite, obtinand servicii de calitate la preturi mult mai mici.

In Romania se practica mai multe tipuri de turism, dintre care cele mai importante consideram ca sunt turismul balnear, turismul montan, turismul de circuit si turismul de week-end.

Astfel, in Romania turismul balnear reprezinta aproape integral in prezent o activitate de tratament medical pentru „pacientii” care sunt cazati intr-o statiune balneara pentru un anumit tratament medical intr-un mediu clinic destul de demodat in prezenta doctorilor si a asistentelor medicale.

In 2005 existau 369 de unitati de cazare inregistrate in statiunile balneare care ofereau 39.090 locuri de cazare – 13,8% din totalul locurilor de cazare din Romania.

Statiunile balneare sunt aproape in intregime dependente de piata interna.

Din dorinta de a combina beneficiile turismului balnear cu necesitatea crearii unei facilitati de recreere si divertisment, apare ca o initiativa de succes crearea unui centru recreational de odihna si tratament.

La studierea obiectivului mentionat s-a tinut cont de tendinta majora pe pietele turistice de asociere a concediilor de odihna cu sanatatea.

Aceasta a dus la crearea unei game de produse si servicii axate pe satisfacerea nevoilor diferitelor segmente. Aceste nevoi pot varia de la „soft” unde oaspetele beneficiaza de un mediu placut cu plimbari relaxante intr-un cadru frumos, tratament ne-medicamentos de inalta calitate prin masaj si oportunitatea desfasurarii de activitati precum yoga, iar celalalt capat, produse „hard” care implica un regim de tratament bazat pe o serie de tratamente pornind de la calitatile unice ale apelor geotermale disponibile in respectiva locatie.

In aproape toate subsegmentele , insa, exista o cerere pentru facilitati si pentru servicii de calitate.

Proiectul prin obiectivul general urmarit va imbunatati infrastructura de turism , implicit a regiunii V Vest si a sectorului economic al turismului, va sprijini cresterea economico-sociala prin realizarea cresterii atractivitatii turistice pentru un numar cat mai mare de turisti straini si romani contribuind la atingerea obiectivelor generale ale principalelor programe de finantare in domeniul turismului.

BIBLIOGRAFIE

MARINESCU, Cosmin(coord.)

Economia de piata. - Fundamentele institutionale ale prosperitatii,

Ed. ASE, Bucuresti, 2007

2. PANA, Marius-Cristian - Educatie si libertate: repere institutionale ale dezvoltarii,

EdituraASE, Bucuresti, 2011

3. MANKIW, GregoryTAYLOR, Mark P. - Economics, Thomson Learning, 2006

V. Cornescu, Gh. Cretoiu, I. Bucur - Economie, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008

Rotariu Ioan, Feder Emőke-Szidónia, - Mediul international al afacerilor si conjunctura economica, manual pentru studeti la ID, Editura Universitatii de Vest, pp. 1-91, 2010.

Botezatu Elena, Cojanu Valentin, Pislaru Dragos Patru Stupariu Ileana, Muraru Ionel Cornelia - Potentialul competitiv al cresterii economice - Linii directoare pentru o noua politica industriala in Romania Institutul European din Romania, Bucuresti, 2010

Nițu-Antonie Renata, Feder Emőke-Szidónia - Firme multinaționale, manual pentru studeti la ID, Editura Universitatii de Vest, pp. 1-128,

Cornescu V. Cretoiu Gh., Bucur I. -EconomieEditura C.H. Beck, Bucuresti, 2008

Foltean, F., Ladar, L., Dobre, C., Negruț, C., Ionescu, Ghe. - Marketing, ediția a II-a, Editura Brumar, Timisoara, 2007

Negrut Constantin, Dobre Costinel – Marketing, Editura Brumar, Timisoara, 2001

Petrisor I. – Inteligenta strategica a intreprinderii, Editura Brumar, Timisoara,2001

13. Petrisor I. – Strategii de firma (studii de caz), Editura Mirton, Timisoara, 1997

1 Pugna I.Gh. s.a – Compatibilitatea managementului comparat cu strategiile si tacticile globalizarii, Editura Solness, Timisoara, 2000

15. Rotariu I. – Cadrul institutional al relatiilor economice internationale, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 1997

16. Sasu Constantin – Marketing International, Editura Polirom, 1998

17. Silasi G., Sirghi N., Sosdean C. –Diplomatia comunitara, Editura Fundatiei pentru studii europene, Cluj-Napoca, 2001

18. Taroata Anghel – Marketing. Ghid pentru intreprinzatori. Editura Eurobit, Timisoara, 1998

19. www.apdrp.ro

20. www.madr.ro

21. https://www.creeaza.com