Elemente de favorabilitate in aparitia si dezvoltarea turismului in judetul brasov

ELEMENTE DE FAVORABILITATE IN APARITIA SI DEZVOLTAREA TURISMULUI IN JUDETUL BRASOV

Judetul Brasov este asezat in centrul Romaniei, avand o suprafata de 5363 kmp, respectiv 2,2% din suprafata tarii.

Judetul Brasov se invecineaza cu 8 judete:

• Arges - la sud-est, pe o distanta de 72 km,

• Dambovita - la sud, pe o distanta de 15 km,

• Prahova - la sud-est, pe o distanta de 73 km,

• Buzau - in extremitatea sud-estica, pe o distanta de 2 km,

• Covasna - la est, pe o distanta de 144 km,

• Harghita - la nord, pe o distanta de 35 km,

• Mures - la nord-vest, pe o distanta de 28 km,

• Sibiu - la vest, pe o distanta de 88km.

Judetul Brasov este intersectat de paralela 46s latitudine nordica ce trece prin localitatile Jibert si Ormenis. Meridianul de 25s longitudine estica strabate judetul prin municipiul Fagaras.

Cadru natural

Relief

Sub aspect fizico-geografic, judetul Brasov se afla la jonctiunea a trei mari unitati naturale: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si Podisul Transilvaniei, de unde rezulta o pronuntata complexitate si diversitate in trasaturile geologice si geomorfologice, reflectata in clima, ape, soluri, vegetatie si fauna.

Granitele dinspre sud ale judetului urmeaza curba celor mai inalti munti din Carpati: Bucegi, Ciucas si Fagaras, unde sunt situate lacurile glaciale Urlea si Podragul. Relieful coboara gradual spre nord printr-o arie de dealuri alpine pana la platoul Barsa, ca in cele din urma, dincolo de raul Olt, sa creasca din nou spre marginea de sud a platoului transilvanean.

In total, relieful muntos ocupa circa 40% din suprafata judetului, iar cel depresionar si deluros circa 60%. Juxtapunerea masivelor muntoase si sesurile depresionare ale Fagarasului si Brasovului creeaza contraste altimetrice si clinometrice, scotand si mai mult in relief aceste masive, afirmandu-se spectaculos in liniile peisajului geografic. Diferenta maxima de nivel (2144m) se inregistreaza in extremitatea sud-vestica a judetului (2544m in varful Moldoveanu si 400m in talvegul Oltului, la iesirea din judet).

Muntii Fagarasului – atrag atentia prin relieful alpin modelat pe roci dure, de origine metamorfica, ce consta dintr-o gama variata de sisturi cristaline. Creasta principala are inaltimi de peste 2000m, cel mai inalt varf de pe aceasta fiind Moldoveanu (2544m).

Muntii Piatra Craiului – cei mai grandiosi munti calcarosi din Romania – sunt reprezentati printr-o creasta calcaroasa principala lunga de circa 25km si inalta de peste 2000m. O inseuare la altitudinea de 1600m – Curmatura – separa in creasta principala doua subunitati: Piatra Craiului Mica (1790m), in extremitatea nord-estica, cu aspectul unui platou ingust care cade abrupt asupra golfului depresionar al Zarnestilor; Piatra Craiului Mare, spre SSV, cu creasta ascutita si zimtata, depasind in unele locuri 2200m (La Om 2238m, Varful Zbirii 2231m, s.a.).

Culoarul Bran-Rucar – reprezinta o zona depresionara cuprinsa intre zidul Pietrii Craiului la vest si masivul Leaota la est. Datorita inaltimii mai scazute in raport cu masivele muntoase invecinate a oferit posibilitatea amplasarii unei importante artere de comunicatii rutiere transcarpatice, legand Transilvania de Muntenia.

Masivul Leaota – cu o altitudine maxima de 2134m, alcatuit dintr-o masa complexa de sisturi cristaline, se desfasoara pe o suprafata mai mica in judetul Brasov.

Muntii Bucegi – munti calcarosi cu fundament cristalin, din cel mai inalt varf (Omul, 2505m, situat la limita cu judetul Dambovita), culmile (Scara, Gaura, Ciubotea, Clincea s.a.) coboara, in panta accentuata, atat spre Tara Barsei cat si spre pasul Predeal.

Muntii Barsei – cuprind doua masive de inaltime aproape egala – Postavarul (1799m) si Piatra Mare (1843m) – separate intre ele prin valea adanca a Timisului. In masivul Postavarul pe treapta de 1000m este situata statiunea turistica Poiana Brasov. Spre NNE Postavarul se continua cu muntele calcaros Tampa, care se ridica, cu un abrupt aproape vertical, de 400m, deasupra orasului Brasov. Spre NE Postavarul se prelungeste cu muntii scunzi ai Darstelor (Varna, 1 428m – cel mai inalt).

Muntii Codlei - (cu vf. Magura Codlei) fac tranzitia intre Masivul Fagarasului (sisturi cristaline in partea vestica si centrala) si Muntii Persani (calcare, gresii si marne in est).

Muntii Persani – se incadreaza mai mult de jumatate in judetul Brasov. Situati intre muntii Codlei (inseuarea de la Vladeni) si muntii vulcanici Harghita, sunt formati de asemenea dintr-o diversitate mare de roci (sisturi, calcare, gresii, magmatite mezozoice si lava bazaltica). In partea centrala a acestor munti se afla Padurea de fag a Bogatii care incepand din 1971 a fost declarata rezervatie peisagistica.

Culoarul Comana – se desfasoara pe o lungime de 30km intre muntii Persani si marginea sed-estica a Podisului Tarnavelor. Este drenat de Olt, avand orientare pe directie NE-SV si are o latime de 4-10 km cu lunca si terase larg dezvoltate pe malul stang al Oltului.

Depresiunea Brasovului – inclusiv Tara Barsei - este de origine tectonica formata prin fracturarea si scufundarea unui compatriment al masei montane centrale a Carpatilor de Curbura, la sfarsitul Pliocenului; apele care au invadat aceasta groapa au format un lac in care s-au colmatat depozite sedimentare pe grosimi de cateva sute de metri; prin defileul antecedent al Oltului de la Racos, lacul comunica cu cel din bazinul Transilvaniei pana la inceputul cuaternarului cand apele s-au retras spre acesta din urma; dupa exondare, suprafata depresiunii a fost supusa modelarii geomorfologice de catre agentii externi (eroziune si acumulare torentiala si fluviatila etc.) pana s-a ajuns la realizarea fizionomiei actuale.

In ansamblul ei, depresiunea Tarii Barsei constituie o unitate teritoriala bine individualizata, intens umanizata si urbanizata (aici situandu-se orasele Brasov, Sacele, Codlea si Rasnov).

Spre vest, Tara Barsei este incadrata de o rama muntoasa cu altitudine mai joasa (800-1300m) apartinand grupei vestice a Carpatilor de curbura. Ea include muntii Codlei si muntii Persani.

Depresiunea Fagarasului – cunoscuta si ca Tara Oltului din care jumatatea estica se afla in judetul Brasov (iar cea vestica in judetul Sibiu) este o depresiune submontana de origine tectono-erozivo-acumulativa, colmatata cu materiale erodate din munti apropiati, mai intai in apele lacului format aici, apoi – dupa retragerea apelor lacustre, in timpul cuaternarului – in mediu continental. Aria epresionara a fost adancita si extinsa catre nord prin actiunea eroziva a raurilor coborate de pe versantul nordic al muntilor Fagarasului care au fortat albia Oltului sa migreze spre nord in dauna Podisului Tarnavelor.

Podisul Tarnavelor – se afla in parte NV a judetului Brasov avand un relief caracterizat prin dealuri inalte cu o inaltime medie de 600-800m.

Subcarpatii Transilvaniei – se situeaza in extremitatea nordica a judetului avand aspectul unor dealuri inalte cu o inaltime medie de 600-700m.

Rezervatii naturale

Judetul Brasov detine 26 de arii protejate, un numar impresionant de monumente ale naturii, plante care apartin unui numar de 82 de specii si numeroase specii de animale ocrotite.

Exista doua parcuri nationale in muntii Bucegi si muntii Piatra Craiului. Rezervatia din muntii Bucegi cuprinde Abruptul Bucsoiului, Valea Gaura si Valea Malaiesti unde sunt protejate capra neagra, rasul, cocosul de munte si specii floristice rare. Tot in Bucegi se gasesc monumentele naturale Babele si Sfinxul. Muntii Piatra Craiului sunt protejati in intregime, adapostind circa 40% din speciile endemice (specie care traieste numai intr-un anumit teritoriu) din Romania. Aici se gasesc garofita Pietrei Craiului - specie unicat mondial, macul galben, floarea de colt.

Pe langa aceste doua mari parcuri nationale exista si alte rezervatii: Padurea cu narcise de la Dumbrava Vadului, Padurea Bogatii, muntele Tampa, Bazaltele de la Racos si multe altele.

Clima

Judetul Brasov se incadreaza (zonal) in climatul temperat, iar regional la tranzitia dintre climatul continental vest-european, de nuanta oceanica si cel excesiv-continental, din est. Astfel, putem spune ca este un climat de tip continental-moderat, dominat de circulatia atmosferica din nord-vest.

Trasaturile generale ale climei zonale, regionale si de sector sunt puternic modificate de conditiile fizico-geografice locale. Sub influneta reliefului muntos, se realizeaza o compartimentare a climatului general si o etajare evidenta a fenomenelor climatice.

Temperatura medie multianuala a aerului este de 7,6sC, temperatura maxima absoluta fiind de 37sC in luna august. Numarul mediu al zilelor de vara este de aproximativ 50 pe an. Numarul mediu al zilelor de iarna este de aproximativ 50 pe an. Umiditatea aerului are valori medii anuale de 75%. Precipitatiile atmosferice au valori de 600-700mm/an. Vantul la sol are directii predominante dinspre vest si nord-vest si viteze medii cuprinse intre 1,5 si 3,2 m/s

Hidrografie

In alcatuirea resurselor de apa ale judetului Brasov intra pe de o parte apele subterane – freatice si de adancime – pe de alta parte, apele de suprafata, reprezentate de reteaua de rauri care strabate teritoriul judetului si de lacurile naturale si artificiale.

Intreg teritoriul judetului se incadreaza in bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care strabate judetul pe o distanta de apromaximativ 210km de la confluenta cu Raul Negru pana la confluenta cu raul Ucea. Cei mai importanti afluenti ai Oltului din judet sunt: Timis, Ghimbasel, Barsa, Homorodu Mare si Sercaia.

Tabloul apelor de suprafata este completat cu lacurile glaciare din Muntii Fagarasului (Urlea si Podragu) si cu lacurile artificiale.

Cultura

Principalele obiective cultural istorice se leaga in principal de municipiul Brasov:

 - Biserica Neagra - cea mai mare constructie in stil gotic din Romania. Numele de Biserica Neagra l-a primit biserica parohiala evanghelica luterana din Brasov, dupa marele incendiu al orasului din anul 1689. Fumul si flacarile au innegrit zidurile, insa nu au putut distruge maretia edificiului. Biserica Neagra, cu o lungime de 89 m, este cel mai mare edificiu religios intre Viena si Istanbul (Constantinopol). Constructia bisericii in stil gotic a inceput in anul 1383, in timpul parohului Thomas Sander, si a durat pana in anul 1477. Din cele doua turnuri proiectate initial la fatada vestica a bisericii a fost ridicat numai turnul sudic cu o inaltime de 65 m. Marele incendiu din anul 1689 a distrus indeosebi acoperisul si interiorul cladirii. Renovarea a durat aproape 100 de ani rastimp in care a fost ridicat acoperisul inalt de 20 m in forma care se pastreza si astazi. Ca urmare a renovarii bisericii in secolul al XVIII-lea, interiorul si-a pierdut partial aspectul gotic. Orga Bisericii Negre - una dintre cele mai mari din sud-estul Europei - este renumita pentru sonoritatea ei de o rara frumusete. Cu circa 400 de tuburi, a fost construita intre anii 1836-1839 de catre constructorul de orgi Buchholz din Berlin. - Biserica Sf. Bartolomeu - cel mai vechi monument istoric al Brasovului datand din 1223 si construit in stil arhitectonic roman.

ESEU: Directii ale educarii inteligentei emotionale ESEU: Exercitii corecte biceps (cu imagini) - bicepsul puternic

- Biserica Sf. Nicolae – Este situata in partea cea mai veche a orasului - Scheii Brasovului - si dateaza din secolele XVI – XVIII. Actuala cladire a fost construita pe locul unei bisericute de lemn mentionate documentar la sfarsitul veacului XIV. Cu ajutorul material al domnilor din Tara Romaneasca si Moldova biserica a fost refacuta si marita. Se pastreaza un valoros ansamblu de pictura murala din sec XVIII si remarcabile piese de arta veche romaneasca. Aici se afla mormantul lui Nicolae Titulescu In curtea bisericii se afla Muzeul Primei Scoli Romanesti. Cladirea muzeului este monument istoric si dateaza din secolul al XV-lea. Muzeul include: 'Sala de clasa Anton Pann', 'Tiparnita diaconului Coresi', sala 'Cartea - factor de unitate nationala', 'Cartea si carturarii brasoveni', 'Liceul Andrei Saguna'. Complexul muzeal mai cuprinde Muzeul 'Ex Libris', Muzeul Junilor Brasoveni (obiecte de etnografie, costume, tablouri, icoane), Muzeul de muzica Tudor Ciortea (clavir, gramofon, manuscrise muzicale, tablouri, carti donate de compozitor), Muzeul Stefan Mironescu (imagini ale Scheiului in acuarela si ulei donate de pictor), Arhiva si Biblioteca istorica (carti vechi, protocoale-catastife, carti din fondul documentar, documente de patrimoniu. La scoala din Scheii Brasovului s-a predat pentru prima data in limba romana in anul 1559.

 - Casa Hirscher (sau Casa Negustorilor) – este o constructie in stilul Renasterii, inaltata intre anii 1541-1547 de catre Appolonia Hirscher, vaduva cunoscutului jude al Brasovului. Aceasta ocupa primul loc intre constructiile civile ale Brasovului din veacul al XVI-lea, fiind alcatuita din doua pavilioane separate de o curte interioara. Puternicul incendiu din anul 1689, precum si cel din 1699, afecteaza cladirea.

- Dupa Ziduri – reprezinta o parte din centura fortificata medievala a Brasovului.

- Vechea Cetate a Brasovului – este o constructie fortificata construita in lemn si piatra, in prezent transformata in restaurant.

- Bastionul Tesatorilor – este situat in partea sud-vestica a cetatii Brasov, fiind cel mai bine pastrat din cele sapte bastioane, cate a avut cetatea inainte.

- Turnul Alb - este situat pe Dealul Straja, la 59m departare de zidurile cetatii Brasov. A fost construit in anul 1494, de forma semicirculara inchisa, prevazuta cu metereze, pechnasen (orificii si jgheaburi) si creneluri, iar in interior cu galerii. Acest turn facea parte din sistemul de aparare din afara zidurilor medievale ale cetatii. El poate fi vazut si astazi in drumul spre Poiana Brasov.

- Turnul Negru - Turnul Negru este asezat pe o stanca si a fost construit ca si Turnul Alb, in 1494 pe Dealul Straja, in dreptul Bastionului Fierarilor. El dispune de trei galerii etajate cu trei randuri de guri pentru atac si un sistem de legatura cu cetatea Brasovului

- Casa Muresenilor - s-a infiintat in anul 1968, ca urmare a donatiei facute de urmasii familiei Muresianu. Muzeul este consacrat memoriei mai multor membri ai acestei familii cu mari merite in viata culturala si politica a vremii lor. - Poarta Schei – construita la inceputul secolului XIX, in stil clasic.

- Poarta Ecaterinei – construita in 1559 este singura poarta medievala pastrata. Ea a fost aparata de breasla croitorilor. Se mai pastreaza turnul cu cele patru turnulete si stema orasului (coroana cu radacini) in stilul Renasterii (sec. XVI). A fost una din principalele cai de acces in Cetate.

- Casa Sfatului - prima mentiune documentara a cladirii dateaza din anul 1420. Din punct de vedere arhitectural, cladirea se caracterizeaza prin imbinarea stilurilor gotic cu renascentist si baroc. A fost timp de mai multe secole sediul administrativ si judecatoresc al orasului. In prezent adaposteste Muzeul de Istorie al Judetului Brasov.

- Muzeul Judetean de Istorie - infiintat in cladirea vechiului Sfat, datand din secolul al XV-lea, pe baza colectiilor Muzeului Sasesc al Tarii Barsei si a colectiilor Muzeului ASTRA, muzeul conserva si valorifica bogate colectii de arheologie: paleolitic mijlociu, ceramica si unelte Hallstatt si La Tčne, descoperiri din castrele de la Rasnov si de pe valea Oltului; istorie: unelte, arme, mobilier, produse ale breslelor mestesugaresti; documente; numismatica; biblioteca (15.000 volume).

- Muzeul de Arta - infiintat initial in Casa Sfatului, este reorganizat, in 1970, intr-o cladire de la inceputul secolului al XX-lea si valorifica expozitional arta romaneasca: pictura pe lemn si sticla, portrete de epoca, opere din secolul al XIX-lea (Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, Sava Hentia, Constantin Lecca, Nicolae Grigorescu), 36 de lucrari de Ioan Andreescu, sculpturi de Cornel Medrea, Ion Jalea, Ion Irimescu, Dimitrie Paciurea; arta decorativa universala.

- Muzeul de Etnografie - cladire construita in 1902 si restaurata in 1979. A avut urmatoarele destinatii: sala de dans, casa de cultura a studentilor, tipografie si ulterior muzeu, care valorifica expozitional domeniile etnografie si arta populara: ceramica, sticlarie din secolele XVIII - XIX, port popular si textile, oua incondeiate, icoane pe sticla, metal, piele, os; fond documentar. Patrimoniul cuprinde 13.600 de obiecte, datate intre secolele XVII - XX, reprezentand urmatoarele zone etnografice: Tara Barsei, Bran, Rupea, Tara Fagarasului, Valea Hartibaciului.

Dintre cele mai importante obiective cultural istorice din judetul Brasov putem aminti de:

- Castelul Bran – vechea cetate de scaun a Tarii Romanesti - este situat pe drumul ce leaga municipiul Brasov de Campulung. Poarta numele unui sat construit de-a lungul drumului comercial ce lega odinioara Valahia de Transilvania, drum situat in interiorul unei trecatori flancate de o parte si de alte de muntii Bucegi si Piatra Craiului. Edificiul a fost construit in 1382 de catre locuitorii Brasovului, fiind amplasat pe o stanca inalta si strajuit de dealuri, numite „maguri” prin partea locului.In secolul al IV-lea castelul facea parte dintru-un complex de cetati de hotar. Castelul Bran a fost intotdeauna inclus in ghidurile turistice ale regiunii, deoarece conform legendei, Dracula obisnuia adesea sa vina aici. In anul 1957 castelul Bran a devenit muzeu iar peste patru ani s-a deschis si un sector etnografic in aer liber menit sa ilustreze viata si ocupatiile branenilor cu particularitatile geografice ale regiunii. - Cetatea Rasnov – este situata pe drumul de veche traditie Brasov-Rucar-Campulung Muscel, ce lega Transilvania de Tara Romaneasca si construita pe un deal stancos. Este amintita pentru prima data in documentele anului 1355. In secolele urmatoare este refacuta si consolidata in mai multe randuri. Cetatea de la Rasnov adaposteste o valoroasa unitate muzeala ce ofera vizitatorului o sugestiva cronica a asezarilor dacice, romane si romanesti din zona si a Rasnovului medieval si modern.

- Cetatea Fagarasului - datand din secolul al XIV-lea, era considerata de Mihai Viteazu „cetatea domniei noastre”; aici se afla Muzeul Tarii Fagarasului, care valorifica bogatele colectii de arheologie, istorie, etnografie si arta populara, precum si de arta plastica contemporana.

 - Cetatea Prejmer- constrita in secolul al XV-lea , prin particularitatile sale arhitectonice se impune ca una din cele mai originale constructii.

Cadru istoric

Urme ale vietii omului pe aceste meleaguri dateaza inca din paleolitic si, in continuare, pana in epoca fierului care este bogat reprezentata. Asezarile dacice si ale populatiei daco-romane, a caror existenta este atestata prin descoperirile arheologice de la Brasov, Rasnov, Zarnesti, Feldioara, Teliu, Rupea, dovedesc ca si dupa retragerea stapanirii romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populatiei autohtone, care s-a mentinut si in perioada de trecere la feudalism si, in continuare, pana astazi.

Filozofia dacilor se regaseste in modelul matematic al sanctuarelor de la Sarmizegetusa si Racos (judetul Brasov) dar si in triunghiurile pe care le formeaza constructiile raspandite pe teritoriul Daciei, strans legate de solidele cunostinte de astronomie ale acestora. Din aceasta perioada, dateaza si marele complex ritualic al dacilor de la Sinca Veche, adapostit intr-o pestera, care impreuna cu varful Omul si cele 9 piramide de la Sona formeaza un triunghi dreptunghic cu unghiurile de 30s si 60s. Un alt triunghi dreptunghic il formeaza si punctele: sanctuarul de la Racos, varful Omu si Cetatea Dacica Sarmizegetusa.

Multe din localitatile judetului dateaza din cele mai vechi timpuri: Rasnovul dateaza din epoca romana existand vestigii ale trecutului la hotarul dintre orasul Rasnov si comuna Vulcan concretizate in urmele unui castru roman al legiunii XIII-a Gemina, iar Fagarasul, ca tinut, este cunoscut inca din anul 1222 sub denumirea de Tara Fagarasului identica cu Tara Romanilor (Terra Blachorum).

Din indepartate vremuri si mai ales de la inceputul secolului al XIV-lea, datorita pozitiei sale, Brasovul ajunsese un important centru mestesugaresc si comercial ce avea intense relatii economice cu Tara Romaneasca si Moldova.

In Scheii Brasovului, cu aproape cinci secole in urma (1495) a luat fiinta prima scoala romaneasca si tot aici isi tipareste in secolul al XVI-lea, diaconul Coresi primele carti in limba romana.

In imediata apropiere a acestora se inalta impunatoarea Biserica Neagra recunoscuta pentru valoarea colectiei de covoare orientale din sec. XVI-XVII si cea mai mare orga, cu 4000 tuburi, din sud-estul Europei.

Cele mai vechi date documentare atesta existenta orasului Brasov in anul 1234, cu numele de “KORONA”, apoi in 1252 sub numele de “BARASU” si in 1288 sub cel de “BRASO”, orasul dezvoltandu-se in conditiile colonizarii Tarii Barsei cu populatie germana.

In 1495, prima scoala romaneasca a fost fondata in Scheii Brasovului. Era in jurul secolului al XVI-lea cand Deaconu Coresi a tiparit primele carti in limba romana.

Depozitele minerale includ carbune si lignit in Vulcan, marmura in Sinca Veche si calcar in Brasov si Cristian. Ape minerale pot fi gasite in Zizin, ape termale in Codlea, iar ape iodo-sodice in Persani, Rotbav si Homorod. In Brasov intalnim azi toate stilurile importante din arhitectura europeana, de la Renastere si Baroc la Art Nouveaux, intr-o frumoasa simbioza nealterata de constructiile moderne din partea de est a orasului.

Cadrul socio-economic

Cultura si invatamantul si-au croit loc in viata brasovenilor inca de timpuriu. Este destul sa amintim de Prima scoala romaneasca, din Schei, aparuta se pare inainte de 1399, cu seria sa de dascali (familia Tempea, Diaconu Coresi, Dimitrie Eustatievici etc.) si tiparnita proprie. Lucrarile aparute aici s-au raspandit in intreg spatiul romanesc.

Totodata, preoti scheieni plateau sume, exorbitante uneori, pentru inzestrarea scolii si a bisericii Sf. Nicolae cu manuscrise si tiparituri. In cetate a activat in secolul XVI umanistul sas Johannes Honterus, care a infiintat o scoala, o biblioteca si o tiparnita. A editat numeroase carti, iar biblioteca sa a fost faimoasa prin colectia sa de incunabule. Din pacate, incendiul din 1689 le-a mistuit aproape in intregime. Incepand cu secolul XIX s-au inmultit scolile, au aparut teatre, publicatii, s-au organizat diverse serbari cu specific, au aparut telegraful si telefonul. Acest veac a dat brasovenilor crema intelectualitatii sale, prin familii precum cea a Muresenilor, Barit, Puscariu, dascalii de la Gimnaziul romanesc, profesorii de la liceul Honterus. Secolul XX a adus cinematograful, radioul, televiziunea, internetul. Astazi cultura si invatamantul sunt reprezentate si promovate cu succes in randul tuturor brasovenilor, prin cele mai diversificate mijloace.

Arhitectura brasoveana, este specifica, fiecare casa avandu-si pitorescul ei. Ridicarea constructiilor s-a facut, de-a lungul timpului, conform unor principii urbanistice bine stabilite, impuse de conditiile geografice ale Brasovului. Astfel, casele din Cetate se sprijina una pe alta, pe cand cele din cartierele exterioare sunt mai rasfirate.

Cu greu se mai pot intalni astazi cladiri vechi, datand de secole. Acestea au de regula un singur etaj, peretii exteriori sunt lipsiti de ornamente, iar ferestrele sunt mici, comparativ cu standardele actuale. Exceptand Biserica Sf. Bartolomeu (secolul XIII), Biserica Neagra (secolul XIV cu exceptia boltei si a acoperisului) si fortificatiile (secolul XV), se pot aminti Casa Jekelius, Biblioteca Honterus si Granarul orasului, toate datand din secolul XVI.

Stilurile arhitecturale variaza, de la preromantic (Cetatea Brasovia), romanic (Biserica Sf. Bartolomeu), gotic (Biserica Neagra), clasic (Poarta Ecaterinei), renascentist (astazi mai putin observat, datorita renovarilor, caracteristic portilor cu bolta rotunda, interiorul Casei Sfatului), la baroc (casele secolului XVIII, in special fatada Casei Sfatului si stucaturile locuintelor din Schei; catedrala romano-catolica), rococo vienez, neo-renastere, neo-baroc, Art Nouveau (secolul XIX; toate palatele din Brasov sunt construite in acest stil), brancovenesc (Biblioteca Judeteana, casele din Schei care au apartinut familiilor domnitoare din Tara Romaneasca) si modern (constructiile de dupa 1980).

In Brasov au fost infiintate cateva teatre si o filarmonica: Teatrul Dramatic ,,Sica Alexandrescu’’, Opera Brasov (initial Teatrul Muzical, apoi Teatrul Liric), Filarmonica ‘’Gheorghe Dima,, Teatrul de papusi ,,Arlechino’’, Centrul Cultural ,,Reduta’’. De asemenea, exista si o serie de organizatii culturale, in mare parte infiintate dupa 1990. Merita sa amintim de Uniunea Artistilor Plastici, Asociatia culturala Musashino (Japonia), Alianta Franceza, Centrul Cultural German, British Council, Casa de cultura a studentilor si de Centrul Cultural Japonez. Bibliotecile sunt bine raspandite in oras, in principal datorita filialelor bibliotecii judetene. Au fost infiintate insa si alte biblioteci: Biblioteca Aliantei Franceze, Biblioteca Consiliului Britanic, Biblioteca Universitatii ,,Transilvania’’. Cartea este pretuita mult de brasoveni, aici existand atat o serie de librarii si anticariate (Libraria St. O. Iosif, Libraria George Cosbuc, Libraria Ralu, Libraria Teora, Anticariatul Aldus, Anticariatul Sympozion) cat si de edituri (Aldus, Brastar, Diversitas, Editura Univ. ŤTransilvaniať, Fundatia culturala ŤAraniať, Liternet, Mix, Phoenix (Virtipolux), Romprint). Cinematografele s-au imputinat din perioada comunista, in principal datorita aparitiei sistemelor performante de home theatre. Cele care au mai ramas sunt: Cinematograful Patria, Cinematograful Modern, Cinematograful Bulevard si mai nou infiintatul cinematograf din Eliana Mall. Domeniul muzicii este reprezentat din nou cu succes, de catre Orchestra Filarmonicii ŤGheorghe Dimať, formatia rock Conexiuni, formatia rock Aia, formatia rock Experimental, grupul Taine Folk, formatia dance Hi-Q si formatia dance Fly Project.

Festivalul International ,,Cerbul de Aur’’

,,Cerbul de Aur’’ este un festival brasovean de traditie, care aduna pe scena sa tinere talente si valori internationale. Festivalul a fost organizat pentru prima data in 1968, la dorinta expresa a guvernului roman , ce vroia sa demonstreze Vestului ca Romania este o tara deschisa.

Patru ani mai tirziu, Ceausescu a desfiintat Cerbul, prin urmarile celebrelor sale teze din aprilie. Urmatoarele sapte editii au fost tinute intre 1992 (an in care a fost prezentata si legenda Cerbului de Aur) si 1997. Ultimele editii s-au desfasurat intre 2001 si 2005. Pe scena Cerbului au urcat numeroase celebritati, atat ca si concurenti (Julio Iglesias, 1970; Enrique Iglesias; Christina Aguillera, 1997), cat si pentru a sustine concerte (Charles Aznavour, Cliff Richard, Dalida, Josephine Baker, Rita Pavone, Patricia Kass, Kenny Rogers, Boy George, Ray Charles, Kyllie Minogue, Diana Ross, Vaya con Dios, Toto Cutugno, Jerry Lee Louis, P!nk, Kelly Family, Ricky Martin). Urmatoarea editie a festivalului se va desfasura tot la Brasov, in 2007.

Junii Brasoveni

In fiecare an, in Scheii Brasovului, in prima duminica de dupa Pasti - a Tomii - atat brasovenii cat si turistii asista la un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial si magie. Este vorba despre defilarea junilor si manifestarea obiceiurilor pe carea acestia le-au mostenit din timpuri stravechi.

Junii trebuie priviti ca un rest de epoca pagana, o straveche serbare de primavara, care serbeaza reinvierea naturii, invingerea soarelui asupra asprimii si gerului iernii, inceputul vietii noi iar serbarea trebuie considerata ca un cult religios precrestin, confirmata si de imprejurarea ca ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut inca de la daci” (Julius Teutsch, cronicar sas). Junii din Schei si cei din Brasovul Vechi impart traditii comune si au fost uniti spatial, inainte de venirea sasilor, care treptat i-au despartit cu Cetatea. Abia dupa 1918 li s-a permis revenirea in Schei a brasovechenilor. Exista mai multe grupuri de juni, dupa cum urmeaza: Junii Tineri, Junii Curcani, Junii Batrani, Junii Dorobanti, Junii Albiori, Junii Rosiori si Junii Brasovecheni.

• Zilele Brasovului - anual (corelate cu sarbatoarea Junilor)
• Festivalul de Jazz si Blues - anual
• Festivalul muzicii de camera - anual
• Festivalul teatrului contemporan - anual
• Concertele de orga la Biserica Neagra - saptamanal
• Festivalul Berii (Berarul mare)- anual
• Festivalul Aurora (Berarul mic) - anual
• Festivalul Recoltei - anual
• Targul mestesugarilor din toata tara - anual (de obicei corelate cu Zilele Brasovului)

Municipiul Brasov detine un numar de 46 de gradinite cu program normal sau prelungit, 28 de scoli generale, 7 colegii nationale , care au dat tarii multe valori si oameni de prestigiu , 7 licee, un seminar teologic, 11 grupuri scolare, o universitate de stat cu peste 14 facultati si 4 colegii, o academie a fortelor aeriene, precum si 6 universitati private si un numar de scoli postliceale. De asemenea, in Brasov se organizeaza periodic cursuri de limbi straine si de (re)calificare de catre diferite firme sau de catre Oficiul judetean al fortelor de munca. Nivelul invatamantului brasovean este foarte ridicat, in institutiile din municipiu activand unele dintre cele mai bune cadre didactice din tara. Numerosi elevi s-au afirmat in concursurile interne si internationale, aducand Brasovului multe medalii, diplome de recunoastere si trofee.

• Familia Muresenilor, gazetari si scriitori
• Diaconul Coresi ( 1583, Brasov), mester tipograf, traducator
• Andrei Muresanu (* 16 noiembrie 1816 - 12 octombrie 1863), poet, profesor
• Ciprian Porumbescu (* 14 octombrie 1853 -  6 iulie 1883), compozitor
• Dimitrie Eustatievici (* (1730 -  1796), dascal si autor de manuale si gramatici.
• Doina Cornea (* 30 mai 1929, Brasov), poeta si disidenta anticomunista
• Dr. Ioan Mesota (* 1837 -  1878), profesor, membru corespondent al Academiei Romane
• Dumitru Prunariu (* 27 septembrie 1952), cosmonaut
• Alexandru Andries (* 13 octombrie 1954), compozitor, interpret de muzica si grafician
• George Barit (* 1812, Jucu de Jos, judetul Cluj - 2 mai 1893, Sibiu), istoric si publicist
• George Dima (Gheorghe Dima) (* 10 octombrie 1847 - 4 iunie 1925), muzician si compozitor
• Hans Mattis-Teutsch (1884-1960), pictor
• Ion Tiriac (* 9 mai 1939), sportiv si om de afaceri
• Johannes Honterus (* 1498 -  23 ianuarie 1549), teolog reformator sas
• József Koszta (* 1861 -  1949), pictor
• Lucian Blaga (* 9 mai 1895 - 6 mai 1961), elev la Gimnaziul romanesc
• Matthias Lassel (* 16 noiembrie 1760 - 23 iunie 1834), oftalmolog de faima europeana
• Nicolae Teclu (* 18 octombrie 1839, Brasov - 13 iulie 1916, Viena), chimist, inventator
• Peter Maffay (* 30 august 1949), muzician
• Sextil Puscariu (* 4 ianuarie 1877 -  5 mai 1948), academician, scriitor si filolog
• Stefan Octavian Iosif (* 11 septembrie 1875, Brasov -  22 iunie 1913, Bucuresti), poet si traducator roman
• Valentin Bakfark (* 1507 sau 1527 -  15 august 1576), compozitor renascentist

Brasovul are o veche traditie in domeniul sportului, inca de la sfarsitul secolului XIX infiintandu-se aici primele organizatii sportive (Asociatia de Tir, Scoala de Gimnastica si Cantari). Anterior, fusesera introduse sporturi precum sahul, jocul de carti, biliardul (secolul XVIII). Muzeul Sportului Transilvanean este printre cele mai vechi de acest gen din tara, si prezinta evolutia unor sporturi consacrate in orasul nostru. In perioada comunista se organizau universiade, daciade la care participau obligatoriu si sportivii brasoveni. Astazi, infrastructura Brasovului permite practicarea unor sporturi diverse precum: fotbal, tenis, ciclism, handbal, planorism, schi, patinaj, alpinism, bowling, inot, tir, baschet, arte martiale, echitatie, volei sau gimnastica de intretinere. Nici sporturile la masa nu au fost uitate: ruleta, carti (mai ales in cazinouri), biliard sau tenis de masa. In fiecare an, in preajma zilei de 15 Noiembrie, la Brasov se organizeaza un cross in memoria victimelor autoritatilor comuniste din 1987. Tot anual, la Baza Sportiva ,,Olimpia’’, se desfasoara competitia de tenis ,,Brasov Challenge Cup’’. Merita amintite o serie de institutii si locatii de practicare a sportului:

• FC Brasov
• FC Forex Brasov
• Rulmentul Brasov
• Federatia Romana de Karate Modern (F.R.K.M.) - presedinte Adrian Popescu-Sacele, 6 dan.
• Baza sportiva ,,Olimpia’’, cu Muzeul Sportului Transilvanean.
• Bazinul Olimpic Brasov
• Stadionul Tineretului
• Stadionul Municipal
• Stadionul Dinamo
• Complexul Sportiv ,,Ion Tiriac’’
• Sala Sporturilor
• Bazinul Alpin
• Directia Judeteana pentru Tineret si Sport