Turism
Dezvoltarea si valorificarea turismului in zona litoralaDezvoltarea si valorificarea turismului in zona litorala 1 Directii de dezvoltare a turismului in zona de litoral Cresterea competitivitatii si atractivitatii statiunilor de litoral este legata de modernizarea si reabilitarea acestora pentru satisfacerea nevoilor turistice interne si internationale, in ceea ce priveste calitatea, varietatea si capacitatea. Pentru ameliorarea produsului turistic din statiuni, este esential sa se stabileasca si sa se prognozeze imbunatatiri pentru intreaga statiune, evitandu-se ameliorari fragmentate si partiale, in amplasamente raspandite razlet. Politica potrivita ar fi sa se amelioreze statiunile pe baza unei dezvoltari treptate, operandu-se scimbari atunci cand conditiile pietei permit acest lucru. Din cauza surplusului anticipat de cazare in statiunile litoralului, se poate adapta o politica de concentrare asupra modernizarilor, care sa contribuie la satisfacerea cerintelor turistice interne si internationale, in special in statiunile Neptun si Mamaia, socotite a fi cele mai reprezentative statiuni de litoral pe piata externa. Modernizarea si dezvoltarea statiunii Costinesti, cu mentinerea caracterului ei de statiune interna si internationala pentru tineret, trebuie sa aiba loc imediat dupa realizarea prioritatilor de prim ordin. Politica stategica trebuie sa asigure functionarea si modernizarea numarului si tipului corespunzator de structuri de cazare, care sa poata raspunde cererii care se asteapta. Surplusul de structuri de cazare trebuie folosit in alte scopuri, cum ar fi:
Strategia de dezvoltare are in vedere:
Pentru a atinge aceste obiective va fi necesar sa se considere fiecare statiune ca un intreg si sa se opereze cu aceasta ca atare. Abordarea reconditionarii si modernizarii trebuie sa se faca intr-un mod planificat si integrat, astfel incat sa se concentreze eforturile in directia acelor statiuni care dispun de cel mai valoros potential. Imbunatatirile specifice si aleatoare nu vor aduce dupa sine necesara ameliorare a produsului. 1.1 Diversificarea produsului turistic Echitatie: Herghelia Mangalia, amplasata in apropierea statiunii Venus, dispune de un valoros potential cabalin, compus din 500 de cai de rasa araba. Beneficiind de o zona cu microclimat asemanator tarii de origine, caii pastreaza intacte caracteristicile resei, fiind cunoscuti de WAHO (Organizatia Mondiala de Crestere a Calului Arab). Avand un temperament bland, caii din aceasta rasa sunt indicati in practicarea echitatiei si de catre copii. Ca baza materiala specifica, herghelia dispune de o pista cu obstacole si tribune, de un hipodrom cu piste de trap si galop, avand o tribuna cu o capacitate de 1.000 locuri, care urmeaza a fi reamenajata. Existenta acestei bogate resurse ofera posibilitatea de diversificare turistica, realizand in acelasi timp o valorificare superioara a acestor resurse. In acelasi context se propun urmatoarele:
2. Lansarea unor anranjamente turistice noi, cu includerea in costul pachetului de servicii a unuia din urmatoarele programe: calaria ca metoda de tratament al unor afectiuni psihice, turul Dobrogei calare, cu durata de 3-5 zile, care sa cuprinda vizitarea ruinelor cetatii Histria, monumentul de la Adamclisi, muzeul arheologic de la Mangalia etc., Pentru aceasta oferta este necesara amenajarea unor forme de cazare usoare si a unor adaposturi pentru cai (conovat). Lansarea pe piata externa a unei oferte de sejur cu echitatie la herghelia Mangalia, care sa se adreseze amatorilor incepatori sau avansati. Pentru satisfacerea acestui hobby este necesara construirea intr-o prima etapa a unor cladiri usoare (bungalowuri) in apropierea hergheliei. Ulterior, dupa patrunderea acestei oferte pe piata turistica internationala, se poate trece la construirea unei baze de cazare de confor ridicat, cu o capacitate de 100-200 locuri, intr-un stil arhitectonic adecvat (tip ranch). Baza de cazare va fi completata cu o unitate de alimentatie publica corespunzatoare (ex. o unitate tip „salon” care sa ofere si posibilitati de agrement, cum ar fi orchestra cu muzica „country”, programe de „varietee”). Oferta de acest gen, pe langa faptul ca de adreseaza unor segmente de clientela cu venituri ridicate, poate contribui la prelungirea sezonului turistic de litoral, practicarea calariei nefiind conditionata de starea vremii. Naturismul. Cresterea, indeosebi dupa 1960, a cererii pentru naturism in Europa a determinat intreprinderea unor masuri de incurajare a acestei forme de turism in toate tarile cu oferta de litoral. Abandonarea terenului de nudism, disciplina personala si colectiva impusa naturistilor, controlul Federatiei Internationale a Naturismului, au constituit argumente majore in favoarea dezvoltarii sale. In pofida unor pareri care puneau sub semnul intrebarii aspectul moral al naturismului, s-a ca respectul pentru ceilalti este primul dintre virtutile sociale de naturism. Una dintre problemele importante pe care le ridica practicarea acestei forme de turism o constituie plasarea centrelor de naturism in locuri mai izolate, ferite de privirile „curiosilor”. Acest aspect poate fi avut in vedere la propunerile privind amenajarea unui sat pentru naturisti destinat turismului international in zona din apropierea lacului Tatlageac. Dotarile aferente pot fi constructii usoare (casute, bungalowuri), terenuri pentru caravaning, care nu necesita investitii costisitoare. Oferta se va adresa cu predilectie turistilor germani, mari amatori de naturism. Turism de croaziera. O forma specifica de turism o constituie turismul de croaziera care ar pute fi organizat pe trasee diferite, cum ar fi: Mangalia – Mangalia – Mangalia – Agigea – capitalele tarilor dunarene, Mangalia – Itinerarii turistice pe litoralul romanesc al Marii Negre: Croaziera pe canalul Dunare – Marea Neagra, Croaziera pe Marea Neagra.
2 Potentialul turistic al litoralului romanesc al Marii Negre Configuratia variata a teritoriului si istoria multimilenara a poporului roman confera Romaniei un potential turistic de o mare comlexitate si valoare turistica, recunoscute pe plan mondial. Pozitia geografica ii confera Romaniei trei componente naturale definitorii in strucrura peisagistica si a teritoriului, care contureaza partial si potentialul turistic al tarii: Muntii Carpati, fluviul Dunarea si Marea Neagra, cu fasia de litoral. Potentialul turistic[1], ca premisa esentiala in organizarea turistica a unui spatiu geografic si in dezvoltarea unor anumite zone de turism, cuprinde totalitatea componentelor naturale si antropice (cultural-istorice si social-economice) din acel spatiu, componente care prin anumite caracteristici calitative sau cantitative sunt sau pot deveni elemente de polarizare a fluxurilor turistice. Componenta “naturala” a potentialului turistic constituie, de regula, factorul de atractivitate de baza pentru turism, dar in aceeasi masura sunt apreciate si componentele “umane”(antropice) ale ofertei turistice primare, formate din elemente apartinand sferei materiale sau imateriale: ospitalitate, religie, cultura.
Sursa: www ultramarin.ro Litoralul Marii Negre reprezinta prima zona turistica a tarii, ea detinand peste 45 % din baza materiala de cazare a Romaniei si un important potential turistic, fiind vestita pentru turismul balnear sustinut de cunoscutele namoluri sapropelice, lacuri bogate in saruri si izvoare mezotermale sulfuroase. Litoralul romanesc ofera si multiple posibilitati pentru petrecerea timpului liber, dispunand de dotari variate pentru agrement si sport: piscine, terenuri de sport, terenuri de munigolf, bowling-uri, baze nautice, instalatii de schi nautic, spatiu pentru practicarea echitatiei, discoteci etc. Amenajearea complexa a litoralului a pus in valoare, deosebit de variat, atat resursele fondului turistic natural, cat si pe cel antropic. 2.1 Potentialul turistic natural al litoralului Potentialul turistic natural este alcatuit din totalitatea resurselor turistice puse la dispozitie de cadrul natural al unui spatiu: unitati, tipuri si forme de relief; tipuri si subtipuri climatice; ape de suprafata si subterane; etaje de vegetatie sau asociatii vegetale, incluzand si modificarile produse de interventiile antropice, care prin valoarea si atractivitatea lor justifica deplasari de populatie pentru vizitare si care conduc la amenajari de ordin turistic. In foarte multe situatii, componentele cadrului natural au un rol predominant in determinarea valorii potentialului turistic al unui teritoriu si a dezvoltarii turistice. Actractivitatea cadrului natural este data de trasaturile care individualizeaza componentele acestuia si poate fi definitiva, in principal, prin:
Toate elementele de cunoastere se pot individualiza pe baza unor parametrii calitativi si cantitativi care ne dau valoarea turistica a respectivelor componente. Potentialul turistic natural al litoralului romanesc al Marii Negre se impune atat prin plaja si apa marii, cat si prin resursele balneare (ape teritoriale, namoluri sapropelice, bioclimat marin, lacuri cu apa foarte sarata) conferind litoralului romanesc conditii pentru a raspunde unei palete largi de motivatii turistice: odihna, agrement sportiv, cura balneara complexa: profilactica, terapeutica, recuperatorie etc. Plaja
litoralului romanesc este fie adapostita la baza falezei, in
sectorul dintre In sectorul Mangalia Nord s-au amenajat prin indiguire si innisipare si plaje artificiale (peste 200.000 m). Latimea plajelor variaza intre 400-500 m la Mamaia si Techirghiol si 18-50-200 m in restul litoralului. Nisipul plajei face parte din complexul de cura balneara specific marii si ofera conditii excelente pentru helioterapie si psamoterapie, contribuind astfel la refacerea organismului. Apa marii prin salinitatea relativ redusa, de 17-18 g /l si compozitia ei chimica (apa clorurata, sulfurata, sodica, magnezica), este favorabila organismului sub aspect terapeutic si osmolar. Contrastul termic apa-aer, efectul mecanic prin actiunea valurilor si aerosolii proveniti prin sfarmarea acestora si care plutesc in aerul marin, constituie un factor natural care genereaza o forma speciala de cura - talasoterapia, indicata in afectiunile aparatului circulator, locomotor, boli de nutritie, endocrine etc, dar si profilaxie. Lipsa mareelor si a valurilor mari permite folosirea optima a plajelor, in timp ce salinitatea redusa a apei la suprafata favorizeaza practicarea sporturilor nautice si mai ales a celor subacvatice. Bioclimatul marin de pe litoralul romanesc al Marii Negre, este rezultatul interferentei dintre climatul de stepa si influenta pontica, caracterizat prin nuante usor excesive- de suprasolicitare a organismului, cu temperaturi medii anuale mult mai moderate fata de regiunile inconjuratoare (in sezonul estival), cu oscilatii diurne si anuale atenuante, cu ploi rare si de scurta durata. Temperaturile, in general sunt moderate cu :11,2 °C medie anuala, 21,8 °C media lunii iulie si 0,2 °C cea a lunii ianuarie, primaverile fiind timpurii, iar toamnele calde si prelungite, ceea ce definesc un climat mai cald decat cel de pe litoralul Marii Baltice, Marii Nordului sau Marii Manecii, si mai putin torid decat cel de pe litoralul mediteraneean. Vara, durata de insorire este de 10-11 ore pe zi, cu circa 25 de zile pe luna in sezonul estival, inregistrandu-se intr-un an peste 2.500 ore de stralucire a soarelui, ceea ce favorizeaza baile de soare in tot timpul anului. Alte aracteristici ale climei care sustin balneoturismul si, in general turismul de litoral, sunt: marea stabilitate termica caracterizata prin variatii mici de temperatura de la o ora la alta si de la zi la noapte; precipitatii reduse de numai 380 mm/an (sunt cele mai scazute de pe teritoriul Romaniei), ceea ce face ca plajele sa fie predominant uscate; predominarea timpului senin, circa 140 zile /an si durata mare de stralucire a soarelui (mai mare de 42.500 ore/an) ce favorizeaza baile de soare; puritatea aerului marin ce ajuta la mineralizarea organismului; prezenta brizei de zi care aduce dinspre larg aerul mai racoros al marii, atenuand temperaturile specifice climei mediteraneene. In consecinta, sejurul pe litoral are asupra organismului uman o dubla actiune din punct de vedere bioclimatic: pe de o parte excitanta, datorita radiatiilor ultraviolete puternice, continutului de iod si saruri, vanturilor frecvente, etc, iar pe de alta parte calmanta, gratie umezelii si presiunii atmosferice constante si variatiilor mici de temperatura. Apele mineralizate puse in valoare prin foraje, sau existente prin intermediul lacurilor sarate, asociate cu namolul terapeutic sunt resurse naturale turistice de prima importanta in sustinerea curei balneare. Apele de adancime mineralizate cu 618-1038 mg/l saruri si mezotermale de 24-28 °C , aduse la suprafata cu ajutorul forajelor, sunt din punct de vedere chimic: bicarbonate, calcice, sulfuroase, clorurate, iodurate. Aceste ape sunt valorificate in statiunile Mangalia, Eforie Nord, Venus, Saturn, Neptun si indicate in tratamentul afectiunilor reumatismale, ale sistemului nervos periferic sau chiar in cura interna: colita, dischinezie biliara. Apele sarate ale lacului Techirghiol (cu 50-55 g /l) si apele sulfuroase ale lacului Mangalia, sunt folosite in cura externa, in special pentru tratarea bolilor reumatismale. Namolul terapeutic constituie unul dintre cei mai importanti factori naturali de cura cu actiune benefica asupra organismului datorita substantelor minerale si organice continute. Namolul sapropelic se afla in unele lacuri de pe litoral, impunandu-se prin calitate si cantitate: namolul de la Techirghiol, cu rezerve exploatabile si valoare terapeutica deosebita, folosit in cadrul stabilimentelor balneare de la Eforie Nord si Eforie Sud, Carmen Silva. La Mangalia, a fost pus in evidenta si namolul de turba ale carui rezerve valorificabile in scopuri terapeutice sunt destul de ridicate, dar utilizate partial. Pe litoral mai exista si alte obiective turistice naturale sau modificate de om ce prezinta interes pentru turismul de litoral. Este vorba despre lacurile de apa dulce (Tasaul, Siutghiol- langa Mamaia, Belona-Eforie Nord, Neptun si Jupiter), ce imbogatesc aspectul peisagistic al litoralului si permit practicarea agrementului nautic. De asemenea, padurile din jur (Comorova si Hagieni), rezervatia de dune de la Agigea, parcurile si spatiile verzi, ariile protejate reprezentate prin palcuri de stejari brumarii de la Neptun, pestera de la Limanu, costituie elemente importante in ambientarea statiunilor, dar si mentinerea unui microclimat tonificat si nepoluat. 2.2 Potentialul turistic antropic al litoralului Potentialul turistic antropic s-a conturat in timp istoric, imbogatindu-se treptat in urma ascensiunii creative a omului care a produs mereu noi valori, „imbogatindu-si” mediul artificial, in concordanta cu cresterea pretentiilor sale de cultura si civilizatie. Desi mare parte a obiectivelor turistice antropice existente in prezent au fost ridicate de om in alte scopuri, ele au ajuns in ipostaza de “potential turistic” treptat, iar in societatea moderna si contemporana fenomenul s-a amplificat, astfel incat in perioada actuala asistam la o crestere numerica fara precedent a fondului turistic antropic si la o diversificare pe unitatea de suprafata mult mai mare decat in cazul potentialului natural. Principalele insusiri, atribute ale componentelor antropice, prin care acestea isi definesc activitatea, sunt:
(obiecte antice, podoabe foarte vechi, elemente de tehnica populara veche etc.), fie ca sunt obiective cu rezonanta istorica diseminate in spatiul geografic romanesc;
Fondul turistic antropic din Romania reuneste o gama foarte larga si variata de componente, care pot fi grupate in: obiectivecultural-istorice, obiective etnoculturale si etnologice. Un bogat fond cultural-istoric reprezentat de vestigii arheologice, mozaicul roman, ruinele unor cetati vechi, monumente arhitecturale, ansamblul monahal rupestru de la Basarabi, muzee etc., completeaza potentialul natural al litoralului romanesc, care, prin varietatea si valoarea turistica a resurselor, dar mai ales baza tehnico-materiala turistica diversificata si ponderea circulatiei turistice, reprezinta principala zona turistica a tarii. Prin valoarea si multimea elementelor de potential antropic, se impune Constanta, unde se afla: Muzeul de arheologie in aer liber, ce adaposteste vestigiile vechii cetati Tomis, colonie greceasca in secolul VI-i.e.n.; Edificiul roman cu mozaic, lucrat din bucati de marmura, gresie si calcar, desfasurat pe trei nivele; Muzeul marinei romane; Muzeul marii, cu exponate din flora si fauna specifica Marii Negre; Muzeul de arta; Catedrala ortodoxa (1894-1895) ce impresioneaza prin dimensiune; Moscheea Mare in stil maur (1910), cu un minaret inalt de 50m; Cazinoul, situat pe faleza, construit intre anii 1904-1909 in stil Seccession, cu interior foarte somptuos; Farul genovez, datand din anul 1300; Farul nou, de 58 m., construit in anul 1960; Portul turistic “Tomis”; Statuia lui Mihai Eminescu, turnat in bronz in 1930 si cea a lui Anghel Saligny; Plnetariul, acvariul, delfinariul, precum si alte obiective de interes turistic. In Mangalia se poate vizita Geamia Esmahan Sultan din secolul XVI si morantul cu papirus. In apropiere de Adamclisi este ansamblul Adamclisi cu monumentul Tropaeum Traiani din secolul VII i.e.n. Alte vestigii istorice de interes turistic sunt: ruinele cetatii medievale Heracleea de la Enisala; urmele unor asezari din perioada geto-dacico-romana sau din primul mileniu, gasite la: Isaccea-Noviodunum,Cernavoda-Axiopolis, Garvan-Dinogetia, Capidava, Harsova-Carsium etc.
Sursa: Geografia Turismului, 2002 Activitatea de turism pe litoralul romanesc a aparut intr-un cadru organizat in a doua parte a secolului XIX, dar a capatat o mare amploare abia in ultimii 40 de ani, cand a inceput realizarea unor mari complexe hoteliere si vile de odihna in baza unui plan general de sistematizare. Cea mai veche statiune de pe litoralul romanesc este Eforie Sud, care dateaza din secolul trecut. In anul 1892, a fost amenajat aici primul stabiliment balnear, pe malul sud-estic al lacului Techirghiol (Baile Movila) si s-a construit primul hotel in parcul statiunii (Marele hotel al bailor). Cu alte cuvinte, a aparut primul nucleu al viitoarei statiuni Eforie Sud, care in deceniile II si III ale secolului nostru s-a dezvoltat prin amenajarea unor baze de tratament cu namol si apa de lac, incalzita, vile si hoteluri. In anul 1898, pe malul nord-vestic al lacului, apar stabilimente balneare (Hagi Pandele), care constituie vatra statiunii Techirghiol. In aceasta perioada, mai precis in anul 1919, incepe organizarea statiunii Mamaia asezata pe limba de nisip ce desparte Marea Neagra de Lacul Siutghiol, prin nivelarea dunelor de nisip, construirea Cazinoului si a vilelor, hotelurilor, restaurantelor, inclusiv a Hotelului International Rex, renumit si astazi prin confortul sau. Dezvoltarea sustinuta a bazei materiale pe litoral incepe dupa anul 1956 si cunoaste trei trepte: In prima perioada, cuprinsa intre anii 1956-1966, se construiesc o serie de complexe hoteliere: - ”Perla”, cu 000 de locuri, in Eforie Nord, - ”Splendid”, cu 1.500 de locuri, in Eforie Sud, - “Parc”, “Perla”, cu 10.000 de locuri, in Mamaia, destinate mai ales turismului intern. In etapa a doua, cuprinsa intre anii 1966-1976, odata cu cresterea cererii internationale pentru turismul de litoral, s-au alocat fonduri importante pentru extinderea bazei materiale cu noi capacitati de cazare, alimentatie si agrement, ca si pentru modernizarea celor existente. S-au inchegat noile statiuni din Complexul Mangalia Nord-Olimp, Neptun, Cap Aurora, Jupiter, Venus, Saturn, impresionante realizari arhitectonice, legate intre ele prin spatii verzi, de receere si agrement. Totodata, au fost construite noi hoteluri in Mamaia, Eforie Nord si Eforie Sud, Mangalia, Costinesti, iar capacitatea de cazare a litoralului a sporit cu circa 90.000 de locuri in spatii de confort superior, ajungand la peste 140.000 de locuri de cazare in anul 1988. In aceasta perioada se realizeaza 9.000 de locuri in hoteluri incalzite, cu baze de tratament proprii, in Eforie Nord (Steaua de Mare, Delfinul si Meduza), Neptun (Dacia), Venus si Mangalia. Pentru agrement s-au realizat restaurante cu specific ca Nunta Zamfirei si Berbec la Eforie Nord, Satul de Vacanta la Mamaia, gradini de vara, baruri de noapte, discoteci, bowling-uri, parcuri de distractie, de minigolf, terenuri de sport etc. In perioada de dupa 1976 accentul se pune pe adaptarea produsului turistic “litoral” la noile tendinte aparute in cererea internationala prin: - cresterea gradului de confort al spatiilor de cazare (Eforie Nord si Sud, Techirghiol), construirea unor noi hoteluri care sa asigure servicii turistice de mare competitivitate (Mamaia-Nord), realizarea de camping-uri turistice si de noi dotari de agrement si intarirea functiei turistice a satelor 2Mai si Vama Veche. In ultimele doua decenii accentul se pune mai ales pe cresterea gradului de confort al spatiilor de cazare si alinierea la standardele internationale a celor 16 statiuni balneare si climaterice existente. ”Potentialul turistic” se traduce „Bun, mostenire comuna a unei colectivitati, a unui grup uman”. Alaturi de mostenirile primite de o colectivitate de la inaintasii sai (cele naturale si antropice) se adauga si realizarile contemporanilor: baza materiala turistica, infrastructura (generala si cea specifica) etc.
|