Tendinte ale consumului de enrgie in locuinte si pensiuni agroturistice

In ultimii 20 de ani, rata de crestere medie anuala a consumului rezidential a fost de1,9 % in tarile membre OECD, 3,5% in tarile in curs de dezvoltare si 3% in tarile in tranzitie din Europa Centrala si Rusia.

Cresterea consumului in tarile dezvoltate s-a datorat in special cererilor pentru conditionarea aerului, alimentarea computerelor si a aparaturii de comunicatii.

in tarile in tranzitie, consumul de energie se amplifica pe seama cererii pentru incalzirea, alimentarea cu apa calda si pentru prepararea hranei, continuarea situatiei actuale cu un ritm de crestere de 3,5 % anual, imbunatatirea situatiei cu un ritm de +2,5 % anual si in ultimul caz cand vor avea loc restrictii de ordin ecologic si ca urmare a unui progres tehnic, se prevede un ritm de  +1,5 % anual.

Cresterea eficientei consumului de energie si pe aceasta baza scaderea, in valori relative, a necesarului de energie pentru locuinte. Potentialul de economisire - pe seama cresterii eficientei la nivelul locuintei este apreciat la 2376 %. in acest caz, ritmul mediu anual de crestere a consumului de energie va fi de 1%, comparativ cu 2,4 % in scenariul de baza la nivel mondial.

.1. Cladirea ecologica

Criteriile ce caracterizeaza acest tip de cladire sunt similare cu criteriile dezvoltarii durabile; precumpanitoare sunt criteriile urmatoare:

compatibilitatea cu mediul inconjurator;

eficienta pe tot ciclul de viata a cladirii;

valorificarea unor surse regenerabile de energie

Realizarea cladirii ecologice cunoaste o diversitate de modalitati care dau specific politicilor nationale. Se pot pune in evidenta urmatoarele: reducerea consumului de energie in asezarile umane, in locuinte in special, caz in care locuinta este supusa unor reconsiderari de ordin tehnic, energetic si ecologic.

Economia de energie, durabilitatea locuintei si asezarii umane, reducerea impactului cu mediul inconjurator, reconsiderarea arhitecturii locuintelor, astfel incat acestea sa consume mai putina energie, promovarea arhitecturii solare pentru a se folosi la maximum lumina solara in interiorul locuintei, gestiunea apei (de ploaie, potabila, freatica, ape uzate, etc), locuinte pentru familii numeroase (mai multe generatii umane), incadrarea in peisaj, etc.

Cautarea solutiilor ca materialele pentru constructia caselor ecologice sa fie din surse regenerabile.

Utilizand materiale bune pentru izolarea termica a cladirilor se reduce consumul de energie cu 30% vara si 60% iarna (in SUA).

Performanta atinsa in Danemarca este de 40% economie de energie, integrare ecologica a gestiunii apei, reciclarea caldurii.

Printr-o izolare exterioara a locuintei, ferestre performante termic, pardoseala incalzita electric, folosirea lemnului ca material de constructie sunt performante atinse in Franta.

Locuinta energetica in Irlanda de Nord atinge performante privind: turbina de vant de 2,5 kW, 8 panouri fotovoltaice a 85 V, soba cu lemne echivalent a 94 kW, apa incalzita solar. Se obtine o economie de energie echivalent a 3000 lire /an si o reducere a cantitatii de CO₂ de 20 t/an.

Referat: Completul manta 290 - parasuta principala manta 290 Eseu: Istoria parasutismului - scurt istoric al parasutismului

Programele de realizare a unor locuinte din perspectiva consumului de energie sunt interesante, nu numai pentru confortul locuintelor, pentru factura de combustibil si energie, pentru protectia mediului, dar si pentru faptul ca ofera oportunitati de amplificare a activitatii economiei care trebuie sa produca materiale si echipamente la noi parametrii de performanta functionala sa stimuleze inovarea, transferul de cunostinte.

Sisteme de incalzire a cladirii ecologice, prin utilizarea unor cazane ecologice:

Pentru economisirea unei mari cantitati de gaz metan necesare incalzirii complexului agroturistic, se recomanda utilizarea unui cazan ecologic, care valorifica din belsug deseurile lemnoase (rumegus, tocatura de lemn, care sa contina maxim 25% umiditate) din zonele bogate in paduri, sau se pot utiliza cu succes si deseuri agricole in zonele din sudul tarii (tulpini de floarea soarelui, coceni de porumb, resturi vegetale care rezulta din curatatul viilor si a pomilor fructiferi, paie, etc).

Aceste cazane functioneaza cu un randament sporit, datorita gazeificarii deseurilor vegetale utilizate, in conditiile unor emisii de noxe la nivelul normelor europene.

Comparand diferite sisteme de ardere (v.tab.1.1.), se observa, ca fata de sobele clasice de incalzire, care au randamente maxime de ardere de 50%, prin utilizarea unui cazan cu ardere prin gazeificare (piroliza), se pot atinge randamente de pana la 90%, similare cu biogazul sau gazul metan, dar superioare fata de sistemele care utilizeaza combustibil lichid usor, respectiv 85%.

Talelul 1.1

Randamentele care se obtin prin diferite sisteme de ardere

Promovarea surselor regenerabile de energie

In subsistemul energetic al locuintei cat si in subsistemul energetic al acesteia se pot folosi ca surse primare de energie: geotermala, hidroenergetica, apa freatica si aerul inconjurator, biomasa de toate felurile.

Tipologia surselor de energie trebuie completata cu cele de tip fosil, neregenerabile (produse petroliere, gaze naturale, carbuni). Se opereaza astfel o prima orientare a folosirii surselor de energie catre cele regenerabile.

Extinderea filierei de utilizare a energiei solare nu numai la incalzirea apei menajere, generare de electricitate dar si pentru uscarea fructelor si cerealelor, cristalizarea sarii din apa de mare, apa dulce din apa de mare, cultivarea intensa a biomasei, etc.

Pentru politicile ce se refera la energia solara ca sursa de energie primara pot fi formulate consideratiuni precum:

piata mondiala de celule fotovoltaice a depasit 1 miliard de dolari anual.

livrarile mondiale de cipuri fotovoltaice au crescut ca volum cu mai mult de 50% intre anii 90-94

in timp ce productia de petrol nu a mai crescut semnificativ din anul 1979, iar cea de carbuni din anul 1998, productia de energie solara inregistreaza dinamici de ordinul zecilor de procente anual.

Pentru perspectiva, World Energy Council apreciaza ca sursele energetice regenerabile pot cunoaste o pondere - la orizontul anul 2030 - cuprinsa intre 2230 % din totalul surselor de energie primara.

In cazul localitatilor din zonele de campie din Romania, paiele ar economisi lemnul, industria constructoare de masini ar putea livra mii de instalatii de ardere a paielor, apa calda obtinuta fiind, dupa experienta franceza, mai ieftina decat daca s-ar fi obtinut din combustibil fosil. Cenusa este folosita ca ingrasamant, se creeaza locuri de munca, se evita contaminarea mediului cu SO₂; distanta maxima economica de transport a paielor s-a stabilit a fi de 80 km.