Analiza ratei rentabilitatii activitatii firmei s.c. „Ambra” s.r.l Targu Jiu

1 Analiza volumului si structurii profitului

profit brut = incasarile brute (totale) din care se scade totalul cheltuielilor (inclusiv obligatiile fiscale din TVA)

P_b = ΣV_b – (ΣC_h.ex. + TVA)

Tabel nr. 5 Calculul profitului brut la S.C. „AMBRA” S.R.L.

P_b – profit brut

ΣV_b – suma veniturilor brute

ΣC_h.ex. – suma cheltuielilor exercitiului

T.V.A. – taxa pe valoarea adaugata

Rata profitului se calculeaza comparand profitul brut cu cifra de afaceri, iar valoarea acestei rate, exprimata procentual, reflecta capacitatea cifrei de afaceri de a produce profit.             

Tabel nr. 6 Calculul ratei profitului la S.C. „AMBRA” S.R.L.

Dupa cum se vede, rata profitului a inregistrat o scadere in anul 2006 datorita pierderilor inregistrate de firma in acel an cu toate ca cifra de afaceri a crescut continuu, iar in anul urmator se observa o redresare a firmei din punctul de vedere al ratei profitului, datorita scaderii cheltuielilor si astfel a disparitiei pierderilor.

2 Analiza principalelor forme ale rentabilitatii in turism

2.1. Analiza ratei rentabilitatii comerciale

Fiecare unitate valorica de vanzare este purtatoarea unui anumit rezultat. De aceea, explicarea variatiei rentabilitatii comerciale se poate face si pe baza relatiei:

= C_h/1000i

Astfel se calculeaza incasarile care se obtin pentru fiecare 1000 lei cheltuiti.

Analiza factoriala a rentabilitatii comerciale presupune stabilirea factorilor care influenteaza variatia rezultatului exploatarii si determinarea influentei fiecaruia dintre acesti factori.

Pentru analiza factoriala a rentabilitatii comerciale la S.C. „AMBRA” S.R.L. se vor utiliza datele din tabelul urmator (tabelul nr. 10), cu mentiunea ca acestea au fost actualizate pentru a elimina influenta cresterii preturilor.

Tabelul nr. 7 Calculul rentabilitatii comerciale la 1000 lei incasari la

S.C. „AMBRA” S.R.L.

Din tabelul precedent putem concluziona ca in anii 2005 si 2007 pentru fiecare 1000 lei incasati s-au cheltuit 928,49 si respectiv 955,76 lei. Daca facem diferenta observam ca din fiecare 1000 lei incasati firma a obtinut un profit de 17,51 lei in 2005 si 44,24 lei in 2007. In anul 2006 insa, rentabilitatea comerciala este de 1032,52 lei ceea ce inseamna ca firma a pierdut 32,52 lei pentru fiecare 1000 lei incasati. De aici rezulta si pierderea inregistrata de firma in acest an. Aceasta pierdere mai poate fi evidentiata si prin marja comerciala calculata dupa formula:

Marja comerciala (adaosul comercial) = Incasari - Cheltuieli

M_JC₂₀₀₆ = 377111,6 – 389377,5 = -12265,9 RON

Fiind negativa, aceasta valoare arata ca exista o insuficienta in activitatea comerciala a unitatii, adica incasarile nu acopera cheltuielile in ceea ce priveste vanzarea de marfuri si servicii.

M_JC₂₀₀₇ = 495813,2 – 473879,1 = 21934,1 RON

In situatia acesta marja comerciala este pozitiva ceea ce inseamna ca exista un excedent privind vanzarea de marfuri si servicii in raport cu costul acestora, adica firma obtine profit din activitatea comerciala desfasurata.

Rata rentabilitatii comerciale reprezinta eficienta utilizarii activelor totale ale firmei. In cazul S.C. “AMBRA” S.R.L. rata rentabilitatii comerciale a scazut in anul 2006 cu pentru ca apoi in anul 2007 sa creasca foarte mult, astfel incat firma a inregistrat un profit suficient de mare incat sa justifice pierderile determinate de investitiile din anul precedent. Putem astfel concluziona ca firma a facut investitii rentabile care in decurs de un an au reusit sa aduca un profit suplimentar acesteia.

2.2. Analiza ratei rentabilitatii economice

Procentual, rata rentabilitatii economice se poate calcula raportand rezultatul exploatarii la volumul activelor totale. Vom calcula rata rentabilitatii economice in acest mod in vederea observarii variatiilor procentuale inregistrate in cei trei ani:

Tabelul nr. 8 Calculul ratei rentabilitatii economice la

S.C. „AMBRA” S.R.L.

Deoarece diferenta dintre activele totale in cei doi ani nu variaza foarte mult, rata rentabilitatii economice se modifica in special in functie de rezultatul exploatarii scazand in anul 2006 pana la o valoare de -6,1%. In anul 2007 rata rentabilitatii economice creste spectaculos in primul rand datorita cresterii semnificative al rezultatului exploatarii fata de anul precedent, dar si datorita scaderii activelor totale cu 40,25% raportat la acelasi an.

2.3. Analiza ratei rentabilitatii financiare

Referat: Completul manta 290 - parasuta principala manta 290 Eseu: Istoria parasutismului - scurt istoric al parasutismului

Tabel nr. 9 Calculul ratei rentabilitatii financiare la S.C. „AMBRA” S.R.L.

Rata rentabilitatii financiare ca raport intre profitul net si capitalul propriu este 25,1% fata de -21,2% realizat in anul precedent, aceasta ca urmare a realizarii unui profit net de 3847,4 RON fata de pierderea de 12265,9 RON realizat in anul 2006.

Analiza ratei rentabilitatii financiare se poate calcula si in functie de rezultatele din exploatare prin descompunerea in rate explicative dupa sistemul:

, unde:

Cpr – reprezinta capitalul propriu;

– reprezinta rata rentabilitatii comerciale;

- reprezinta rata de rotatie a capitalului propriu.

Rata rentabilitatii financiare se obtine prin raportarea rezultatului exploatarii la capitalul propriu implicat in obtinerea lui.

Pentru anul 2005:        

Pentru anul 2006:

Pentru anul 2007:      

Ca si in cazul calcularii ratei rentabilitatii financiare in functie de profitul net se poate observa aceeasi evolutie si in situatia calcularii acesteia in functie de rezultatele economice, si anume, o scadere de la 6.55% in 2005 la -20,26% in 2006 si apoi o crestere semnificativa cu 28,57/ in anul 2007. Situatia se explica in aceeasi maniera, prin inregistrarea unor rezultate din exploatare negative in 2006 si prin modificarea lor in sens pozitiv in anul urmator.

2. Analiza ratei rentabilitatii utilizarii resurselor consumate

Rata rentabilitatii resurselor consumate se obtine prin raportarea unui rezultat partial (rezultatul exploatarii) la consumul de resurse implicat in obtinerea lui.

Pentru anul 2005:

Pentru anul 2006:                  

Pentru anul 2007:

Rata resurselor consumate in cazul S.C. “AMBRA” S.R.L. a scazut de la 1,59% in anul 2005 la -3,01% in anul 2006 si a crescut la 4,65% in anul 2007, aceste variatii datorandu-se scaderii si apoi cresterii rezultatelor exploatarii in conditiilor cresterii continue a cheltuielilor cu resursele necesare productiei de marfuri si servicii la motelul „AMBRA”.

3. Rentabilitatea economica a serviciilor de cazare la S.C. „AMBRA” S.R.L

Problema rentabilitatii economice se pune peste tot unde se cheltuieste munca sociala, se consuma resurse materiale, umane si financiare.

In general, rentabilitatea trebuie inteleasa ca proces, actiune, rezultativitate a unui ansamblu de evenimente tehnico-economice, iar efectul ca o consecinta a procesului, a actiunii. Masurarea rentabilitatii se face prin raportarea efectului la eforturile antrenate in proces, in actiune.

Datorita caracterului eterogen al activitatii turistice aprecierea rentabilitatii activitatii turistice se refera la cele patru aspecte economice mai importante ale acestei activitati:

serviciile de cazare;

serviciile de alimentatie publica;

serviciile de transport;

servicii de agrement pentru turisti;

3.1. Rentabilitatea economica a serviciilor de cazare pentru turisti

Cazarea ocupa in actuala structura a prestatiilor turistice cel mai important loc, cu o pondere de circa 40%. Alaturi de aceasta, cazarea are numeroase implicatii asupra celorlalte elemente ale produsului turistic constituindu-se ca suport material al desfasurarii activitatii turistice.

Rentabilitatea serviciului de cazare poate fi apreciata si evaluata prin intermediul criteriilor si indicatorilor generali precum si pe baza unor elemente ce tin de specificul acestei activitati.

Se opereaza cu indicatori de efort ca: numar mediu al personalului, valoarea medie a activelor fixe, cheltuielile activitatii de cazare, capacitatea disponibila exprimata in locuri sau locuri - zile si cu indicatori de efort ca: incasari din prestatii hoteliere, venituri din prestatii suplimentare, profitul etc..

Veniturile sunt date de marimea incasarilor din prestatiile hoteliere aflandu-se in corelatie directa cu volumul activitatii exprimat prin numar de turisti, cu calitatea serviciilor (surprinsa prin categoria de confort a unitatii de cazare si nivelul tarifelor), cu gama prestatiilor suplimentare oferite (inchirieri, servicii speciale).

Cheltuielile reflecta prin continutul si structura lor specificul activitatii si sunt alcatuite din cheltuieli cu salariile, cheltuieli de intretinere, amortizare, cheltuieli cu chiriile la mijloacele de cazare etc. .

Principalii indicatori de caracterizare ai rentabilitatii activitatii de cazare sunt:

1. Coeficientul de utilizare a capacitatii de cazare in functiune (C_UC), este un indicator general de apreciere a rentabilitatii cazarii si se calculeaza ca raport intre capacitatea de cazare efectiv utilizata intr-o perioada data (Nzt) si capacitatea de cazare maxima posibila (Cm).

Vom calcula mai intai capacitatea maxima de cazare:

C_m = Z_e * L

C_m = 360 * 42 = 15120 persoane

unde:

N_zt - numar de innoptari realizate in perioada data sau numar de zile turist

C_m - capacitatea de cazare in functiune maxima;

Z_e - numar zile calendaristice posibile de functionare a unitatii in perioada analizata ;

L - numar locuri din unitatea de cazare exprimat in numar paturi.

Numarul de zile calendaristice posibile de functionare se calculeaza ca diferenta intre numarul total de zile din perioada respectiva si numarul de zile in care unitatea de cazare nu functioneaza din diferite motive (curatenie, renovare, reparatii).

Gradul de ocupare al unitatii este influentat de variatiile sezoniere ale cererii in cursul diferitelor perioade ale anului.

Nivelele atinse de acest indicator la societatea comerciala S.C. ”AMBRA” S.R.L. sunt prezentate in urmatorul tabel.

Baza tehnico-materiala in care se realizeaza activitatea de cazare este reprezentata de motelul AMBRA clasificat la 3 stele cu o capacitate de cazare de 20 locuri.

Baza tehnico-materiala a motelului „AMBRA” in anul 2007

Situatie prezentata in tabelul Nr. 2 din Anexa 3

Pentru anul 2007 nivelul mediu al gradului de ocupare este 45,16 % reflectand influenta puternica a cererii turistice asupra nivelului utilizarii capacitatilor de cazare detinute de societate.

2. Incasarea medie pe unitate de prestatie (i) este un indicator specific acestei activitati, rezultat prin raportarea incasarilor la capacitatea de cazare, exprimat in locuri sau locuri - zile. Relatia de calcul este:

unde:

I = venituri incasate in perioada analizata

NL = numar de locuri de cazare

La societatea comerciala S.C. ”AMBRA” S.R.L., situatia veniturilor obtinute din activitatea de cazare pe anii 2005, 2006, 2007 este prezentata in tabelul 19. In urma calculului indicatorului incasarea medie pe unitate de prestatie se inregistreaza urmatoarele valori pentru motelul ”AMBRA”:

RON

RON RON

Tabel nr. 10 Nivelul indicatorului „incasarea medie pe unitate de prestatie”

pentru motelul ”AMBRA”

Prin incasarea medie pe unitate de prestatie am calculat veniturile realizate de firma in cei trei ani prin inchirierea unui singur loc de cazare. Se poate observa ca aceste incasari au crescut in mod continuu fapt care demonstreaza pe de o parte serviciile de calitate oferite de firma, care au determinat clientii sa revina si pe de alta parte faptul ca, campania de publicitate din mass-media a avut rezultate pozitive.

3. Cheltuieli medii pe unitatea de prestatie (c) reprezinta un indicator specific ce reflecta consumul de resurse pe loc sau loc - zi. Relatia de calcul este:

Ch - cheltuieli efectuate in perioada analizata

NL- numar de locuri de cazare

Cheltuielile totale inregistrate in anii 2005-2007 de firma S.C. “AMBRA” S.R.L. sunt prezentate in tabelul nr. 20. Indicatorul cheltuiala medie pe unitate de prestatie se calculeaza separat pe cei trei ani luati in calcul dupa cum urmeaza:

Tabel nr. 11 Indicatorul cheltuiala medie pe unitate de prestatie la motelul „AMBRA”

Profitul mediu pe unitate de prestatie (Pr) este un indicator sintetic important calculat ca diferenta dintre incasarea medie pe unitate de prestatie si cheltuiala medie pe unitate de prestatie.

unde:

i- incasarea medie pe unitate medie de prestatie

c- cheltuiala medie pe unitate de prestatie

Se poate calcula profitul mediu pe unitate de prestatie la motelul ”AMBRA” rezultand urmatoarele valori pentru acest indicator:

Pr_m = 1,61 – 1,27 = 0,33 lei

Pe baza bilantului incheiat la finele anilor 2005, 2006 si 2007 s-au obtinut urmatoarele realizari evidentiate in tabelul:

Tabel nr. 12 Profitul realizat din activitatea de cazare a motelului „AMBRA”

Rata rentabilitatii este foarte ridicata in conditiile in care motelul este de tranzit si activitatea de cazare este puternic influentata de sezonalitatea cererii turistice.

3.2. Rentabilitatea economica a serviciilor de alimentatie publica

Componenta de prim ordin in structura unei oferte turistice elevate, alimentatia publica se recomanda, pe zi ce trece, ca un sector cu multiple si noi posibilitati in ce priveste ridicarea calitatii servirii turistice in conditii de inalta rentabilitate. Se tinde, din ce in ce mai mult, ca alimentatia publica, pe langa functia fiziologica propriu-zisa, sa indeplineasca si unele functii de agrement, odihna, recreare - in general, de petrecere a timpului liber. Tinand seama de faptul ca turistul cheltuieste o parte insemnata din bugetul sau de timp (dupa unele calcule, 20-25 %) in unitatile de alimentatie publica, o atentie sporita se acorda atractiei pe care o exercita, contactele sociale ce se pot realiza in cadrul lor.

Rentabilitatea economica este expresia raportului dintre efectul util (rezultatul) si cheltuiala (efortul) facuta pentru obtinerea lui. Rentabilitatea presupune ca fiecare activitate sa corespunda unor nevoi sociale, sa asigure recuperarea cheltuielilor sociale, sa fie rentabila si sa contribuie la realizarea unui profit, scopul oricarei activitati economice.

Rentabilitatea activitatii de alimentatie publica se poate aprecia cu ajutorul unui indicator sintetic, rata rentabilitatii conform formulei:

unde:

P - profit anual

I - volumul incasarilor anuale din prestatiile de alimentatie publica

Profitul anual se poate calcula prin diferenta dintre volumul incasarilor din alimentatie publica si cheltuielile de productie si circulatie. Rata rentabilitatii calculata pentru cei trei ani inregistreaza urmatoarele valori:

Tabel nr. 13 Rata rentabilitatii economice a serviciilor de alimentatie publica

la motelul „AMBRA”

Datorita preturilor mici practicate si a altor pierderi inregistrate la departamentul de alimentatie publica firma inregistreaza pierderi avand si o rata a rentabilitatii economice negativa. Cu toate acestea, acest departament nu poate fi desfiintat, el fiind complementar activitatii de cazare.

Rentabilitatea economica a prestatiilor de alimentatie publica se poate aprecia si prin intermediul unor elemente ce tin de specificul acestei activitati.

Putem utiliza ca indicatori ai efortului volumul cheltuielilor totale, volumul cheltuielilor de circulatie, numarul mediu al personalului operativ, fondul de salarii si ca indicatori ai efectului volumul desfacerilor de marfuri prin unitatile de alimentatie publica, productia culinara, etc.

Activitatea de alimentatie publica din cadrul motelului ”AMBRA” se desfasoara in doua saloane restaurant cu o capacitate de servire 120 locuri la mese (30 mese), din care 40 de locuri sunt destinate servirii micului dejun amplasate intr-un salon separat, o terasa acoperita, ambele clasificate la categoria I si un bar de zi cu o capacitate de 20 locuri. Personalul angajat este alcatuit din: doi sefi de unitate, 3 barmani, 8 bucatari, 2 sefi de sala si 6 ospatari insumand un numar de 19 persoane angajate.

Veniturile obtinute din activitatea de alimentatie publica pentru motelul studiat se ridica in anul 2007 la suma de 21734,5 RON, o suma aproximativ egala celei previzionate. Cheltuielile ocazionate de realizarea prestatiilor se ridica la suma de 245.372,3 RON pe anul 2007. Numarul de consumatori inregistrati este de 3.578 in categoria consumatorilor fiind inclusi atat turistii cazati la hotel cat si cei aflati in trecere care au servit doar masa la restaurantul hotelului si bineinteles, populatia rezidenta care are o pondere insemnata in numarul total de consumatori.

Valorile indicatorilor de caracterizare a rentabilitatii activitatii de alimentatie publica sunt prezentate in tabelul:

Tabelul nr. 14 Nivelul indicator rentabilitatii prestatiilor de alimentatie

publica la motelul „AMBRA” pe anul 2007               

Rata rentabilitatii prestatiilor de alimentatie publica se poate calcula in mai multe variante , in functie de baza de raportare astfel:

- prin raportarea profitului la valoarea desfacerilor totale dupa formula:

- prin raportarea profitului la cheltuielile inregistrate de unitate dupa relatia:

In cazul nostru, rata rentabilitatii calculata in cele doua variante are valorile -14,26% si -12,48% . Este o rata a rentabilitatii negativa, adica in loc de profit unitatea inregistreaza pierderi, problema cu care aceasta se confrunta de aproximativ trei ani ca urmare a reducerii numarului de consumatori datorita scaderii nivelului de viata si a cheltuielilor tot mai mari per consumator pe care le face in acest domeniu.

3.3. Rentabilitatea economica a serviciilor de transport turistic

Activitatea de transport turistic trebuie sa se realizeze in sectorul turistic, in conditii de rentabilitate ridicata. In vederea obtinerii unor rezultate bune, firmele de turism sunt preocupate de folosirea cat mai completa a capacitatilor de transport, reducerea curselor in gol, cresterii duratei zilnice de exploatare, maririi vitezei de circulatie si intretinerii corespunzatoare.

Rentabilitatea transporturilor turistice este conditionata de realizarea concomitenta a urmatoarelor cerinte:

alegerea judicioasa si utilizarea celor mai indicate mijloace de transport;

gospodarirea rationala a parcului propriu si utilizarea corespunzatoare a mijloacelor inchiriate.

Alegerea tipului si capacitatii mijlocului de transport ce urmeaza a fi utilizat va avea in vedere numarul de turisti ce vor fi transportati si distanta la care se face deplasarea.

Gospodarirea rationala a parcului propriu si a mijloacelor de transport inchiriate este reflectata de o serie de indicatori tehnico-economici. Pentru determinarea acestor indicatori, activitatea mijloacelor de transport proprii este evidentiata prin intermediul documentelor operative si statistice, foaia de parcurs, fisa activitatii zilnice si centralizatorul lunar al activitatii autovehiculelor.[1]

Indicatorii de caracterizare a rentabilitatii activitatii de transport turistic utilizati sunt:

Parcursul mediu zilnic (Pm), calculat ca raport intre parcursul total (Pt) efectuat intr-o anumita perioada de toate mijloacele de transport ale parcului si numarul masinilor-zile in activitate (Nmza), arata numarul mediu de kilometri ce revin pe un autovehicul in circulatie.

km / zi

Pt - parcursul total realizat intr-o perioada de timp

Nmza - numarul masinilor-zile in activitate (total si circulatie)

Coeficientul de utilizare a parcului (Cup), calculat ca raport procentual intre numarul de zile active-masina (Za) si numarul de zile calendaristice-masina (Zc), reflecta gradul de folosire a parcului de autovehicule intr-o perioada data. Relatia de calcul este:

unde:

Za = numarul de zile active-masina

Zc = numarul de zile calendaristice-masina

Coeficientul de utilizare a parcului este de 100% datorita faptului ca masina cu care se efectueaza transportul a fost cumparata in anul 2007, si a putut fi utilizata fara nici o intrerupere.

Coeficientul de utilizare a capacitatii de transport (C_uc), calculat ca raport intre capacitatea efectiv folosita (C_km), exprimata in numar calatori-km si capacitatea teoretica (L_km), exprimata in numar locuri-kilometri, caracterizeaza gradul de folosire a capacitatii autovehiculelor. Relatia de calcul este urmatoarea:

C_km - capacitatea efectiv folosita (calatori-km)

L_km - capacitatea teoretica (locuri-km)

Parcul inventar arata dotarea cu autovehicule la un moment dat sau intr-o perioada data si se exprima in numar de autovehicule si numar de locuri.

Incasarea medie pe automobil;

Incasarea medie pe zi-masina-inventar;

Incasarea medie pe zi-masina-activa;

Analiza ratelor de rentabilitate pe ansamblul activitatii firmei S.C. „AMBRA” S.R.L in ultimii trei ani

Exprima eficienta utilizarii resurselor materiale si financiare in activitatea de exploatare la nivelul societatii in perioada analizata.

Nivelul ratelor de rentabilitate pe ansamblul activitatii firmei S.C. „AMBRA” S.R.L. Situatie prezentata in tabelul Nr. 1 din Anexa 4

Nivelul ratelor de rentabilitate pe ansamblul activitatii firmei S.C. „AMBRA” S.R.L. Situatie prezentata in Figura 1 din Anexa 4

Re = R.E. / At – rentabilitatea economica

Rf = Pn / Cpr – rentabilitatea financiara

rv = R.E. / Ve - rentabilitatea veniturilor

rc = R.E. / Che - rentabilitatea resurselor consumate

In perioada 2005-2007 nivelul ratelor de rentabilitate este nesatisfacator.

Rentabilitatea veniturilor exprima eficienta valorificarii produselor si serviciilor oferite de unitate. Indicatorul inregistreaza o descrestere in anul 2006 si apoi o crestere in anul 2007.

Rentabilitatea resurselor consumate masoara eficienta consumului de resurse umane si materiale; se situeaza la un nivel scazut, inregistrand aproximativ aceeasi evolutie ca si rata rentabilitatii veniturilor.

Rentabilitatea economica reprezinta remunerarea bruta a capitalurilor investite pe termen lung, atat proprii cat si imprumutate. Rentabilitatea economica trebuie sa fie la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobanzii) si al riscului economic si financiar pe care si l-au asumat administratorii si creditorii unitatii. Rata rentabilitatii economice inregistreaza o crestere semnificativa in anul 2007 datorita recuperarii investitiilor din anul precedent.

Rentabilitatea financiara masoara randamentul utilizarii capitalurilor proprii. Rata rentabilitatii financiare trebuie sa fie superioara ratei medii a dobanzii. Rata rentabilitati financiare are o tendinta de crestere continua determinata de cresterea mai agresiva a rezultatului brut in comparatie cu capitalul propriu.

CONCLUZII SI SUGESTI

Caile de sporire a rentabilitatii in turismului romanesc, sunt multiple, unele generale, altele specifice fiecarui tip de prestatii. Intre cele general valabile pot fi amintite:

diversificarea ofertei, prin valorificarea superioara a resurselor turistice naturale si antropice, si crearea unor produse turistice competitive; firma analizata in aceasta lucrare nu se poate bucura de valorificarea resurselor naturale datorita situarii ei pe drumul national ce face legatura intre localitatile Targu Jiu si Ramnicu Valceat, dar pentru a compensa acest neajuns a investit in crearea de resurse antropice, cum ar fi: un lac de agrement, o piscina acoperita, cat si alte obiective recreationale;

crearea unor conditii de desfasurare neintrerupta a activitatii de turism, de utilizare superioara si intensiva a bazei tehnico-materiale; si aceasta conditie este respectata de firma de turism in cauza atat prin faptul ca functioneaza 360 zile pe an, cat si prin faptul ca managerii firmei sunt mereu preocupati de dezvoltarea si modernizarea motelului si, aducerea si mentinerea acestuia la un standard cat mai ridicat;

dezvoltarea si modernizarea intregii baze materiale turistice, in raport cu cerintele turismului international, competitiv, cresterea ponderii serviciilor suplimentare si, pe aceasta baza, a incasarii medii pe zi-turist; dupa cum am mentionat la un punct anterior, firma beneficiaza de o serie de servicii suplimentare care aduc venit firmei atat prin ele insele cat si prin atragerea clientilor care doresc ceva mai mult decat serviciile clasice ale unui motel, respectiv cazare si alimentatie.

asigurarea cu personal corespunzator numeric si ca nivel de pregatire; cresterea productivitatii muncii pe fiecare loc de munca; numarul personalului nu s-a modificat semnificativ in cei trei ani cu toate ca firma si-a diversificat si marit numarul de servicii oferite deci putem trage concluzia ca nivelul de pregatire si productivitatea muncii a crescut la fiecare angajat prin anumite programe de perfectionare urmate de catre acestia;

ridicarea calitatii serviciilor si asigurarea unui nivel constant superior al acestora; acest obiectiv este primordial pentru angajatii firmei care, prin politica firmei sunt incurajati sa respecte sintagma „ Clientul nostru, stapanul nostru”, prin prisma respectului si calitatii serviciilor oferite acestuia.

extinderea si diversificarea actiunilor publicitare; deoarece motelul este deja foarte cunoscut in zona, actiunile publicitare sunt sporadice, dar nu inexistente, pentru a reimprospata din timp in timp memoria clientilor si a le face cunoscute noile servicii si posibilitati de agrement oferite de firma.

Pentru fiecare din activitatile specifice turismului, pe langa caile generale prezentate, se pot desprinde si cai proprii de crestere a rentabilitatii economice.

Astfel, la cazare se cer a fi avute in vedere: asigurarea unui coeficient optim de utilizare a capacitatii de cazare; diversificarea serviciilor in unitati; cresterea volumului desfacerilor de marfuri prin receptie mentinerea unei impresii de noutate si prospetime a spatiilor de cazare, s.a.

Rentabilitatea unitatilor de alimentatie pentru turisti poate fi sporita in principal, pe urmatoarele cai:

- cresterea ponderii productiei proprii in totalul vanzarilor;

- revederea periodica a incadrarii unitatilor in diferite categorii;

- utilizarea rationala a materiilor prime si materialelor;

- corelarea stransa a ofertei cu cererea consumatorilor;

- eliminarea sau, cel putin, diminuarea pierderilor;

- dotarea bucatariei, a laboratoarelor cu utilaje si instalatii moderne de productie;

- accelerarea vitezei de circulatie a marfurilor;

- valorificarea integrala a timpului de munca a personalului;

- diminuarea cheltuielilor de productie;

- cresterea calitatii produselor;

- promovarea mai sustinuta a serviciilor de alimentatie pentru turisti.

Sporirea rentabilitatii unei firme consta fie in maximizarea rezultatelor la un anumit efort economic, fie in minimizarea eforturilor , a cheltuielilor cu resursele pentru obtinerea unui rezultat. Continutul complex al activitatii comerciale si aspectele variate pe care le ia rentabilitatea, determina optiuni ale conducerii pentru ambele posibilitati din relatia efort-rezultate.

O prima cale de sporire a rentabilitatii o constituie cresterea volumului incasarilor care conduce direct la marirea profitului, in conditiile in care cheltuielile totale nu sunt mai mari decat veniturile totale. La un anumit nivel al incasarilor apare costul marginal sporit ceea ce inseamna ca pentru un venit pe o unitate de produs se realizeaza cheltuieli mai mari si, ca atare, aduce un profit mai mic, sau chiar se inregistreaza pierderi, asa cum s-a intamplat cu firma S.C. „AMBRA” S.R.L. in anul 2006. Rezulta deci ca sporirea incasarilor in scopul cresterii rentabilitatii trebuie sa fie insotita de o schimbare calitativa continua a activitatii economice, care conditioneaza insasi posibilitatea cresterii cantitative.

Cea de-a doua cale de sporire a rentabilitatii o constituie minimizarea consumului de resurse la un anumit rezultat sau rationalizarea diferitelor categorii de cheltuieli. Rationalizarea semnifica si situatia in care o crestere a unei cheltuieli poate sa aduca un efect superior, ceea ce-i confera caracterul de rentabilitate.

Analiza economica a societatii pentru anul 2005-2007 demonstreaza ca in prezent societatea are o situatie buna ilustrata prin:

- indicatorul profit la 0,1 RON incasari fata de anul 2005 in 2007 a crescut de la 0,0017 RON la 0,0044 RON.

- productivitatea muncii creste de la 7.342,35 RON / persoana angajata in 2005 la RON / persoana angajata in 2007;

- evolutia profitului care a cunoscut intai o scadere de la 3.847,4 RON in 2005 la -12.265,9 RON in 2006 si apoi o crestere vertiginoasa pana la valoarea de 19.391,8 RON in anul 2007 ceea ce inseamna ca firma a iesit din impasul financiar inregistrat in anul precedent.

BIBLIOGRAFIE

. Abraham - Frois Gilbert, Economie politique, 4e Edition, Economica, Paris, 1988

Baranescu Rodica - Turism si alimentatie publica, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1978,

Cosmescu Ioan – Turismul – Fenomen complex contemporan, Editura Economica

Dobrota Nita - Economie politica, Editura Economica, Bucuresti, 1995

Ferent Emil – Economia Turismului, Note de curs 2000-2005, F.E.A.A., Universitatea „Al.I.Cuza” Iasi

Gerard Guibilato - Economie touristique, Delta & Spes S.A., Denges, Elvetia, 1983

Grigoruta V. – Managementul serviciilor, suport de curs

Lupu Nicolae - Hotelul – Economie si management - III”. Editura ALL, iunie 2006

Minciu Rodica, Ispas Ana - Economia turismului, Universitatea Transilvania, 1994, Brasov

Nita Valentin, Gina Butnaru, Dragan Lorin – Gestiune hoteliera si catering, Ed. Sedcom Libris, Iasi, 2006

&*** - Monitorul Oficial al Romaniei, Nr. 101/1995

Prodan Adriana – Managementul Resurselor Umane

Silvia Petrescu, Marilena Mironiuc – Analiza economico-financiara, Iasi, 2006

Snak Oscar, dr. Baron Petre – Economia Turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2005

Stanciulescu Gabriela - Managementul operatiunilor de turism, Editura All Beck, 2006

https://www.emilsite.as.ro/_files/Ase/An4/AEFpdf

https://www.feaa.uaic.ro/cercetare/simpozioane/24_26_oct_2006/ziua2/pdf/s7t13_19.pdf

https://www.balti.iatp.md/theeconomist/Conspecte/calitatea%20produselor/calitatea%20produselor.doc