Motivatii corporatiste de realizare a investitiilor straine directe

Motivatii corporatiste de realizare a investitiilor straine directe

Exista numeroase motivatii economice de extindere a CTN peste hotare precum dorinta de a obtine resurse materiale cu costuri inferioare celor din tarile de origine; forta de munca mai ieftina si motivata; politici fiscale stabile, nivelul impozitului pe profit mai mic; nivelul de dezvoltare a infrastructurii in general si a telecomunicatiilor in special; existenta unei piete de desfacere mari; politicile de privatizare; birocratie redusa etc. In acest context motivatiile care stau la baza expansiunii corporatiilor transnationale prin intermediul ISD pot grupate in cinci mari categorii[1]

- ISD aflate in cautare de resurse;

- ISD aflate in cautare de piete;

- ISD aflate in cautare de eficienta;

- ISD aflate in cautare de active strategice;

- Alte tipuri de ISD (care au la baza alte motive decat cele anterioare).

ISD aflate in cautare de resurse

Corporatiile transnationale angajate in acest gen de ISD investesc in strainatate pentru a obtine anumite resurse la un cost real mai scazut decit in tara de origine sau pentru a avea acces la resurse care nu sunt disponibile in tara de origine.

Motivatia investirii consta in cresterea profitabilitatii si a competitivitatii pe pietele deservite de transnationala sau pe care intentioneaza sa le deserveasca in viitor. In cea mai mare parte a cazurilor, rezultatul activitatii filialelor este destinat exportului catre tarile dezvoltate.

Pot fi identificate trei tipuri de transnationale cautatoare de resurse:

1.     cautatoare de resurse naturale, care cuprind firmele din sectorul primar si secundar, conduse spre investire de dorinta de minimizare a costurilor si de obtiere unei sigurante a aprovizionarii cu materii prime;

2.     cautatoare de forta de munca, care includ firmele din sectorul secundar si tertiar, in special din tarile cu costuri ridicate ale fortei de munca necalificate sau slab calificate, care stabilesc filiale in tari cu costuri reduse ale fortei de munca, cu scopul de a furniza produse intermediare sau finale intensive in forta de munca spre export.

3.     cautatorii de capacitati tehnologice, manageriale, organizationale si de experienta, exemple ale unor astfel de ISD pot cuprinde:

- aliantele incheiate intre firmele taiwaneze, coreene si indiene cu firme din UE sau SUA in sectoarele tehnologice de varf;

- filiale de recrutare a managerilor create de firmele americane in Europa;

- filiale de cercetare-dezvoltare create de firmele britanice din industria chimica in Japonia.

ISD aflate in cautare de piete.

Acestea sunt reprezentate de firme care investesc intr-o anumita tara sau regiune pentru a furniza bunuri si servicii pe pietele respective sau pe cele vecine. In cele mai multe situatii, aceste piete fusesera deservite prin exporturi anterioare ale firmei investitoare care, fie din cauza impunerii de bariere in calea comertului, fie din reconsiderarea dimensiunii pietei care justifica realizarea productiei pe plan local, nu mai reprezinta modalitatea cea mai potrivita de acces pe piata.

ISD de cautare a pietelor pot fi intreprinse in scopul sustinerii sau protejarii pietelor existente sau in scopul explorarii de noi piete. In afara de dimensiunea pietei si de perspectivele ei de crestere, exista patru mari motive care determina firmele sa se angajeze in acest tip de ISD:

1.     Urmarirea furnizorilor si a clientilor. In momentul in care furnizorii si clientii isi stabilesc unitati productive in strainatate, dorinta de a pastra relatiile de afaceri cu acestia si pe pietele externe reprezinta un stimulent important pentru realizarea acestui gen de ISD.

2.     Adaptarea produsului la preferintele si necesitatile locale. Fara familiarizarea cu limba locala, cu obiceiurile de afaceri, cu mediul legislativ si cu procedurile de marketing, producatorii straini se pot afla in dezavantaj fata de firmele locale in vanzarea de produse electrocasnice, echipamente audio-video si a unei largi game de produse alimentare, ca si cei specializati in produse intermediare, ca masini de constructii, petrochimice, produse lemnoase si servicii financiare si profesionale.

3.     Costuri de productie si de tranzactionare mai reduse. Exista situatii in care deservirea unei piete printr-o unitate productiva dintr-o tara vecina este mai putin costisitoare decat de la distanta. In mod evident, decizia depinde esential de industria si de tara avuta in vedere. In anumite cazuri, legislatia din tara gazda, controalele la import sau strategia de comert exterior a unei tari pot detennina firmele sa isi relocalizeze facilitatile productive din strainatate. De exemplu, Northern Telecom - corporatia canadiana din industria telecomunicatiilor - si-a transferat o mare parte a unitatilor productive in SUA la sfarsitul anilor '80, pentru a putea incheia mai facil contracte cu firme japoneze. In acea perioada, Japonia favoriza Statele Unite ca sursa a echipamentului de telecomunicatii, din cauza sensibilului deficit comercial americano-japonez.

Referat: Raspunde repede si bine - joc didactic la matematica Referat: PROBA DE EVALUARE - numerele naturale de la 100 la 1000

4.     Urmarirea concurentilor. Aceasta motivatie de expansiune se inscrie in dorinta marilor corporatii transnationale de a avea o prezenta fizica pe principalele piete, ca parte a strategiei lor globale de productie si marketing. Astfel, cea mai mare parte a transnationalelor din sectoarele dominate de mari oligopolisti (de exemplu, petrol, cauciucuri, farmacie, semiconductori si publicitate) opereaza atat in unitati productive in fiecare din zonele Triadei (America de Nord, Europa Occidentala, Asia de Est si Sud-Est), cat si se angajeaza, din ce in ce mai mult, in activitati de cercetare-dezvoltare in aceasta zona.

Asemenea ISD pot fi realizate din ratiuni defensive sau agresive. Investitiile agresive sunt cele destinate promovarii intereselor globale ale flrmei, prin investirea pe piete in expansiune. Raspunsul corporatiilor transnationale la crearea pietei unice interne din Uniunea Europeana si la deschiderea tarilor din Europa Centrala si de Est catre investitiile straine a fost de acest tip. Cea mai importanta motivatie pentru acest gen de ISD este reprezentata de actiunea de incurajare de catre guvernele tarilor gazda a acestor investitii.

ISD aflate in cautare de eficienta (efficiency-seeking).

Motivatia ISD in cautare de eficienta consta in rationalizarea structurii investitiilor destinate cautarii de resurse sau de piete, astfel incat firma investitoare sa poata obtine avantaje din detinerea unor activitati dispersate geografic.

Aceste avantaje sunt rezultatul specializarii pe produs sau pe proces a filialelor transnationalei, al experientei castigate in urma productiei in culturi diferite si al oportunitatilor de arbitraj intre diferentele de costuri si de preturi de pe diferite piete. Intentia corporatiilor transnationale aflate in cautare de eficienta este de a-si apropia avantaje rezultate din caracteristicile tarilor in care opereaza - inzestrarea cu factori de productie, mediul cultural, aranjamentele institutionale, sistemul economic si politic, structura pietelor interne - prin concentrarea productiei intr-un numar limitat de localizari, care deservesc piete multiple.

In mod traditional, cautatorii de eficienta sunt corporatii transnationale mari, experimentate si diversificate, care fabrica produse destul de standardizate. Pentru ca acest tip de ISD sa aiba loc, este necesar ca pietele straine sa fie bine dezvoltate si deschise. Din acest motiv, localizarea cea mai infloritoare pentru investitiile de eficienta sunt pietele regionale integrate.

ISD aflate in cautare de eficienta se incadreaza in doua mari tipuri:

1. ISD de obtinere a unor avantaje din disponibilitatea si costul inzestrarilor cu factori. Acest tip de ISD explica o mare parte a diviziunii muncii in interiorul corporatiilor transnationale care produc atat in tari dezvoltate, cat si in tari in dezvoltare, dupa urmatoarea structura :

- activitatile intensive in capital, tehnologie si informatie sunt concentrate in tarile dezvoltate;

- activitatile intensive in forta de munca si resurse naturale sunt concentrate in tarile in dezvoltare.

2. ISD de obtinere a unor avantaje din diferentele intre preferintele consumatorilor si intre capacitatile de ofertare pe piete. In acest caz, inzestrarile traditionale cu factori joaca un rol mai putin important in influentarea ISD, in timp ce pe prim plan se afla competentele si capacitatile "create", disponibilitatea si calitatea industriilor de sprijin locale, caracteristicile concurentei de pe piata gazda, natura cererii si, nu in ultimul rand, politica guvernamentala la nivel macro si micro.

ISD aflate in cautare de active strategice.

Aceasta categorie cuprinde acele corporatii transnationale care se angajeaza in ISD, de obicei, prin achizitionarea activelor firmelor straine, cu scopul clar definit de a-si promova obiectivele strategice pe termen lung, mai ales acelea de sustinere si promovare a competitivitatii lor la nivel global. Firmele care realizeaza astfel de ISD sunt:

fie corporatii transnationale care aplica o strategie de integrare regionala sau globala,

fie investitori straini "debutanti", care incearca sa cumpere un avantaj competitiv pe o piata nefamiliara.

Ca si corporatiile transnationale aflate in cautare de eficienta, achizitorii de active strategice urmaresc obtinerea de castiguri din detinerea de activitati diversificate la nivel mondial. In anumite cazuri, aceste transnationale sunt conglomerate preocupate, in primul rand, de managementul activelor financiare denominate in monede straine. In acelasi timp, aceste firme pot implanta propriul sistem organizational si stilul de management in firmele pe care le achizitioneaza, chiar daca nu se implica in conducerea curenta a respectivelor companii. Totusi, in cazul majoritatii investitiilor de natura strategica, se asteapta ca achizitia efectuata sa induca anumite beneficii in restul organizatiei din care acum face parte. Acest lucru poate fi realizat, de exemplu, prin deschiderea de noi piete, prin crearea de economii in procesul productiv, prin cumpararea de putere pe piata, prin reducerea costurilor de tranzactie, prin dispersarea cheltuielilor administrative, prin obtinerea unei flexibilitati strategice si prin capacitatea de diversificare a riscurilor.

Desi acest tip de ISD este compatibil cu cele mentionate anterior, exista situatii cand considerentele de natura strategica sunt dominante pentru ISD cind:

- o firma poate achizitiona o alta sau poate incheia un aranjament de colaborare cu ea, pentru a impiedica un concurent sa adopte aceeasi strategie;

o firma poate fuziona cu unul din concurentii sai straini pentru a-si intari capacitatile fata de un concurent mult mai puternic;

- o firma poate achizitiona un grup de furnizori pentru a monopoliza piata unei anumite materii prime;

- o firma poate cauta obtinerea accesului la canale de distributie, pentru a-si promova propria marca;

- o firma poate achizitiona o companie ce realizeaza o gama complementara de produse, pentru a oferi clientilor sai o gama mai diversificata de marfuri;

- o firma isi poate uni fortele cu o firma locala, in speranta ca se va afla intr-o pozitie mai buna pentru obtinerea de contracte din partea guvernului, la care nu poate avea acces numai ca exportator.

Aceste investitii reprezinta o parte din ce in ce mai mare a activitatilor globale ale corporatiilor transnationale, in special pe pietele majore ale lumii, fiind concentrate in sectoarele intensive in tehnologie, capital si informatie.

Alte tipuri de ISD.

Exista si alte motivatii care fundamenteaza activitatea corporatiilor transnationale, care nu pot fi cuprinse in cele patru categorii anterioare, fiind impartite in trei grupuri:

1. Investitii de evadare;

2. Investitii de sprijin;

3. Investitii pasive.

1. Investitii de evadare.

Anumite ISD sunt realizate pentru a evita legislatia restrictiva sau politicile macroeconomice aplicate in tarile de origine[2].

Investitiile de evadare au ca emitent firme din tari ale caror guverne aplica politici economice interventioniste si tind sa fie concentrate in sectoarele de activitate - mai ales servicii - care fac obiectul unor reglementari destul de drastice.

1.     Investitii de sprijin

Scopul acestor investitii este acela de a sustine si sprijini activitatile restului firmei investitoare. Astfel, acest gen de filiale implica din partea firmei costuri, iar beneficiile sunt generate in alte parti ale firmei. Cele mai cunoscute si raspindite forme de investitii din aceasta categorie sunt investitiile legate de comert, destinate in principal sa promoveze si sa faciliteze exporturile de bunuri si servicii ale firmei investitoare, si sa acorde sprijin acesteia in achizitionarea de produse din strainatate. Pe linga filialele comerciale, exista si alte tipuri de servicii de sprijin care sunt prestate de filiale din strainatate pentru firmele mama. Acestea fac, de obicei obiectul activitatii reprezentantelor regionale, care actioneaza ca un centru intermediar de control si administrare intre sediul central si unitatile operative localizate in strainatate. Principalele atributii ale acestor centre constau in coordonarea activitatilor filialelor si furnizarea de informatii financiare si de marketing firmei mama. De asemenea, ele pot fi angajate in activitati precum:

recrutarea fortei de munca pe respectivele piete,

cautarea de oportunitati investitionale pentru firma mama,

relatii cu publicul,

mentinerea legaturii cu guvernele tarilor gazda si/sau cu autoritatile regionale etc.

3. Investitii pasive.

Investitiile directe in strainatate sunt diseminate a injecta noi resurse si capacitati manageriale in firma receptoare, implicind un management activ, sau sunt realizate pentru a achizitiona noi active cu scopul de a mari profiturile firmei mama. Investitiile de portofoliu insa sunt presupuse a implica un management pasiv.

In realitate, insa, cea mai mare parte a investitiilor directe variaza in functie de caracterul activ al managementului aplicat de firmele emitente de la 100% la inexistent. Acelea care se indreapta spre latura pasiva a investitiilor active sunt de doua tipuri:

. Investitiile realizate de marile conglomerate institutionale specializate in cumpararea si vinzarea de firme

Exemple de astfel de firme sunt T. Boone Pickens (SUA) si Lonrho (Marea Britanie). Totusi, desi investitiile sunt motivate de potentialitatea unor venituri substantiale si de castigul de capital, nu este exclusa implicarea unui anumit input managerial direct, fiind rare cazurile in care firma achizitionata este lasata sa functioneze in continuare pe cont propriu - sunt realizate investitii pentru imbunatatirea capacitatilor ei tehnologice, manageriale sau financiare.

Investitiile realizate de firmele mici si de investitorii individuali in domeniul imobiliar

Acest tip de investitie are la baza pura anticipare a unei cresteri a preturilor terenurilor si imobilelor in strainatate. Desi clasificate drept directe, aceste investitii au mai mult atributele unor investitii de portofoliu.

In general expansiunea corporatiilor transnationale este motivata de ceea ce ele percep a fi in interesul membrilor organizatiei pe care ea o reprezinta. Iar, membrii organizatiei sunt:

- salariatii corporatiei transnationale;

- managerii corporatiei transnationale;

- actionarii corporatiei transnationale;

- statul, prin aceea ca primeste impozite, ca urmare a profiturilor obtinute de corporatia transnationala.

Membrii organizatiei trebuie recompensati pentru contributiile lor la procesul productiv cu o suma cel putin egala cu costul de oportunitate al resurselor si capacitatilor pe care ei le ofera organizatiei.

Literatura de specialitate subliniaza faptul ca orice venit rezidual obtinut de o firma peste costul de oportunitate al resurselor puse la dispozitia sa de membrii organizatiei va fi regasit sub forma de profituri la proprietarii firmei, iar forta fundamentala a intreprinderii capitaliste moderne este data de maximizarea acestor profituri comparativ cu capitalul investit.