Modificarea societatii comerciale pe actiuni - majorarea capitalului social

1. CAZURI SI FORMALITATI ALE MODIFICARII ACTULUI CONSTITUTIV

Actul constitutiv poate fi modificat prin hotarare a adunarii generale ori a Consiliului de administratie, respectiv directoratului, adoptata in temeiul art. 114 alin. (1), sau prin hotararea instantei judecatoresti, in conditiile art. 223 alin. (3) si ale art. 226 alin. (2)

Forma autentificata a actului modificator este obligatorie atunci cad are ca obiect:

▪ Majorarea capitalului social prin subscrierea ca aport in natura a unui teren;

▪ Modificarea formei judiciare a societatii intr-o societate in nume colectiv sau in comandita simpla;

▪ Majorarea capitalului social prin subscriptie publica.

Actul modificator se inregistreaza in Registrul Comertului pe baza incheierii judecatorului delagat, cu exceptiile prevazute de art. 218 din Legea societatilor comerciale.

Sarcina de a convoca adunarea generala a actionarilor, de a indeplini formalitatile convocarii adunarii cand pe ordine de zi figureaza propuneri pentru modificarea actului constitutiv, revine administratorilor.

Propunerea de modificare facuta de administratori si adoptata prin hotarare de adunarea generala extraordinara se concretizeaza intr-un act aditional ce va fi autentificat in conditiile legii.

Pentru ai asigura opozabilitatea fata de terti, actul aditional cuprinzand textul integral al prevederilor actului constitutiv, modificat, se depune la oficiul registrului comertului si se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei parte a IV-a, pe cheltuiala societatii.

1.1. Majorarea capitalului social

Majorarea capitalului social reprezinta un mechanism cu metode variate de functionare, folosit de societate in scopul rezolvarii unor situatii financiare dificile, dar si in scopul consolidatii pozitiei sale, pentru a reflecta contabil fenomene financiare obiective, cum este deprecierea monetara.

Capitalul social, ca suma a valorii aporturilor asociatiilor la constituirea societatii, reprezinta gajul general al creditorilor sociali. Din acest motiv, pe durata de functionare a societatii trebuie sa-si mentina valoarea avuta la momentul constituirii societatii, aceasta fiind o regula cu valoare de principiu: principiul fixitatii capitalului social.

Nu este mai putin adevarat ca, in activitatea de realizare a obiectivului sau de activitate, societatea poate prospera sau, dimpotriva, poate parcurge momente de dificultate care impugn, dupa caz, marirea sau reducerea capitalului social, adica modificarea valorii sale initiale.

O societate aflata intr-o situatie financiara dificila poate sa-si procure fonduri banesti prin majorarea capitalului social sau prin imprumuturi bancare sau obligatare. Pentru a evita dezavantajele unor dobanzi si garantii pe care le comporta acestea din urma, este prealabil pentru societate sa recurga la majorarea capitalului social.

Din aceste ratiuni, si pentru o societate prospera, care vrea sa-si extinda activitatea commerciala va fi mai avantajos sa-si mareasca capitalul social prin subscrierea de noi actiuni.

Modalitati de majorare a capitalului social:

► Emisiunea de noi actiuni, acoperirea lor efectuandu-se prin aport in natura si/sau aport in numerar;

► Majorarea valorii nominale a actiunilor existente;

► Incoporarea rezervelor, beneficiilor, primelor de emisiune, diferentelor din reevaluare.

1. O societate pe actiuni care isi mareste capitalul (prin aport in numerar), dublandu-si de exemplu numarul de actiuni, ar prejudicial pe vechii actionari prin diminuarea dreptului lor asupra rezervelor, daca noile actiuni ar fi similate vechilor actiuni.

Producerea acestor inechitati este impiedicata prin doua procedee: instituirea sistemului de prime si distribuirea unui drept preferential de subscriptie vechilor actionari.

Regulamentul pentru aplicarea Legii nr. 82/1991, legea contabilitatii, defineste, in punctual 36, primele legate de capital - de emisiune, de fuziune, de aport, ca reprezentand diferenta deintre valoarea de emisiune si valoarea nominala a actiunilor.

Trebuie prevazut ca, din punct de vedere terminologic, "prima de emisiune" priveste aportul in numerar, "prima de fuziune" se foloseste cand majorarea capitalului social este consecinta fuziunii, iar "prima de aport" se foloseste in cazul aportorulor in natura.

Este normal ca noile actiuni sa fie oferite in primul rand spre subscriere vechilor actionari care au riscat prin constituirea societatii, iar apoi altor personae. Se inlatura, astfel, posibilitatea ca administratorii sa-si reserve majoritatea actiunilot noi sau sa le ofere spre subscriere altor personae agreate de ei.

Cat priveste domeniul de aplicare a dreptului de preferinte, Legea nr. 31/1990 distinge intre subscrierea actiunilor in numerar si subscrierea actiunilor in natura la majorarea capitalului social. Potrivit art. 213 din lege, dreptul de preferinta inceteaza, daca noile actiuni reprezinta aporturi in natura.

Dreptul de preferinta nu se justifica atunci cand marirea capitalului social se realizeaza prin incorporarea rezervelor, situatie in care noile actiuni sunt atribuite actionarilor, iar nu subscrise, si nici cand marirea se realizeaza prin majorarea valorii nominale a actiunilor, cazuri in care egalitatea intre actionari se mentine.

Dreptul de preferinta este un drept individual al actionarului care nu poate fi redus, legislatia franceza numindu-l drept de subscriptie cu titlu ireductibil.

Actionatii pot sa cedeze, insa, dreptul lor de preferinta, sau pot renunta la el.

Beneficiarul dreptului preferential de subscriptie, daca nu direste sa participle la marirea capitalului social, poate vinde dreptul sau.

Intentia de majorare a capitalului social trebuie adusa la cunostinta actionarilor si tertilor. Cand adunarea generala extraordinara a luat hotararea de a ridica dreptul preferential de subscriptie in favoarea anumitor personae, publicitatea masurii nu se justifica.

Cand societatea nu face apol public, modalitatile de majorare a capitalului vor fi adusa la cunostinta tuturor actionarilor printr-o comunicare scrisa care va cuprinde datele de identificare ale societatii si conditiile majorarii capitalului social.

2. Societatea pe actiuni isi va putea majora capitalul social si prin aporturile in natura. Aporturile in natura au ca obiect bunurile mobile si immobile, drepturi cu valoare patrimoniala si in general, toata bunurile cu exceptia numerarului. Potrivit art. 215 alin. 2 din legea nr. 31/1990, aporturile in creanta nu sunt adminse.

In principiu, majorarea capitalului social, prin aporturi in natura, este supusa aclorasi reguli ca si majorarea capitalului social prin numerar. Singurele dispozitii specifice sunt cle cuprinse in art. 210 din legea nr. 31/1990 si care reglementeaza necesitatea si procedura evaluarii aporturilor.

Daca majorarea capitalului social se face prin aporturi in natura, adunarea extraordinara care a hotarat majorarea va numi unul sau mai multi experti pentru evaluarea acestor aporturi. Dupa depunerea de catre experti a raportului de expertiza, administratorii convoca din nou adunarea extraordinara.

Convocarea si desfasurarea adunarii sunt guvernate de dispozitiile comune prevazute pentru orice adunare generala si de cele speciale prevazute pentru adunarea generala extraordinara.

3. Majorarea capitalului social prin incormporarea rezervelor este o operatiune contabile si consta in trecerea unor sume din contul de rezerva in contul capital.

Hotararea de majorare a capitalului social prin incorporarea rezervelor apartine adunarii generale extraordinare, conditiile de forma si de publicitate fiind aceleasi ca si in cazul celorlalte modalitati de majorare a capitalului social. Adunarea generale da o noua destinatie rezervelor, ce se reflecta in reconsiderarea conturilor la pasiv.

Analiza: Culegere de probleme la matematica: polimeri, fractionarea, reactia de polimerizare Referat: Teorema paralelelor taiate de o secanta

Rezervele ce urmeaza a fi incorporate in capital trebuie sa fie reale, adica trebuie sa aiba un correspondent la active.

Majorarea capitalului social roin incorporarea rezervelor se realizeaza pe doua cai:

1. atribuirea de actiuni noi in mod gratuit;

2. ridicarea nivelului nominal al fiecarei actiuni vechi.

Poate fi folosita separate, una sau alta din aceste doua cai sau ele pot fi folosite simultan. Astfel, ridicarea valorii nominale a actiunilor vechi se impune cand acesta este mica, necompetitiva.

Atribuirea de noi actiuni se face in mod gratuir actionarilor, proportional cu participarea lor la formarea capitalului social. Este ce mai utilizata cale, deoarece permite actionarilor negocierea actiunilor, desi, in acest caz, valoarea bursiera sufera o scadere. Nimic nu implica negocierea si cesiunea drepturilor la atribuirea de noi actiuni in aceleasi conditii ca si dreptul preferential de subscriprie, cu conditia ca adunarea generala sa nu fi interzis aceasta prin hotararea de majorare a capitalului social.

Majorarea capitalului social se poate face si prin incorporarea diferentelor rezultate din reevaluari.

Potrivit art. 37 din Regulamentul de aplicare a legii contabilitatii, diferentele de reevaluare reprezinta soldul diferentelor intre valoarea actuala - mai mare, si valoarea inregistrata in contabilitate a elementelor de active - mai mica, supuse reevaluarii, in conditiile legii. Ele se inregistreaza in contabgilitate intr-un cont distinct.

5. O alta modalitate de majorare a capitalului social este prin incorporarea beneficiilor sau a primelor de emisie.

Normele contabile permit incorporarea in capitalul social a primelor legale de capital: primele de emisiune, de aport si de fuziune, respective a excedentului dintre valoarea de emisiune si valoarea nominala a actiunilor.

Poate fi incorporate in capitalul social si beneficial net realizat in exercitiile precedente si beneficial net realizat la inchiderea exercitiului financiar curent.

Procedura majoraii de capital in aceasta modalitate este aceeasi ca si in cazul modalitatii de majorare a capitalului prin incorporarea rezervelor.

1.2. Reducerea capitalului social

Motivatia reducerii capitalului social se regaseste in ratiunea de a fi capitalului de mijloc de realizare a obiectului de activitate comerciala si garantie a creditorilor sociali.

Reducerea de capital poate fi determinate, de cele mai multe ori, de pierderile inregistrate de societate si reflectate in bilantul societatii, ca excedent al pasivului asupra activului.

O alta situatie in care reducerea capitalului social este motivate, este atunci cand, in raport cu volumul afacerilot, capitalul social este prea mare.

Si in aceasta situatie, ca si cand reevaluarea este determinata de pierderi, darn u in masura care sa reflecteze proportia legala sau statutara care sa atraga obligativitatea ei, reducerea este facultativa.

Cand reducerea este motivate de pierderi sociale, legea enumera urmatoarele procedee de realizare a acestie:

● micsorarea numarului de actiuni;

● reducerea valorii nominale a actiunilor;

● dobandirea propriilor actiuni, urmata de anularea lor.

Cand reducerea nu este motivate de pierderi, procedeele de realizare, potrivit legii sunt:

○ scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsaminte datorate;

○ restituirea catre actionari a unor cote-parti din aporturi, proportional cu reducerea capitalului social si calculate egal pentru fiecare actiune;

○ alte procedee prevazute de lege.

Reducerea capitalului social va putea fi facuta, potrivit art. 203 din Legea 31/1990 numai dupa trecerea a doua luni din ziua in care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei.

2. ALTE MODIFICARI ALE ACTULUI CONSTITUTIV

Transferul sediului social

Sediul social este un element de indentificare a societatii si reprezinta locul convenit de asociati pentru desfasurarea activitatii organelor de conducere ale societatii.

Schimbarea sediului social se poate realiza in conditiile art. 199 din Legea nr. 31/1990, respective, prin hotararea adunarii generale extraordinare (art. 113, lit. B) concretizata intr-un act additional in forma autentica ce se va mentiona in registrul comertului pe baza incheierii judecatorului delegate si se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei.

Transformarea societatii pe actiuni

Schimbarea formei societatii reprezinta, cat priveste societate pe actiuni, transformarea acesteia intr-o forma de societate: societate cu raspundere limitata, societate in nume colectiv etc.

Transformarea societatii pe actiuni implica o modificare a actului constitutive, fara a da nastere unei alte personae juridice. Prin hotararea de transformare vor trebui indeplinite conditiile de la fond special pentru existenta valabila a societatii in noua sa forma.

Curtea Suprema de Justitie s-a pronuntat in cateva decizii asupra legalitatii transformarii unei societati cu raspundere limitata in societate pe actiuni, in situatia in care au fost respectate dispozitiile statutare dar si legale, cu privire la adoptarea hotararii in adunarea generala.

In speta, societatea commerciala Viking Trust SRL - rezulta din asocierea S.C. Turism Felix S.A. cu firma suedeza Ekhuset, a hotarat schimbarea formei juridice in societate pe actiuni. Actul additional care concretizeaza hotararea adunarii generale mai includea si modificarea numarului asociatilor, in sensul ca firma Ekhuset a cedat patru parti sociale la patru personae fizice suedeze, actul additional fiind semnat de aceste patru personae, firma Ekhuset si asociatul Felix S.A.

Curtea Suprema a constatat nul actul additional, intrucat atat cesionarea partilor sociale cat si modificarea formei juridice a societatii au fost hotarate in conditiile contrare prevederilor legale, contractului de asociere si statutului societatii.

Intr-adevar legea prevede ca hotararea privind modificarea contractului de societate se adopta cu votul tuturor asociatilor. In art. 10 dinstatutul societatii Viking se stipuleaza ca in adunarea generala a societatii, firma Ekhuset va fi reprezentata de cinci personae, iar firma Felix de patru personae, iar art. 11 prevede ca adunarea generala este constituita valabila si poate lua decizii numai daca fiecare poarte contractanta este reprezentata in proportie de trei patrimi din numarul asociatilor.

Nerespectandu-se cota de reprezentare cuvenita in adunarea generala, votul celor doua societati componente nefiind valabil exprimat, este lovit de nulitate, sanctiune ce adduce atingere si hotararilor adoptate in aceste conditii, unanimitate prevazuta de lege pentru moficarile statutare nefiint intrunita.

Hotararea adunarii generale de transformare a formei societatii este obligatory pentru toti actionarii, chiar daca pentru ceu care nu au luat parte la adunarea sau au votat contra, daca ea a fost luata in conditiile legii si ale actului constitutiv.

Prelungirea societatii.

Modificarea actului constitutive al societatii pe actiuni are loc si atunci cand adunarea generala extraordinara hotaraste prelungirea duratei societatii stabilite pentru functionarea societatii.

Dizolvarea anticipate a societatii

Creditorii societatii pot face opozitie contra dizolvarii anticipate a societatii in termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial (art. 234).

In ceea ce priveste fondatorii: in caz de dizolvare anticipate a societatii, fondatorii au dreptul sa ceara daune de la societate, daca dizolvarea s-a facut in frauda drepturilor lor.

Dreptul la actiunie se prescrie prin trecerea a sase luni de la data adunarii generale a actionarilor care au hotarat dizolvarea."

3. FUZIUNEA SI DIVIZAREA SOCIETATII PE ACTIUNI

Fuziunea reprezinta o operatiune juridica care are ca finalitate fie majorarea capitalului unei societati prin absorbtia altei societati, fie nasterea unei noi societati prin contopirea a doua sau mai multor societati, pe calea transmisiunii universale care isi inceteaza activitatea, catre societatea care ramane in fiinta sau catre societatea rezultata.

Divizarea este mecanismul juridic de impartire a intregului patrimoniu al unei societai care isi inceteaza existenta intre doua sau mai multe societati existente sau care i-au astfel fiinta.[9]

Fuziunea sau divizarea societatilor comerciale reprezinta nu o transformare a acestora ci o dizolvare anticipate, care implica o modificare a actului contitutiv al altei societati, prin majorarea capitalului social cu patrimoniu societatii dizolvate si chiar nasterea unei noi societati in baza unui nou act constitutive, cu aportul patrimoniilor societatilor astfel dizolvate.

Odata ce adunarea actionarilor din fiecare societate a hotarat fuziunea sau dizolvarea acesteia, administratorii, in baza hotararii, intocmesc un proiect de fuziune sau de divizare care va cuprinde, potrivit legii, urmatoarele date:

► forma, denumirea si sediul social al tuturor societatilor participante la operatiune;

► fundamentarea si conditiile fuziunii sau ale divizarii;

► stabilirea si evaluarea activului si pasivului, care se transmit societatilor beneficiare;

► modalitati de predare a actiunilor si data la care acestea dau dreptul la dividende;

► raportul de schimb al actiunilor;

► cuantumul primei de fuziune sau de divizare;

► drepturile care se acorda obligatarilor si orice alte avantaje speciale;

► data bilantului contabil de fuziune sau a bilantului contabil de divizare;

► orice alte data care prezinta interes pentru operatiune.

Proiectul de fuziune sau de divizare, purtand semnatura reprezentatilor societatilor participante se depune la registrul comertului unde este inmatriculata fiecare societate si va fi publicata in Monitorul Oficial dupa vizarea data de judecatorul delegat.

Creditorii societatii care fuzioneaza sau se divide, fara distinctie, pot face opozitie la proiectul de fuziune sau divizare daca creanta lor este anterioara proiectului.

Fuziunea sau divizarea are ca prim effect dizolvarea fara lichidare a societatii care isi inceteaza existenta, effect urmat de transmiterea universala a patrimoniului sau catre societatea sau societatile beneficiare. Transmiterea drepturilor si obligatiilor societatilor care isi inceteaza existenta are loc in starea in care ea se gaseste la data fuziunii sau divizarii, si in schimbul atribuirii de actiuni ale societatii beneficiare catre actionarii sai si, eventual a unor sume de bani care nu pot depasi 10% din valoarea nominala a actiunilor atribuite.

Actionarii societatii care isi inceteaza existenta devin actionarii societatii absorbante sau nou constituie in conditiiel stabilite prin proiectul de fuziune sau divizare. Actiunile lor sunt schimbate pentru actiuni ale societatilor beneficiare, la paritatea de schimb cuvenita.

Paritatea se stabileste, de regula, prin compararea valorii unei actiuni, obtinuta prin impartirea valorii globale a patrimoniului societatii la numarul de actiuni a societatii ce va fi absorbita, cu valoarea unei actiuni a societatii absorbante. Daca valoarea celei dintai este de 5.000 de lei iar a celei de a doua de 10.000 lei, raportul este de o actiune a societatii ce va fi absorbita, pentru doua actiuni ale scoietatii absorbante.

Prin efectul absorbtiei administratorii si directorii pierd aceasta calitate.