Procedura reorganizarii judiciare si a falimentului

PROCEDURA REORGANIZARII JUDICIARE SI A FALIMENTULUI

Sectiunea 1. Notiuni generale

Prin Legea nr. 64/1995, modificata si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/1997 si prin Legea nr. 99/1999 s-a instituit procedura pentru plata pasivului debitorului, in incetare de plati, fie prin reorganizarea intreprinderii si acti­vitatii acestuia sau prin lichidarea unor bunuri din averea lui pana la acoperirea pasivului, fie prin faliment.

Sectiunea 2. Procedura de reorganizare

Intreaga procedura de reorganizarea intreprinderii aflata in incetare de plati este axata in jurul unui plan de reorganizare care insa face parte dintr-un proces ale carui componente le constituie: declansarea procedurii de reorganizare si faliment; elaborarea si punerea in aplicare a planului de reorganizare si incetarea procedurii reorganizarii.

a. Declansarea procedurii de reorganizare si faliment

Procedura de reorganizare si faliment poate fi declansata de: debitorul insusi, creditorii sai ori camera de comert si industrie locala.

Debitorul care nu poate face fata datoriilor sale exigibile, cu sumele de bani disponibile, poate adresa tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor legii pri­vind procedura reorganizarii si a falimentului.

Cererea debitorului va trebui sa fie insotita de urmatoarele acte: bilantul si copii de pe registrele contabile curente; o lista a numelor si adreselor creditorilor; contul de profit si prevederi pe anul anterior depunerii cererii; o lista a asociatilor cu raspundere nelimitata; o declaratie prin care debitorul isi arata intentia de a-si reor­ganiza activitatea sau de a-si lichida averea, conform unui plan, in vederea achitarii datoriilor sale.

Nu vor fi primite de tribunal cererile de reorganizare ale debitorilor care in ultimii 5 ani precedenti au mai facut o astfel de cerere sau au fost obiectul unei ast­fel de cereri introduse de creditori.

Creditorii (oricare dintre ei), care au o creanta certa, lichida si exigibila, pot introduce la tribunal o cerere impotriva debitorilor care, timp de cel putin 30 de zile, au incetat platile.

Camerele de comert si industrie teritoriale vor putea introduce, si ele, cere­re impotriva debitorului care, potrivit datelor de care acestea dispun, se afla intr-o si­t. notorie de incetare de plati.

Dupa inregistrarea unei cereri introductive, presedintele tribunalului va nomi­naliza de indata judecatorul-sindic.

b. Deschiderea procedurii

Judecatorul-sindic, avand in vedere cererea debitorului, va da o incheiere de deschidere a procedurii pe care o va notifica tuturor creditorilor mentionati in lista depusa de debitor, debitorului si oficiului registrului comertului unde debitorul este inmatriculat, pentru efectuarea mentiunii.

In cazul in care creditorii se opun la cererea debitorului in termen de 15 zile de la emiterea notificarii, judecatorul-sindic ii va cita, impreuna cu debitorul, la o se­dinta, solutionand toate opozitiile printr-o sentinta.

In cazul cererilor creditorilor sau camerei de comert si industrie teritoriala, judecatorul sindic va comunica, in copie, cererile respective debitorului si va dis­pune si afisarea unei copii la usa instantei.

In termen de 5 zile de la primirea copiei, debitorul poate contesta ca ar fi in in­cetare de plati, situatie in care judecatorul-sindic va tine, in termen de 10 zile, o sedin­ta la care vor fi citati creditorii, debitorul si camera de comert si industrie teritoriala.

Daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul este in incetare de plati, ii va respinge contestatia si va deschide procedura printr-o sentinta.

Daca, dimpotriva, judecatorul-sindic stabileste ca debitorul nu este in incetare de plati, respinge cererea creditorilor si dispune ca sentinta sa fie afisata la usa instantei.

Prin incheiere sau, dupa caz, sentinta de deschidere a procedurii, judecatorul sindic va desemna, daca este necesar, un administrator, stabilindu-i atributiile.

In urma deschiderii procedurii judecatorul sindic va trimite o notificare credi­torilor, debitorului si oficiului registrului comertului, care va cuprinde convocarea sedintei adunarii creditorilor, care va trebui sa aiba loc in cel mult 30 de zile de la deschiderea procedurii, termenul limita pentru inreg. creantelor.

De la data deschiderii procedurii se suspenda toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale. De asemenea, se suspenda si orice termen de prescriptie a acestor actiuni (ele vor rein­cepe sa curga dupa 30 de zile de la inchiderea procedurii).

Dupa deschiderea procedurii este interzis administratorilor societatii comer­ciale, sub sanctiunea nulitatii, sa instraineze, fara acordul judecatorul sindic, actiu­nile sau partile lor sociale, detinute la debitorul care face obiectul procedurii.

Nici o dobanda ori cheltuiala nu va putea fi adaugata creantelor negarantate sau partilor negarantate din creantele garantate, de la data deschiderii procedurii, in afara de cazul in care, prin programul de plata a creantelor cuprins in planul de reor­ganizare, se deroga in acest sens.

Va fi nula si orice constituire de garantii personale, sau reale, efectuata dupa deschiderea procedurii.

Administratorul sau lichidatorul, dupa caz, va intocmi si supune judecatorului sindic, in termen de 30 de zile de la desemnarea sa, un raport asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la incetarea de plati, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila.

Administratorul/lichidatorul poate introduce la tribunal actiuni pentru anu­larea actelor frauduloase incheiate de debitor, in dauna drepturilor creditorilor, in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii.

Iar, daca administratorul/lichidatorul nu o face, judecatorul-sindic poate auto­riza comitetul creditorilor sa introduca el asemenea actiuni.

LUCRARE: Consumatorul – test grila economie LUCRARE: Planul de afaceri al intreprinderii

c) Planul de reorganizare sau lichidare

Planul va prevedea fie reorganizarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia.

Planul va trebui sa fie propus in termen de 30 de zile de la data deschiderii procedurii, el putand fi prelungit de judecatorul-sindic cu inca 60 de zile.

Nerespectarea acestor termene conduce la decaderea partilor din dreptul de a depune un plan de reorganizare sau lichidare. Drept urmare, tribunalul va dispune trecerea la procedura falimentului.

In cazul in care se propune continuarea activitatii, proiectul planului de reor­ganizare va indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului. Se vor indica si modalitatile de lichidare a pasivului.

Planul de reorganizare prin continuarea activitatii poate sa prevada si majo­rarea capitalului social, caz in care judecatorul-sindic va convoca adunarea generala extraordinara a actionarilor/asociatilor, pentru a decide asupra acestei masura.

Proiectul planului de lichidare trebuie sa prevada: cum, cand si in ce masura li se vor plati creditorilor sau compensa in alt mod creantele prin convertirea crean­telor in parti din capitalul social al debitorului ori prin novatiune, ce garantii vor putea fi referite fiecarei categorii, de despagubiri urmeaza a fi oferite tuturor categoriilor de creditori, in comparatie cu ceea ce are ? prin distribuire, in caz de faliment; cum si de catre cine va putea fi vanduta averea debitorului si ce efecte vor putea fi obtinute prin acesta, mai ales in ceea ce priveste continuarea utilizarii unor parti din intre­prinderea debitorului, folosirea salariatilor, satisfacerea creditorilor si proiectele fi­nanciare pe care se intemeiaza posibilitatea de realizare a planului; posibilitatea ca operatiunile de lichidare sa fie efectuate de debitor.

Dupa depunerea planului judecatorul sindic va dispune convocarea adunarii creditorilor in termene de 30 de zile.

Planul se va publica si in Monitorul Oficial, partea IV.

Din momentul publicarii toate partile interesate vor fi socotite ca au cu­nostinta de plan.

In termen de 30 de zile de la publicarea planului judecatorul sindic va tine o Sedinta cu creditorii, debitorul si administratorul fiind si ei citati.

Actionarii si asociatii participa la sedinta daca sunt si creditori ai debitorului.

Daca sunt mai multe planuri, toate vor fi supuse votarii in aceeasi sedinta.

Vor fi indreptatiti sa voteze cu privire la plan numai creditorii ale caror creante nu sunt contestate.

Creditorii vor vota separat, pe categorii stabilite prin lege.

Un plan va fi socotit acceptat de catre o categorie de creditori, daca in fiecare categorie detinatorii unei majoritati prin valoarea creantelor voteaza acceptarea pla­nului.

Planul va fi confirmat de judecatorul sindic, daca cel putin doua din categori­ile de creditori accepta planul.

O data cu confirmarea planului judecatorul sindic poate impune debitorului unele conditii sau limitari, concordante cu planul confirmat, pentru desfasurarea activitatii.

Daca nici un plan nu este confirmat, tribunalul va dispune ca judecatorul sindic sa inceapa de indata procedura falimentului.

d) Reorganizarea

Odata planul confirmat, debitorul va fi obligat sa indeplineasca, fara intarziere, schimbarile de structura prevazute in plan.

Judecatorul sindic va putea dispune ca administratorul sa supravegheze acti­vitatea debitorului pana la implinirea unei astfel de masuri.

Daca debitorul nu se conformeaza planului, administratorul sau oricare din­tre creditori poate cere judecatorului sindic sa aprobe inceperea procedurii fali­mentului.

Cu toate acestea, daca se constata o redresare a activitatii si o crestere a cuantumului sumelor care urmeaza a fi distribuite creditorilor, judecatorul sindic poate dispune, prin incheiere, prelungirea perioadei de reorganizare, pe o durata de cel mult l an.

In aceste conditii, cand judecatorul sindic a dispus continuarea activitatii de­bitorului, creditorii pot face opozitii, dar nu mai des decat la fiecare 60 de zile.

Inregistrarea unor astfel de opozitii nu suspenda continuarea activitatii pana cand judecatorul sindic nu hotaraste asupra lor, printr-o sentinta.

Sectiunea 3. Falimentul

In lipsa unui plan de reorganizare, debitorul, un creditor, comitetul creditorilor sau camera de comert si industrie teritoriala poate adresa judecatorului sindic o cerere de a ridica debitorului dreptul de a conduce activitatea.

Cererea se admite motivat, printre motive figurand pierderile continue din averea debitorului sau lipsa probabilitatii de realizare a unui plan rational de activi­tate.

Dupa deschiderea procedurii, daca debitorul isi declara intentia de a lichida, judecatorul sindic va dispune sigilarea bunurilor care fac parte din averea debitoru­lui, iar daca debitorul are bunuri in mai multe localitati situate in judete diferite, judecatorul sindic va trimite notificari tribunalelor din acele judete, in vederea sigi­larii de urgenta a bunurilor respective.

Vor fi supuse sub sigiliu: magazinele, magaziile, depozitele, birourile, cores­pondenta comerciala, contractele, marfurile si orice alte bunuri mobile, apartinand averii debitorului.

Averea debitorului va fi apoi inventariata de catre lichidator, inventarul tre­buind sa descrie toate bunurile debitorului, chiar si pe cele nepuse sub sigiliu, si sa indice valoarea lor aproximativa la data inventarului, la cererea comitetului creditorilor sau a lichidatorului, judecatorul sindic putand numi un expert in acest sens pe cheltuiala debitorului.

In timpul actiunii de sigilare lichidatorul va lua masurile necesare pentru con­servarea bunurilor, putand sa vanda bunurile perisabile sau care implica cheltuieli mari de conservare.

Judecatorul sindic va putea, de asemenea, cu acordul prealabil al adunarii creditorilor, dispune vanzarea de bunuri importante din averea debitorului: terenuri, fabrici, instalatii, sumele realizate din vanzari fiind depuse la banca, in contul averii debitorului.

Deschiderea procedurii trebuie notificata de judecatorul sindic oficiilor posta­le, statiilor de cale ferata, antreprizelor, depozitelor portuare si altor locuri de inma gazinare si, de asemenea se vor da dispozitii tuturor bancilor la care debitorul are disponibil in conturi sa nu dispuna de acestea fara un ordin al judecatorului sindic sau al lichidatorului.

Daca debitorul are bunuri supuse transcriptiei, inscriptiei sau inregistrarii, in registrele de publicitate imobiliara, judecatorul sindic va trimite instantelor sau auto­ritatilor care tin aceste registre o copie de pe hotararea de deschidere a procedurii spre a se face mentiunea necesara.

b) Stabilirea masei pasive

Lichidatorul va trimite fiecarui creditor o notificare in care va preciza termenul limita pentru inregistrarea creantelor impotriva debitorului.

Creantele vor fi prezentate de creditori cu o cerere, in termen de 30 de zile de la data trimiterii notificarii de catre lichidatori, si vor fi inregistrate intr-un registru care se va tine la grefa tribunalului.

Toate creantele vor fi supuse verificarii, creantele inregistrate la grefa tribu­nalului fiind socotite valabile, atata timp cat debitorul sau un creditor nu le contesta, caz in care judecatorul sindic le va stabili, prin sentinta, valabilitatea, valoarea, pri­oritatea si garantiile.

De asemenea, dupa expirarea termenului pentru inregistrarea creantelor li­chidatorul va examina cat mai curand posibil toate creantele si actele inregistrate si poate efectua o cercetare corespunzatoare pentru a stabili legitimitatea, valoarea exacta si prioritatea fiecarei creante.

Ca rezultat al verificarilor facute lichidatorul va intocmi si va inregistra la tri­bunal un tabel preliminar cuprinzand toate obligatiile debitorului, cu precizarea ca sunt: chirografare, garantate, cu prioritati, sub conditie.

In situatia in care unele creante au fost contestate de debitor, lichidator sau de un alt creditor, judecatorul sindic va notifica creditorilor ale caror creante au fost contestate termenul cand va solutiona deodata, printr-o sentinta, toate contestatiile.

c) Efectuarea lichidarii

Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuata de lichidator, sub controlul judecatorului sindic.

Lichidarea incepe o data cu afisarea tabelului cuprinzand obligatiile debitoru­lui.

Bunurile vor putea fi vandute in bloc - ca un ansamblu in stare de functionare sau individual.

In primul caz, al vanzarii in bloc, judecatorul sindic va desemna un expert (sau o comisie de experti) care, in termen de 30 de zile, va (vor) dispune un raport in care vor fi indicate, descrise si evaluate bunurile ce urmeaza a fi vandute impre­una precizandu-se si sarcinile de care, eventual, sunt grevate. Vor fi propuse si mo­dalitatile de vanzare.

Judecatorul sindic poate avea obiectii la raport, situatie in care il restituie pen­tru refacere.

Daca insa este de acord, raportul va fi supus votului adunarii creditorilor, care, daca va da aviz favorabil, judecatorul sindic va da dispozitie lichidatorului, printr-o incheiere, sa efectueze actele si operatiunile de lichidare, in conditiile propuse de raport.

Imobilele vor putea fi vandute direct, in urma propunerii lichidatorului, apro­bata de judecatorul sindic, dar inainte de a fi supusa judecatorului sindic, pro­punerea va fi notificata debitorului si creditorilor cu garantii reale asupra bunului, care isi vor putea formula obiectiunile ce vor fi solutionate, toate deodata, printr-o sentinta de judecatorul sindic.

Veniturile obtinute din administrarea cladirilor sau a altor bunuri ale averii de­bitorului vor fi depuse in contul averii acestuia si vor fi impartite creditorilor in acelasi timp cu pretul obtinut din vanzarea acestor bunuri.

Valorile mobiliare vor fi vandute in conditiile Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori.

Lichidatorul va incheia contracte de vanzare-cumparare, iar sumele realizate din vanzari vor fi depuse in contul deschis la o societate bancara pe baza dispozitiei judecatorului sindic.

Creantele vor fi platite intr-o anumita ordine stabilita prin lege si anume:

- taxele, timbrele si orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin le­gea reorganizarii judiciare si a falimentului;

- creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acor­date de societatile bancare in perioada de reorganizare, precum si creantele rezultand din continuarea activ debitorului;

creantele izvorate din contracte de munca,pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii;

- creantele statului provenite din impozite, taxe, amenzi si alte sume ce repre­zinta venituri publice, potrivit Legii nr. 72/1996 privind finantele publice;

- creantele garantate cu garantii reale asupra bunurilor;

- creantele rep sumele datorate de debitor asupra unor terti in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume perio­dice destinate asigurarii mij de existenta;

- creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul sindic pentru intre­tinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica;

creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile afe­rente, a celor rezultate din livrarile de produse, prestari de servicii sau altor lucrari, precum si din chirii;

- alte creante chirografare.

In ceea ce priveste creantele statului provenite din impozite, taxe, amenzi si din alte sume ce reprezinta venituri publice, in cazul in care valoarea bunurilor din averea debitorului este mai mica decat valoarea creantelor din aceasta categorie, judecatorul sindic va autoriza statul sa isi exercite drepturile potrivit dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare (aprobata cu modificari prin Legea nr. 108/1996, cu modificarile ulterioare).

Dupa ce bunurile din averea debitorului vor fi fost lichidate si toate contes­tatiile cu privire la creante vor fi fost solutionate, lichidatorul va supune judecatoru­lui sindic un raport final impreuna cu un bilant general.

Copii de pe raport si bilant vor fi comunicate tuturor creditorilor si debitorului si, de asemenea, vor fi afisata la usa tribunalului.

Creditorii pot formula obiectiuni la raportul final (in termen de 10 zile de la afisare).

Intre 20 si 30 de zile de la comunicarea copiilor catre creditori si debitori, judecatorul sindic va tine cu lichidatorul, cu debitorul si creditorii, o sedinta in care va analiza obiectiunile la raport, in vederea aprobarii lui, printr-o sentinta. Daca nu vor fi fost obiectiuni, aprobarea raportului se face prin incheiere.

Dupa ce judecatorul sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui sa faca distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului.

d) inchiderea lichidarii

O procedura de lichidare judiciara va fi inchisa atunci cand judecatorul sindic a aprobat raportul final al lichidatorului, cand toate fondurile sau bunurile din averea debitorului vor fi fost distribuite si cand fondurile nereclamate vor fi fost depuse la banca.

In urma unei cereri a lichidatorului, judecatorul sindic va da o incheiere, in­chizand procedura, incheiere care va fi comunicata in scris debitorului, tuturor cre­ditorilor si camerei de comert si industrie teritoriala.

Sectiunea 4. Inchiderea procedurii

In orice stadiu al procedurii, judecatorul sindic poate da o incheiere de in­chidere a procedurii, daca constata ca bunurile existente nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative si nici un creditor nu se ofera sa avanseze sumele corespunzatoare.

De asemenea, judecatorul sindic va da o incheiere de inchide a procedurii chiar inainte ca bunurile din averea debitorului sa fi fost lichidate in intregime, daca creantele vor fi fost acoperite prin distribuirile facute.

Inchiderea procedurii va fi notificata debitorului, tuturor creditorilor si came­rei de comert si industrie teritoriala, pentru ca cei interesati sa poata formula obiectiuni, care vor fi solutionate de judecatorul sindic, deodata, printr-o sentinta.

Prin inchiderea procedurii, debitorul va fi descarcat de obligatiile pe care le avea inainte de deschiderea ei, sub rezerva insa de a nu fi gasit vinovat de bancruta frauduloasa sau de plati ori transferuri frauduloase, situatii in care debitorul va fi descarcat numai in masura in care acestea vor fi fost platite in cadrul procedurii.

Dispozitiile legale referitoare la descarcarea debitorului, prin inchiderea pro­cedurii, nu se aplica debitorilor care, in ultimii 5 ani au fost supusi procedurii si au beneficiat de descarcare. Fata de acesti debitori, fiecare creditor isi va pastra drep­tul la plata restului creantelor sale, potrivit dreptului comun.