Evolutia formelor de distributie cu amanuntul in romania

EVOLUTIA FORMELOR DE DISTRIBUTIE CU AMANUNTUL IN ROMANIA

1.Intre butic si marile magazine

In ultimii ani comertul cu amanuntul in tara noastra a suferit numeroase modificari atat in privinta tipurilor de operatori existenti cat si a gamei de produse oferite. Exista insa o diferenta foarte mare intre sectorul distributiei din Romania si cel din tarile europene dezvoltate, in Romania comertul cu amanuntul continuand sa evolueze in ritm mult mai lent in comparatie cu celelalte tari din Europa Centrala si de Est.

De asemenea, la sfarsitul deceniului anterior comertul cu amanuntul in Romania a avut o evolutie decendenta, numarul intreprinderilor cu activitatea principala de comert cu amanuntul inregistrand si ele o evolutie preponderent descendendenta, in perioada 1996-2000. Aceasta tendinta s-a manifestat pe fondul unei diminuari treptate a numarului intreprinderilor cu activitate de comert cu ridicata si cu amanuntul.

In urma recensamantului efectuat de AC Nielsen in Romania in perioada iulie- noiembrie 2000 a rezultat ca numarul de puncte de vanzare cu amanuntul era de 85000.

Sistemul de comercializare cu amanuntul in tara noastra are ca principale caracteristici: caracter fragmentat, predomina comertul traditional, aparitia noilor forme de comert cu amanuntul, un stadiu incipient de evolutie a comertului electronic.

Caracterul fragmentat deriva pe de o parte din dimensiunea unitatilor existente si pe de alta parte din gradul de concentrare al proprietatii. Exista numeroase unitati de mici dimensiuni, cum ar fi: chiosccuri, buticuri, mici magazine, sistemul de distributie fiind dominat de micii independenti. In prezent gradul de cocentrare este redus, numarul lanturilor de magazine de mari suprafete este destul de mic.

Preponderenta comertului traditional este o caracteristica specifica a distributiei pe piata romaneasca. Dintre cele 85000 de puncte de vanzare, doar 1% erau supermarketuri sau minimarketuri si aproximativ jumatate erau magazine alimentare pure si mixte, 30% erau magazine de tip ‚convenience’, 20% magazine de dulciuri, de bauturi, produse cosmetice si magazine din statiile de benzina.

Totusi in ultimii ani au inceput sa se dezvolte si la noi hypermarketurile, magazinele de tip discount, mallurile, ponderea acestora a inceput sa creasca si sa atraga din ce in ce mai multi consumatori, aparitia noilor forme de comert cu amanuntul fiind o alta caracteristica a comertului cu amanuntul din Romania.

Forma de distributie de tip hypermarket a fost introdusa in Romania in 2001 din initiativa unuia dintre cei mai mari detailisti mondiali, Hiproma, companie detinuta de Carrefour si Hyparlo Group. Hypermarketul Carrefour a fost primul deschis in Romania, reprezentand o investitie totala de 50 milioane USD. In prezent in Bucuresti sunt patru hypermarketuri Carrefour: Militari, Grozavesti, Baneasa si Colentina, existand de asemenea si in Brasov si Ploiesti.

Pana in anul 2002 Carrefour a fost singurul hypermarket din tara, dar in 2003 lantul de hypermarketuri Cora al grupului Louis Delhaize a deschis in Bucuresti primul sau hypermarket in Romania, al doilea urmand a fi deschis in 2005. in Romania grupul Louis Delhaize detine lantul de magazine discount Profi din Timisoara si lantul de supermarketuri Mega Image din Bucuresti.

Supermarketurile si lanturile de supermarketuri au inceput sa se dezvolte pe piata romaneasca atat ca urmare a initiativei operatorilor locali, cat si a promovarii supermarketurilor la standarde globale de catre marii detailisti straini. In ultimul deceniu al secolului XX in afara de supermarketurile nou create, multe magazine au fost restructurate si denumite supermarketuri. Formula de distributie de tip supermarket a promovat o noua imagine in comertul cu amanuntul, prin lanturi de magazine ca Mega Image si La Fourmie din Bucuresti, precum si Billa si Gima, care exista atat in capitala, cat si in mari orase din tara.

In afara de lantul Profi, formula de distributie prin magazine de tip discount este prezenta in Romania si prin XXL Megadiscount. Magazinele de tip discount au un mare potential de extindere, in conditiile in care piata are inca o capacitate mare de absorbtie. Prin preturile mici pe care le ofera, magazinele discount au sansa de a deveni o camponenta majora a sistemului de comercializare cu amanuntul, evolutie favorizata de puterea mica de cumparare a unei mari parti a populatiei

Se observa de asemenea aparitia pe piata romaneasca a magazinelor specializate. Un exemplu poate fi magazinul Bricostore, primul centru de bricolaj din Romania. Magazine specializate, la standarde internationale, au fost infiintate si in sistemul francizei. Un exemplu ar fi magazinele The Body Shop. Primul astfel de magazin a fost deschis in 1999 in cadrul centrului comercial Bucuresti Mall.

La frontiera dintre comertul cu amanuntul si cel cu ridicata s-a dezvoltat formula cash&carry. Aceasta formula a aparut pentru a indeplini cerintele micilor clienti organizationali, produsele fiind destinate, in principal, revanzarii. Plata se face pe loc, cantitatile care pot fi cumparate din fiecare produs sunt relativ mari, iar transportul marfurilor este efectuat de cumparatori. Ca magazine de tip cash&carry din Romania putem exemplifica Metro si Selgros.

Stadiul incipient de evolutie a comertului electronic este o alta caracteristica a comertului cu amanuntul in Romania. Magazinele virtuale au inceput sa faca parte din peisajul distributiei bunurilor de consum.

Piata romaneasca are un potential de dezvoltare foarte mare. Comertul cu amanuntul se situeaza pe un stadiu evolutiv inferior. Trecerea de la o structura fragmentata, dominata de comertul de tip traditional, la o structura dominata de puncte de vanzare la standarde internationale, in care marile suprafete detin o pondere insemnata, nu se poate realiza rapid. Diferentierea si avantajul competitiv vor deveni cheia reusitei unui operator cu amanuntul. De altfel, mutatiile din domeniul distributiei vor determina schimbari si in domeniul productiei de bunuri de consum.

Eseu: Economia – componenta de baza a sistemului stiintelor economice Proiect: Tematica-‘‘abordarea sistematica a intreprinderii’’

2. Comertul electronic in plina ascensiune si in Romania

Dezvoltarea comertului electronic impulsioneaza procesul de globalizare prin depasirea barierelor comertului traditional. Un site de comert electronic poate fi accesat de catre firmele sau consumatorii finali interesati din orice tara a lumii unde exista un calculator conectat la internet.

Comertul electronic are doua componente principale: comertul de tip Business-to- Business, in cadrul caruia tranzactiile se desfasoara intre firme, si comertul de tip Business-to-Consumer, care se refera la relatiile dintre comercianti si consumatorul final.

In Romania, nivelul vanzariilor si serviciilor on-line creste zilnic, chiar daca se afla sub media celui din U.E. Potentialul de dezvoltare al comertului electronic romanesc este foarte mare, fapt demonstrat de volumul si de dinamica tranzactiilor.

In Romania, comertul electronic s-a dezvoltat puternic in anul 2004, pe portalul www.trafic.ro fiind inregistrate peste 70 de site-uri care realizeaza aceasta activitate si care sunt vizitate zilnic de cel putin 1000 de persoane.

Conform datelor publicate in ianuarie 2005 de Visa International cifra totala de vanzari in anul 2004 arata ca, in Romania, comertul electronic derulat prin intermediul cardurilor Visa a depasit 5,7 milioane USD, detinatorii de carduri Visa romani si straini efectuand peste 41000 de tranzactii cumparate prin intermediul internetului. Cea mai spectaculoasa crestere inregistrata in anul 2004 s-a produs in luna decembrie, cand detinatorii de carduri Visa au preferat sa isi utilizeze cardul pentru a face cumparaturi on- line, mai mult decat in oricare luna a anului. Astfel, valoarea totala a vanzarilor realizate

on-line in decembrie a atins peste un sfert(28%)din suma totala cheltuita on-line in tot anul 2004. Datele facute publice de Visa International arata ca, in anul 2004, detinatorii de carduri Visa din Romania au cheltuit 4,6 milioane USD pentru a cumpara bunuri si servicii prin internet, in magazinele virtuale din Romania si din strainatate, valoarea medie a unei tranzactii fiind de 135 USD.Aceste cifre reprezinta o crestere substantiala fata de datele corespunzatoare anului 2003, numarul si valoarea tranzactiilor pe internet prin intermediul cardurilor Visa crescand cu 193%, respectiv cu 226%.

Faptul ca romanii au inceput sa cumpere tot mai mult prin intermediul internetului

se vede si din vanzarile realizate de magazinele on-line.

Spre exemplu, firma Spot Digital, care gazduieste magazine on-line Digital Word, specializate in vanzarea produselor electronice si IT, a inregistrat in anul 2004 o crestere a vanzarii de aproximativ 20% fata de anul anterior. Cel mai bine s-au vandut echipamentele multimedia, aparatele foto digitale sau cele audio-video.

Magazinele virtuale care se bucura de cel mai mare succes sunt librariile, site-urile

de calculatoare, electronice si electrocasnice.

Contextul evolutiei comertului on-line este marcat insa si de cateva blocaje de natura psihologica-neincrederea si conservatorismul cumparatorilor, de natura institutionala- nu este posibila implementarea unei proceduri reale de plata on-line, datorita lipsei unui organism care sa gireze si sa coordoneze platile on-line, de natura tehnica- numarul inca mic al utilizatorilor de internet, raportat la numarul populatiei , si de natura media -promovare insuficienta in mass-media a acestui tip de comert. In ciuda tuturor piedicilor, comertul electronic va continua sa creasca atat in ceea ce priveste numarul operatorilor, cat si cifra totala de afaceri.

Rata falimentelor in comertul cu amanuntul

Evolutia comertului cu ridicata si cu amanuntul in Romania este pusa in evidenta
de cresterea numarului intreprinderilor care isi desfasoara activitatea in acest domeniu.
Conform datelor furnizate de Comisia Nationala pentru Statistica, numarul
intreprinderilor active din comertul cu ridicata si cu amanuntul(inclusiv repararea
autovehiculelor si motocicletelor, a bunurilor personale si casnice) a fost in 1997 de 226,1
mii, de 2,8 ori mai mare fata de anul 1992. Dinamica mai accentuata a numarului
intreprinderilor care desfasoara activitati cu ridicata si cu amanuntul, comparativ cu cea
inregistrata pe ansamblul economiei, a condus la cresterea ponderii acestora in numarul
total de intreprinderi active(din industrie, constructii, comert si alte servicii) de la 61,3%
in 1992, la 71,4% in1997.
Tendinta ascendenta a numarului de operatori implicati in activitati de comercializare cu
ridicata si cu amanuntul este rezultatul procesului de privatizare si afirmare a initiativei
private. Astfel, in 1997, ponderea intreprinderilor private a ajuns la 98,9% din numarul
total al intreprinderilor active din comertul cu ridicata si cu amanuntul. Aceasta tendinta
este vizibila si in structura pe forme de proprietate a vanzarilor cu amanuntul.

In privinta evolutiei activitatii de comert cu amanuntul, managerii care au raspuns
anchetei realizate de INS au indicat o crestere moderata a vanzarilor de marfuri. Astfel
32% dintre acestia sunt de parere ca situatia economica va fi mai buna si 55% considera
ca situatia va fi aproximativ aceeasi, 15% dintre managerii intreprinderilor comerciale

estimeaza o scadere a activitatii din acest sector economic. Potrivit estimarilor date de
manageri, preturile de vanzare cu amanuntul vor creste in urmatoarele trei luni (sold
conjunctural +38%).
Pentru urmatoarele trei luni, angajatorii din acest sector prognozeaza o usoara crestere a
numarului de salariati, tendinta fiind data in principal de intreprinderile mijlocii, cu un
numar de 50-249 salariati.

Dezvoltarea continua a hypermarketurilor tinde sa scoata de pe piata micile
magazine de cartier. In opinia multora, este mai practic sa-ti faci cumparaturile o data pe
saptamana dintr-un hypermarket decat sa mergi zilnic pentru aprovizionare la magazinul
de la coltul blocului .

La inceputul anilor ’90, majoritatea micilor investitori romani s-au indreptat catre
sectorul comertului cu ridicata sau cu amanuntul. Acum, dupa 15 ani, foarte putini mai
rezista pe aceasta piata, din cauza concurentei acerbe si, in special, a competitiei cu
firmele multinationale care au dezvoltat lanturi de hypermarketuri, dupa ce au constatat
ca aceasta afacere merge neasteptat de bine in Romania. Potrivit unui studiu realizat de
compania Coface Intercredit Romania, sectoarele cele mai riscante pentru investitori sunt
comertul cu ridicata si distributia, cel agricol, comertul cu amanuntul si industria
alimentara, unde se concentreaza aproximativ 65% din falimentele inregistrate in 2003 si
2004.

Din datele analizate, se poate observa o rata a falimentelor in Romania de 0,9%
din totalul firmelor active pe piata, la nivelul anilor 2003 si 2004. Astfel, conform
informatiilor furnizate de Registrul Comertului, in 2003 s-au inregistrat 944 de cazuri
de faliment din totalul de 36090 companii care au depus bilantul in anul respectiv, iar in
2004, 982 de falimente la 410.514 societati active.

Sectorul comercial detine aproximativ 35% din cazurile de faliment, fapt
explicabil prin prisma cresterii numarului de supermarketuri si hypermarketuri care au
castigat piata micilor comercianti. In 2004, sectorul industriei alimentare l-a depasit pe
cel al comertului cu amanuntul ca numar de falimente, insa aceasta inversare de pozitii nu
este semnificativa, majoritatea falimentelor din economie fiind detinuta tot de acelasi
grup de industrii.

Domenii riscante

In ceea ce priveste prima jumatate din 2005, se poate observa aceeasi situatie in
sectoarele unde se inregistreaza cele mai multe falimente, doua treimi din numarul
acestora fiind in sectorul comercial, al agriculturii, respectiv al industriei alimentare.
Totusi trebuie subliniat faptul ca in prima jumatate a lui 2005 a crescut semnificativ
numarul de falimente, pana la 510, ceea ce inseamna aproape dublu fata de anii
anteriori.

Viata grea si la vecini

Din analiza efectuata de Coface Intercredit se poate observa ca, din punctul de vedere al ratei falimentelor, cel mai riscant sector al economiei romanesti il reprezinta de departe cel comercial, urmat de sectorul agricol si cel al industriei alimentare. La nivelul tarilor central si est-europene se remarca faptul ca sectorul comercial ocupa tot prima pozitie ca numar de falimente inregistrate. Fata de celelalte tari central si est-europene unde rata falimentelor in sectorul agricol este, in medie, de 4%, in Romania aceasta a ajuns la

aproape 20% in 2004. „Cresterea numarului de falimente din sectorul comercial nu
trebuie privita ca un aspect negativ. Explozia numarului de firme in toate economiile in
tranzitie din centrul si estul Europei a facut ca acestea sa reprezinte un procent majoritar
in cadrul firmelor infiintate dupa 1989. Aceasta dezvoltare a determinat o competitie
acerba in domeniu, accentuata si de liberul acces la piata comuna. Schimbarile de
structura intervenite in sectorul comercial in ultimii ani, orientarea comertului catre
supermarketuri si hypermarketuri au facut ca multi comercianti mici sa dispara, practic
de pe piata. Este normal ca acest sector sa inregistreze un numar mare de cazuri de
insolventa“, spune Cristian Ionescu, general manager al Coface Intercredit Romania.
Studiul Coface privind situatia din tarile din zona releva scaderea numarului de falimente
in domeniul constructiilor, transporturilor si agriculturii - un posibil efect al intrarii in
Uniunea Europeana a cinci dintre pietele analizate. Sectorul constructiilor beneficiaza in
mod cert de fondurile europene alocate proiectelor de infrastructura. Industria
transporturilor se bucura de ridicarea barierelor de intrare pe piata si de cresterea
competitiei intre transportatorii vest-europeni. Restructurarea sectorului agricol nu este
incheiata, motiv pentru care nu poate fi apreciata in mod cert evolutia acestuia.
Trebuie aratat, de asemenea, faptul ca si in tarile vecine firmele din sectorul comercial
inregistreaza cel mai ridicat numar de falimente. Practic, in 2004, din totalul cazurilor de
insolventa, 43% au fost in acest sector.

4. Tendinta de crestere a activitatii din comertul cu amanuntul

Managerii intreprinderilor comerciale intervievati in luna martie 2006 asupra evolitiei de
comert cu amanuntul estimeaza pentru urmatoarele trei luni o crestere a vanzarilor de
marfuri , pe total activitate( sold conjunctural+35%)
Conform acestor previziuni, situatia economica va fi mai buna(40%din opinii),va fi
aproximativ aceeasi(52%),8%dintre repondenti estimand o scadere.
Volumul comenzilor de marfuri adresate furnizoriilor va inregistra un sold conjunctural
pozitiv , atat pe total activitate , cat si in cazul intreprinderilor mici si mijlocii.Preferintele
comerciantilor continua sa fie orientate in principal catre produsele de pe piata
interna(sold conjunctural +26%).In aceasta perioada a anului , 63% din manageri
considera ca nu este cazul sa apeleze la importuri.
Nivelul stocurilor de marfuri se mentine aproximativ egal cu nivelul necesar desfasurarii
activitatii de comert cu amanuntul(90%din opinii)
Angajatorii prognozeaza pentru urmatoarele trei luni o tendinta de crestere a numarului
de salariati din sectorul de comert cu amanuntul, tendinta data in principal de
intreprinderile mari, cu un numar de 250-499 salariati.
Preturile de vanzare cu amanuntul vor creste in urmatoarele trei luni(sold
conjunctural+37%)

5. Hypermarketul Cora

In 1850, trei frati, mostenitori ai negustorului belgian de vinuri, Jaques Delhaize,

inventeaza si pun in practica un concept ce avea sa marcheze istoria comertului:

sucursalismul – un antrepozit central care aprovizioneaza puncte de vanzare.

Unul dintre cei trei frati, Louis Delhaize, isi va dezvolta propira societate care se afla la
originea grupuli Louis Delhaize de astazi. Inca din anul 1968, grupul incepe sa fie
interesat de conceptul de hipermarket, iar in 1947 este infiintata marca Cora. De atunci
Cora s-a dezvoltat cu succes. In prezent, cu asocieri si franciza exista 81 de hipermarket-
uri sub sigla Cora, in franta, Romania, ungaria, Belgia si Luxemburg, iar grupul este intr-
o continua expunere.
▪ Centrala de Achizitii Provera Romania reuneste cele doua marci ale grupului Louis
Delhaize prezente in Romania, Cora si Profi.
Provera Romania are ca misiune negocierea cu furnizorii ce reprezinta segmentele “
produse alimentare” si “marci nationale”. Provera aduce ca principale avantaje pentru
clientii Cora si Profi : preturi mai mici, varietate sortimentala si calitate superioara pentru
produsele comercializate
▪ Pe data de 30 septembrie 2003, a avut loc inaugurarea oficiala a hipermarket-ului Cora
Pantelimon, situat in Est-ul Bucurestiului.
▪ Dupa un an si jumatate de la deschiderea primului hipermarket de la pantelimon, cu
peste 20 de milioane de vizitatori pe an si o CA in crestere cu 30% pe an – Cora continua
sa se dezvolte pe piata romaneasca, Romania fiind una din prioritatile de exprimare ale
grupuli Cora pe plan international.
La 27 septembrie 2005, Cora isi deschide ce de-al doilea hipermarket in Romania, Cora
Lujerului.
La data de 9 martie 2006 Cora a inceput oficial, la Cluj-Napoca, constructia celui de-al
treilea hipermarket din Romania.
▪ Accesul in magazinele Cora este liber, fara legitimatie si fara limita de varsta. Cora
ofera servicii integrate si complexe : ospitalitate si consiliere, varietate de creditare
garantii si servicii post-vanzare, livrarea anumitor produse la domicilui. De asemenea
clientul poate alege modul in care va plati : bani lichizi, card bancar, tichete de masa
bonuri de reducere sau bonuri de cumparare oferite de Cora.
Sloganul Cora este : “ Stii de ce revii „ aceasta pentru ca ai o multitudine de alte servicii
precum : parcare gratuita, pazita si supravegheata, carucioare adaptate si speciale, peste
80 de case de marcat, inclusiv case speciale, cabine de proba, bane de proba, verificator
de proba, asistenta informatica, card facturi etc.