Elasticitatea cererii

Elasticitatea cererii

E = (DC/C0)/ (DP/P0) sau E = DC%/ DP%

unde:

E= coeficientul elasticitatii cererii

DC = modificarea absoluta a cantitatii cerute

DP = modificarea absoluta a pretului

DC modificarea relativa a cantitatii cerute

DP% modificarea relativa a pretului

Elasticitatea incucisata cererii

Bunurile se pot analiza luate doua cate doua cu conditia de a defini mai intai cele doua elasticitati incrucisate:

Eij=(DCi/Ci)/(DPj/Pj) si

Eji=(DCj/Cj)/(DPi/Pi)

n     Bunurile “i” si “j” se vor numi substituibile daca Eij > 0 si Eji > 0;

n     Bunurile “i” si “j” se vor numi complementare daca Eij<0 si Eji<0;

n     Daca cele doua elasticitati sunt de semn contrar, situatia este incerta: cele doua bunuri nu pot fi caracterizate nici ca fiind substituibile , nici ca fiind compelmentare.

Continutul conceptului de oferta

Oferta poate fi definita ca fiind cantitatea maxima dintr-un anumit bun sau serviciu pe care un vanzator intentioneaza sa o vanda pe piata intr-o perioada determinata de timp, la un anumit pret unitar.

Raporturile de cauzalitate dintre schimbarea pretului si cantitatea oferita reprezinta continutul legii generale a ofertei; corespunzator acestei legi cresterea pretului determina cresterea cantitatii oferite; reducerea pretului determina reducerea cantitatii oferite.

Curba ofertei

Ipotezele curbei ofertei

n     Factorii ofertei

n     Pretul produsului in cauza

n     Pretul factorilor de productie

n     Obiectivele producatorului

n     Starea tehnologiei

n     Ipoteza: numai pretul si cantitatea variaza (pe curba) ceilalti factori sunt constanti

n     Oferta pietei reprezinta agregarea ofertelor individuale ale producatorilor 

n     Cand variaza ceilalti factori se obtin alte curbe

n     Cresterea ofertei se manifesta ca o deplasare a curbei “O” spre dreapta, iar scaderea ca o deplasare la stanga

Cresterea si scaderea ofertei

	Cantitate

Structura ofertei

n     Dupa destinatia produselor

ANALIZA: Subdezvoltarea - sfidare a lumii la inceputul mileniului III ANALIZA: Moneda si politici monetare - teste grila

n     Bunuri de consum final

n     Bunuri de consum intermediar

n     Bunuri de investitii (capital)

n     Dupa durata de viata

n     Bunuri nedurabile

n     Bunuri durabile

n     Criteriul merceologic

n     Bunuri alimentare

n     Bunuri nealimentare

n     Dupa raportul cu necesitatile de consum

n     Bunuri de baza

n     Bunuri de necesitate medie sau “de confort”

n     Bunuri de lux

n     Dupa destinatia in productie

n     Materii prime

n     Semifabricate

n     Echipament

n     furnituri

Oferta de marfuri: caracteristici si tendinte

n     Cresterea

n     Diversificarea

n     Impletirea cu serviciile

n     Cresterea calitatii

Sursele formarii ofertei de marfuri

n     Productia interna

n     Importurile

n     Rezervele

Cererea

n     Conceptul de cerere

n     Cererea populatiei

n     Cererea intreprinderilor

n     Forme de manifestare a cererii

n     Factorii cererii

n     Cumpararile de marfuri

n     Elasticitatea cererii

Conceptul de cerere

n     Cererea este conceptul care leaga cantitatile de bunuri si servicii utilizate pentru satisfacerea nevoilor de consum cu sacrificiile ce trebuie facute pentru obtinerea lor

n     Cererea pietei volumul total dintr-un produs dat care va fi cumparat de catre o clientela data, pe o arie geografica data, in cursul unei perioade date, in anumite conditii de mediu, ca rezultat al unui program de marketing specific

n     Se observa 8 elemente

Cererea populatiei

n     Este mai mica decat nevoia reala de consum

n     Creste sfera nevoilor pe masura satisfacerii acestora

n     Este limitata de solvabilitate

n     Are o sfera mai restransa decat consumul (vezi: autoconsumul, consumul de bunuri publice)

n     Factorii subiectivi au influenta semnificativa in stabilirea prioritatilor (ex: cererea/cumpararea spontana)

n     Creste cererea pentru servicii si “bunuri superioare”

Cererea intreprinderilor si altor organizatii

n     Cererea populatiei este determinanta (exista o anumita intarziere a reglarii prin intermediul investitiilor)

n     Depinde de obiectul de activitate (nu este atat de mobila in raport cu intreaga gama a bunurilor de consum intermediar)

n     Alegerile se sprijina pe criterii rationale prelucrate intr-un cadru institutional complex (preponderent)

Forme de manifestare a cererii de marfuri (1)

n     Dupa gradul manifestarii

n     Cerere potentiala

n     Cerere efectiva

n     Dupa masura solvabilitatii

n     Cerere solvabila

n     Cerere insolvabila

n     Dupa frecventa de manifestare

n     Cerere curenta

n     Cerere periodica

n     Cerere rara (ocazionala)

n     Dupa modul in care se formuleaza

n     Cerere ferma

n     Cerere spontana

n     Dupa felul in care evolueaza

n     Cerere crescatoare (“in crestere”)

n     Cerere constanta

n     Cerere descrescatoare (“in scadere”)

n     Dupa gradul de satisfacere

n     Cerere satisfacuta

n     Cerere nesatisfacuta

n     Dupa felul in care participa la satisfacerea trebuintelor:

n     Cerere de baza (produsul)

n     Cerere suplimentara (accesoriile)

n     Cerere complementara (consumabilele)

Factorii cererii de marfuri

n     Demografici (numarul populatiei, structura pe varste, sexe, profesii, medii, grad de instruire)

n     Climatici si geografici

n     Economici (oferta, preturi, venituri, investitii)

n     Psihologici (inclinatii, gusturi, preferinte)

n     Sociologici (moda, mediul social, mobilitate socio-profesionala)

n     Organizatorici

n     Sezonieri

n     Conjuncturali

Cumpararile de marfuri

Elasticitatea cererii

n     Elasticitatea cererii fata de venit

n     Elasticitatea cererii fata de pret

Elasticitatea cererii (2)

n     Elasticitatea incrucisata a cererii produsului “A” fata de pretul produsului “B”

Calcul exemplificativ al elasticitatii cererii